2,620 matches
-
aflându-se la doar 1,07 m față de peretele drept în timp ce marginea sa stângă se află la o distanță de 1,33 m față de peretele stâng. Fără a fi decorată cu crestături sau incizii în lemn, trecerea din pronaos în naos are partea superioară a ancadramentului realizată sub forma unei acolade, situații asemănătoare regăsindu-se în aceeași zonă la biserica de lemn din Lozna, biserica de lemn din Săcălășeni sau la intrarea fostei biserici de lemn din Rus. Din naosul bisericii
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
în naos are partea superioară a ancadramentului realizată sub forma unei acolade, situații asemănătoare regăsindu-se în aceeași zonă la biserica de lemn din Lozna, biserica de lemn din Săcălășeni sau la intrarea fostei biserici de lemn din Rus. Din naosul bisericii, prin intermediul unei scări de lemn se poate ajunge în turnul-clopotniță sau în micul cor din partea vestică a naosului. Naosul bisericii, având lungimea de 3,78 m, lățimea de 3,71 m și înălțimea bolții de 3,68 m, se
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
la biserica de lemn din Lozna, biserica de lemn din Săcălășeni sau la intrarea fostei biserici de lemn din Rus. Din naosul bisericii, prin intermediul unei scări de lemn se poate ajunge în turnul-clopotniță sau în micul cor din partea vestică a naosului. Naosul bisericii, având lungimea de 3,78 m, lățimea de 3,71 m și înălțimea bolții de 3,68 m, se înscrie aproape perfect într-un cub. În partea sa vestică, sprijinit pe o grindă ce traversează naosul se află
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
biserica de lemn din Lozna, biserica de lemn din Săcălășeni sau la intrarea fostei biserici de lemn din Rus. Din naosul bisericii, prin intermediul unei scări de lemn se poate ajunge în turnul-clopotniță sau în micul cor din partea vestică a naosului. Naosul bisericii, având lungimea de 3,78 m, lățimea de 3,71 m și înălțimea bolții de 3,68 m, se înscrie aproape perfect într-un cub. În partea sa vestică, sprijinit pe o grindă ce traversează naosul se află amplasat
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
vestică a naosului. Naosul bisericii, având lungimea de 3,78 m, lățimea de 3,71 m și înălțimea bolții de 3,68 m, se înscrie aproape perfect într-un cub. În partea sa vestică, sprijinit pe o grindă ce traversează naosul se află amplasat un mic cor, cu o lungime mai mică de un metru de la peretele ce separă pronaosul de naos. Trecerea din naos spre altar se face prin intermediul celor trei intrări în absida altarului. Iconostasul, care separă cele două
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
68 m, se înscrie aproape perfect într-un cub. În partea sa vestică, sprijinit pe o grindă ce traversează naosul se află amplasat un mic cor, cu o lungime mai mică de un metru de la peretele ce separă pronaosul de naos. Trecerea din naos spre altar se face prin intermediul celor trei intrări în absida altarului. Iconostasul, care separă cele două încăperi poată urmele evidente ale unor transformări suferite de-a lungul timpului. Dacă naosul este acoperit de o boltă semicilindrică, de
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
înscrie aproape perfect într-un cub. În partea sa vestică, sprijinit pe o grindă ce traversează naosul se află amplasat un mic cor, cu o lungime mai mică de un metru de la peretele ce separă pronaosul de naos. Trecerea din naos spre altar se face prin intermediul celor trei intrări în absida altarului. Iconostasul, care separă cele două încăperi poată urmele evidente ale unor transformări suferite de-a lungul timpului. Dacă naosul este acoperit de o boltă semicilindrică, de scânduri, absida altarului
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
metru de la peretele ce separă pronaosul de naos. Trecerea din naos spre altar se face prin intermediul celor trei intrări în absida altarului. Iconostasul, care separă cele două încăperi poată urmele evidente ale unor transformări suferite de-a lungul timpului. Dacă naosul este acoperit de o boltă semicilindrică, de scânduri, absida altarului este acoperită tot de o boltă semicilindrică, retrasă de la pereții bisericii, încheiată în partea sa de răsărit prin intermediul unor suprafețe curbe. Principalele dimensiuni ale absidei altarului sunt: lungimea maximă 2
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
grinzi se află la o înălțime de 2,5 metri față de podea. Scândurile tavanului acoperite cu șipculițe paralele prinse în cuie au rămas netencuite. În spatele ușii se află scara care asigură accesul spre podul bisericii. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos avea cândva fante susținute de către doi baluștrii simpli din lemn. În prezent aceste deschizături care cândva facilitau participarea la slujbă a celor care se aflau în pronaos, sunt acoperite. Pe acest perete despărțitor se pot vedea ultimele urme ale vechii
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
în pronaos, sunt acoperite. Pe acest perete despărțitor se pot vedea ultimele urme ale vechii picturi a biserici. Siluete de sfinte mucenițe se pot descifra printre praf și pânze de păienjeni pe scândurile decolorate. Din pronaos se poate ajunge în naos prin intermediul ușii practicate în peretele ce desparte cele două încăperi. În naos se poate ajunge și prin cea de-a doua ușă care face legătura cu exteriorul. Lungimea naosului este de aproximativ 5,85 metri iar lățimea este aproape la
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
urme ale vechii picturi a biserici. Siluete de sfinte mucenițe se pot descifra printre praf și pânze de păienjeni pe scândurile decolorate. Din pronaos se poate ajunge în naos prin intermediul ușii practicate în peretele ce desparte cele două încăperi. În naos se poate ajunge și prin cea de-a doua ușă care face legătura cu exteriorul. Lungimea naosului este de aproximativ 5,85 metri iar lățimea este aproape la fel ca cea din pronaos, 5,66 metri. Naosul este acoperit de
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
de păienjeni pe scândurile decolorate. Din pronaos se poate ajunge în naos prin intermediul ușii practicate în peretele ce desparte cele două încăperi. În naos se poate ajunge și prin cea de-a doua ușă care face legătura cu exteriorul. Lungimea naosului este de aproximativ 5,85 metri iar lățimea este aproape la fel ca cea din pronaos, 5,66 metri. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică, distanța dintre podea și mijlocul bolții fiind de aproximativ 4,36 metri. Întreaga încăpere
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
două încăperi. În naos se poate ajunge și prin cea de-a doua ușă care face legătura cu exteriorul. Lungimea naosului este de aproximativ 5,85 metri iar lățimea este aproape la fel ca cea din pronaos, 5,66 metri. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică, distanța dintre podea și mijlocul bolții fiind de aproximativ 4,36 metri. Întreaga încăpere este tencuită și văruită în culoarea albă. Pereții nu sunt decorați cu picturi dar ici colo întâlnim icoane de factură
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
distanța dintre podea și mijlocul bolții fiind de aproximativ 4,36 metri. Întreaga încăpere este tencuită și văruită în culoarea albă. Pereții nu sunt decorați cu picturi dar ici colo întâlnim icoane de factură recentă. Pe latura de sud a naosului, spre altar regăsim strana cantorului încadrată de doi prapori. Un candelabru de metal are sarcina de a lumina interiorul alături de cele două ferestre, aflate amplasate pe pereții de sud și de nord, paralel. Din naos spre absida altarului accesul se
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
Pe latura de sud a naosului, spre altar regăsim strana cantorului încadrată de doi prapori. Un candelabru de metal are sarcina de a lumina interiorul alături de cele două ferestre, aflate amplasate pe pereții de sud și de nord, paralel. Din naos spre absida altarului accesul se face prin cele trei spații consacrate: două uși diaconești și ușile împărătești, înlocuite în acest caz de perdele. Absida altarului, decroșată, are lățimea de 4,65 metri iar adâncimea (lungimea) de 3,38 metri. Pereți
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
absidei. Aceste laturi au aproximativ 1,87 metri și sunt simetrice. Forma pentagonală este închisă de un perete palalel cu intrările în absida altarului. Altarul este acoperit de o boltă semicilindrică, mai mică și mai îngustă decât cea care acoperă naosul, înălțimea acesteia fiind de 3,99 metri iar lățimea fiind la fel ca și cea a absidei: 4,65 metri. Bolta care acoperă altarul este închisă în partea de răsărit cu un timpan drept, restul, în secțiunea ce se îngustează
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
tavan drept. Încăperea este luminată de cele două ferestre amplasate una pe latura de sud iar cea de-a doua pe latura de est a absidei. Biserica este acoperită în prezent de un acoperiș din țiglă, unitar peste pronaos și naos și un pic mai coborât peste altar, structura acoperișului în această secțiune aflându-se într-o stare foarte proastă. Greutatea prea mare a țiglelor ceramice, lemnul acoperișului afectat de umezeală au dus la prădușirea aproape în totalitate a părții de
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
metri. Străpungând acoperișul, turnul este acoperit cu șiță și are galerie deschisă. Coiful tunului, relativ scurt, este acoperit cu tablă și se termină cu o cruce simplă. Aceeași cruce se regăsește și în partea de răsărit a coamei acoperișului deasupra naosului precum și pe coama acoperișului altarului.
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost cercuită cu nuiele de alun și apoi tencuită. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului, dimensionată pentru o comunitate numeroasă. Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind pictura murală în interior și exterior, care se termină pe amândouă laturile înainte de fereastra dinspre nord
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
20. Demolarea peretelui de intrare a fost compensată de doi stâlpi puternici care susțin tălpile turnului. Odată cu mutarea intrării a fost mutată și pisania de la 1889, cea care a preluat textul celei inițiale de la 1862. Peretele despărțitor, dintre tindă și naos, s-a păstrat pe locul original, și păstrează două goluri mari, laterale ușii centrale. Peretele iconostasului a fost ridicat și zugrăvit odată cu biserica, la 1862. Un element deosebit de rar pentru arhitectura sacrală de lemn din zonă este altarul cu traseu
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
pe culmile "Spătarului" și "Martirei", se afla cel mai important complex de vestigii rupestre din munții Buzăului. Are Este situat în satul Aluniș. Actual biserică parohială (), în trecut a fost un ansamblu monahal care, pe lângă biserica rupestră formată din altar, naos, pronaos săpate în piatră și pridvorul de lemn, conținea și 7 chilii rupestre () amenajate în același masiv stâncos ("Culmea Martiriei"), pe două nivele. Bisericuța are astăzi un turn-clopotniță, iar parohia a amenajat o curte și un cimitir. Hramul său este
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Cheptea a efectuat cercetări arheologice la Iași, Baia, Hârlău, Cotnari etc. În anul 2001, a coordonat cercetările arheologice de la Curtea Domnească din Hârlău. Săpăturile arheologice efectuate la Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău în anul 2001 au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundațiilor și ruinelor a două biserici mai vechi: una din a doua jumătate a veacului al XIV-lea și a doua construită, probabil, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432). În iunie 2007, Stela Cheptea a supravegheat deshumarea
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
a primit intenționat după renovarea de la 1867. Sub tencuială se distinge însă o biserică de lemn caracteristică secolului 18, în linii mari încă ușor de recunoscut. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului, păstrată din faza inițială, din secolul 18, remarcabilă pentru bisericile de lemn de odinioară. Lungimea bisericii inițiale se poate lesne determina urmărind brâul median, care se termină pe latura
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
s-a făcut de la acel șoș, câțiva metri spre vest, foarte probabil cu lemne parțial refolosite din demolarea unui perete interior. Peretele de la intrare poate fi cel inițial, translat spre apus pe linia de acum. Peretele despărțitor, dintre tindă și naos, a fost și el deplasat spre apus în 1867, lărgind nava cu mai bine de un metru. Pridvorul este zidit din cărămidă la 1867. Peretele iconostasului și proscomidia din altar sunt și ele zidite în aceeași perioadă. Bolțile navei și
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
boltă peste încăperi, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste pridvor, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete de zid, perforat doar de accesul central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura de zid a iconostasului
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]