14,353 matches
-
de demn, atît de calm, cu acel zîmbet afectuos și ironic, indicibil, în fața emoției pe care nu mi-o puteam stăpîni"2. Episodul este cunoscut. Jean Paulhan i-a prevenit pe Lupasco și Cioran de arestarea lui Fondane, deși avea naționalitate franceză, și a surorii sale, care era de naționalitate română. Lupasco și Cioran au obținut eliberarea lui Fondane, dar Fondane a refuzat să părăsească lagărul de la Drancy fără sora sa3. A murit gazat la Birkenau. Curios este că, doar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și ironic, indicibil, în fața emoției pe care nu mi-o puteam stăpîni"2. Episodul este cunoscut. Jean Paulhan i-a prevenit pe Lupasco și Cioran de arestarea lui Fondane, deși avea naționalitate franceză, și a surorii sale, care era de naționalitate română. Lupasco și Cioran au obținut eliberarea lui Fondane, dar Fondane a refuzat să părăsească lagărul de la Drancy fără sora sa3. A murit gazat la Birkenau. Curios este că, doar cu cîteva zile înaintea arestării sale, Fondane îl rugase pe
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
deasemenea și o operă a monologurilor, terțetelor, marșurilor într-un joc de culori neobișnuit modulate, multe inspirate din melosul spaniol. Premieră nu a fost un succes. Finalul operei, interpretat că o desconsiderare a clericului, a produs indignarea Împărătesei Eugénie, de naționalitate spaniolă. Pentru a treia oară Verdi a fost dezamăgit la Paris. În anii care au urmat, Verdi a suferit multe tragedii personale - îndelungatul sau susținător, un al doilea tata pentru compozitor Antonio Barezzi, a murit în Iulie 1867. Apropiatul sau
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
divizate, a continuat să se mențină cetățenia vechiului stat (China și Coreea), în cazul Germaniei, fiecare dintre ele R.F.G. și R.D.G. avea propria sa cetățenie sau și mai exact, R.F.G. a menținut cetățenia Reich-ului german pretinzând că orice persoană de naționalitate germană este cetățeanul său, în vreme ce R.D.G., mergând până la proclamarea propriei sale națiuni, și-a instituit cetățenia proprie, contestând monopolul vest-german. Rămânea ceea ce era indiscutabil, și anume, dreptul fiecărui stat de a stabili cui acordă cetățenie afară dacă nu era ținut
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a ziarelor din lume sau în deschiderea Jurnalelor de actualități. Acest interes se explică, ușor, prin faptul că regiunea Kosovo este asemănătoare în ceea ce privește suprafața sa cu Bretania, fiind totodată, o zonă multiculturală, populația sa fiind creștină și musulmană, iar în ceea ce privește naționalitatea, populația este compusă din sârbi și albanezi, care au trăit împreună, dar au și suferit împreună urgiile războiului declarat de NATO, dar mai ales de Statele Unite ale Americii. Traumele încă nu s-au vindecat și este necesară, cu adevărat, impunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
funcționat între 1875 și 1877. În condițiile dominației austriece, ședința inaugurală a avut loc la 17 februarie 1876, din inițiativa lui Teodor V. Ștefanelli și a lui Ciprian Porumbescu. Cel dintâi a ținut cu acest prilej un discurs intitulat Principiul naționalităților în secolul al XIX-lea și starea culturii românilor din Bucovina, prezentând totodată și scopul societății: „perfecționarea reciprocă a membrilor pe terenul național, literar și social, prin prelegeri literare, îndeletnicirea în arta oratorică, susținerea unui cabinet de lectură, a unei
ARBOROASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285417_a_286746]
-
cronici românești tipărite tot de el, la adunarea și publicarea documentelor din trecutul Țărilor Române. O importantă Introducție la primul tom, scrisă de M. Kogălniceanu, justifică obiectivele noii reviste, printr-un elogiu adus tradițiilor naționale, istoriei - „cartea de căpetenie”, „paladiul naționalității noastre”. Studiul aprofundat al trecutului românilor devine o condiție a păstrării ființei naționale și un mijloc de descifrare a căilor de evoluție a țării. În cele două tomuri au apărut documente și acte oficiale privitoare la istoria tuturor provinciilor românești
ARHIVA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285444_a_286773]
-
sfîrșit, colectivizarea nu este obligatorie. În 1948, rata colectiviz...rîi r...mine foarte slab...: 2,4% În Letonia, 3,5% În Lituania și 4,6% În Estonia. Totuși, ostilitatea făt... de sovietici persist.... Aceștia g...sesc cu greu cadre de naționalitate baltic... loiale URSS-ului. La Începutul anului 1946, doar 29% din membrii Comitetului Central al Partidului Comunist lituanian erau lituanieni. Apare un puternic antagonism Între baltici și noii veniți: baltici dispersați pe teritoriul sovietic, dar și ruși și belaruși Încurajați
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
vilele unde locuiser... miniștrii din vechiul regim. Acolo ei aveau cluburi rezervate, terenuri de sport și școli pentru copiii lor”. Armata, ca și poliția, era sub controlul sovietic. Șeful armatelor poloneze, mareșalul Rokossowski, desi n...scut la Varșovia, era de naționalitate sovietic... și vorbea prost poloneză. „Dup... numirea lui Rokossowski, noteaz... Wojciech Jaruzelski Memoriile sale, am asistat la sosirea unui nou val de ofițeri și generali sovietici. Mii și mii care nu mai aveau nici o leg...tur... personal... cu Polonia, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
care locuiți. Și, într-adevăr, vorbele acestea ni s-au spus de către străini, ni s-a negat originea, numele ni s-a pocit, pământul ni s-a sfârtecat, drepturile ne-au fost călcate în picioare, pentru că nu am avut conștiința naționalității noastre, pentru că nu am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm drepturile".1 Cu referire la începuturile neamului, N. Iorga nota: "Deodată apare între Marea Adriatică și Marea Neagră, între Carpații beșchizi și până în Peloponez, un popor care, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fi rămas aici numai dacii romanizați, autohtoni vechi ai acestei țări, deprinși cu nevoile, care ar fi vrut mai bine să sufere neajunsurile pe pământul lor decât să caute liniștea "desțărându-se". El spune textual: "Nouă ni se pare că nu naționalitatea locuitorilor Daciei a hotărât care din ei au emigrat și care au rămas pe loc, ci starea lor de avuție. Cei bogați s-au dus, căci au putut să se ducă; nu aveau nevoie să sufere pericolele, nici măcar neplăcerile năvălirei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și nu mai pare absurdă. Brătianu subliniază un aspect interesant, anume faptul că, în Dacia, romanizarea nu reprezintă cu necesitate un fapt de natură etnică, deoarece coloniștii erau aduși din toate regiunile Imperiului, alcătuind un adevărat mozaic de rase și naționalități. Însă ceea ce s-a petrecut aici a fost, în special, un fapt de natură lingvistică, creșterea influenței latinei, limbă a unei civilizații superioare și a stăpânirii romane. Jirecek a încercat la un moment dat să delimiteze, în sudul Dunării, zonele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Românilor, vol. III, p. 415-418. 46. Ibidem, p. 418-421; Th. Nagler, Așezarea sașilor în Transilvania, studii, București, 1981. 47. Ibidem, p. 421-423. 48. Ș. Papacostea, op. cit., p. 150-158; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 234-235; C. Göllner, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976; Th. Nägler, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. 49. Istoria Românilor, vol. III, p. 423-425; Emil Lăzărescu, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. "Țara Bârsei¨, VII, 1935, p. 140-152; G.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vol. III, p. 415-418. 46. Ibidem, p. 418-421; Th. Nagler, Așezarea sașilor în Transilvania, studii, București, 1981. 47. Ibidem, p. 421-423. 48. Ș. Papacostea, op. cit., p. 150-158; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 234-235; C. Göllner, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976; Th. Nägler, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. 49. Istoria Românilor, vol. III, p. 423-425; Emil Lăzărescu, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. "Țara Bârsei¨, VII, 1935, p. 140-152; G. Bako
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Așezarea sașilor în Transilvania, studii, București, 1981. 47. Ibidem, p. 421-423. 48. Ș. Papacostea, op. cit., p. 150-158; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 234-235; C. Göllner, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976; Th. Nägler, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. 49. Istoria Românilor, vol. III, p. 423-425; Emil Lăzărescu, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. "Țara Bârsei¨, VII, 1935, p. 140-152; G. Bako, Cavalerii teutoni și Țara Bârsei, în Studii, X, 1957, 1
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sașilor în Transilvania, studii, București, 1981. 47. Ibidem, p. 421-423. 48. Ș. Papacostea, op. cit., p. 150-158; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 234-235; C. Göllner, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976; Th. Nägler, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. 49. Istoria Românilor, vol. III, p. 423-425; Emil Lăzărescu, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. "Țara Bârsei¨, VII, 1935, p. 140-152; G. Bako, Cavalerii teutoni și Țara Bârsei, în Studii, X, 1957, 1, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu privire la istoria părților arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în Ziridava, Arad, 1976, p. 89-116 și 1979, p. 243-278. Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226. Göllner C., Studii de istorie a naționalităților din România. Naționalitatea germană, București, 1976. Gonța Al., Românii și Hoarda de Aur, 1241-1502, Munchen, 1983. Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în Mitropolia Moldovei, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. Gorovei Șt. S., Dragoș și Bogdan, întemeietorii Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arădene în epoca ducatului lui Ahtum, în Ziridava, Arad, 1976, p. 89-116 și 1979, p. 243-278. Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226. Göllner C., Studii de istorie a naționalităților din România. Naționalitatea germană, București, 1976. Gonța Al., Românii și Hoarda de Aur, 1241-1502, Munchen, 1983. Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în Mitropolia Moldovei, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. Gorovei Șt. S., Dragoș și Bogdan, întemeietorii Moldovei, București, 1973. Idem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bizantine, București, 1913. Idem, Un document despre românii din Epir în evul mediu, în vol. Lui I. Brătianu amintire, București, 1916, p. 51-56. Idem, Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, București, 1984. Nagler Th., Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. Idem, Așezarea sașilor în Transilvania (studii), București, 1981. Năsturel Petre Ș., "Descălecat". Mărturia unui cuvânt despre începuturile Țării Românești, în Bul. Bibl. Rom. Freiburg, 1980-1981, p. 121-136. Idem, Așezarea orașului Vicina și țărmul de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
București, 1913. Idem, Un document despre românii din Epir în evul mediu, în vol. Lui I. Brătianu amintire, București, 1916, p. 51-56. Idem, Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, București, 1984. Nagler Th., Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. Idem, Așezarea sașilor în Transilvania (studii), București, 1981. Năsturel Petre Ș., "Descălecat". Mărturia unui cuvânt despre începuturile Țării Românești, în Bul. Bibl. Rom. Freiburg, 1980-1981, p. 121-136. Idem, Așezarea orașului Vicina și țărmul de apus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
N. Iorga și J. de Biez, Alianța Antisemită Universală. Preocuparea se vădește atât în tratatul Despre poporație (1899), pe baza căruia e numit profesor la Universitatea din Iași, numire mult contestată, autorul fiind acuzat de plagiat, cât și în studiul Naționalitatea în artă, publicat în „Făt-Frumos”, apoi, în 1908, în volum. La Vălenii de Munte, în 1909, tipărea placheta Poezii, epigrame și cugetări în proză, retipărită, cu puține adăugiri, în 1939. În 1914, editează volumul Opere complecte de M. Eminescu, cu
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
îndeosebi cele 67 închinate lui... Damaschin, sunt savuroase, pe măsura celor care, mai târziu, vor fi iscălite de G. Topîrceanu și Al. O. Teodoreanu. SCRIERI: Versuri, Iași, 1887; Generația de la 48 și era nouă, Iași, 1889; Despre poporație, Iași, 1899; Naționalitatea în artă, București, 1908; ed. 2, București, 1915; Poezii, epigrame și cugetări în proză, Vălenii de Munte, 1909; ed. 3, București, 1939. Ediții: Mihai Eminescu, Opere complecte, introd. edit., Iași, 1914. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Portrete literare, București, [1911], 77-84
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
special pentru firmele-pirat. Treptat, standardele vor fi transferate pentru rutele interne și vor permite, în plus, o abordare a unor aranjamente externe de o factură nouă. Va deveni Atlassib un „jucător” la nivel european? Va crește ponderea pasagerilor de alte naționalități? Vor apărea curse externe realizate de o filială Atlassib fără ca România să mai figureze în traseu? Va intra Atlassib în alianțe strategice cu parteneri străini? Toate aceste întrebări constituie ipoteze strategice care se vor concretiza în funcție de contextul european al anilor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Petrușan, intitulat Și totuși: conviețuirea, în care se arată că publicația va încerca o mai bună definire a „idealurilor și necesităților spirituale” ale românilor din Ungaria, „a conviețuirii româno-ungare în complexitatea ei, a problemelor cu care se confruntă zilnic o naționalitate”. Revista e redactată în limba română, dar nu respinge articolele scrise în limba maghiară, care sunt mai numeroase începând cu numărul al doilea. În mare, sunt prezente următoarele rubrici sau secțiuni: „Politică minoritară”, „Istorie locală”, „Alte comunități românești”, „Școala”, „Viața
CONVIEŢUIREA (EGGYÜTTÉLÉS). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
Articolul 1 În România este liberă constituirea partidelor politice, cu excepția partidelor fasciste sau care propagă concepții contrare ordinii de stat și de drept în România. Nici o altă îngrădire pe motiv de rasă, naționalitate, religie, grad de cultură, sex sau convingeri politice nu poate împiedica constituirea și funcționarea partidelor politice. Înregistrarea și funcționarea partidelor politice se fac în conformitate cu prevederile prezentului decret-lege. Articolul 2 Organizarea și funcționarea partidelor politice se fac, potrivit statutelor acestora, numai
DECRET - LEGE nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106747_a_108076]