10,211 matches
-
să te ascult dacă o faci să merite; sau, în litera sa, o poveste pentru o zi de viață (1001 nopți), o poveste pentru o noapte de dragoste (Sarrasine), un jurnal pentru pocăință (Nodul de vipere). Se explică astfel de ce narațiunile nesolicitate, în special, trebuie să trezească și să mențină dorința publicului bazîndu-se pe dinamica SURPRIZEI și SUSPANSULUI; de ce naratorii încearcă să spună răspicat că narațiunile lor au o IDEE; și de ce însăși forma unei narațiuni e afectată de situația în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
noapte de dragoste (Sarrasine), un jurnal pentru pocăință (Nodul de vipere). Se explică astfel de ce narațiunile nesolicitate, în special, trebuie să trezească și să mențină dorința publicului bazîndu-se pe dinamica SURPRIZEI și SUSPANSULUI; de ce naratorii încearcă să spună răspicat că narațiunile lor au o IDEE; și de ce însăși forma unei narațiuni e afectată de situația în care ea are loc și de scopul pe care încearcă a-l obține, expeditorul mesajului oferind anumite informații, deci eliberîndu-se de ele într-un anumit
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vipere). Se explică astfel de ce narațiunile nesolicitate, în special, trebuie să trezească și să mențină dorința publicului bazîndu-se pe dinamica SURPRIZEI și SUSPANSULUI; de ce naratorii încearcă să spună răspicat că narațiunile lor au o IDEE; și de ce însăși forma unei narațiuni e afectată de situația în care ea are loc și de scopul pe care încearcă a-l obține, expeditorul mesajului oferind anumite informații, deci eliberîndu-se de ele într-un anumit fel, adoptînd un gen de focalizare în opoziție cu altul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un anumit fel, adoptînd un gen de focalizare în opoziție cu altul, subliniind importanța sau ciudățenia anumitor detalii, astfel încît destinatarul să poată procesa mai bine informația în funcție de anumite imperative și scopuri. Din multele funcții pe care le poate deține narațiunea, există unele la care excelează sau altele pentru îndeplinirea cărora dovedește o incontestabilă originalitate. Prin definiție, narațiunea povestește totdeauna unul sau mai multe evenimente; dar, așa cum sugerează etimologia (termenul de narațiune e legat de latinul GNARUS), ea reprezintă și un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
detalii, astfel încît destinatarul să poată procesa mai bine informația în funcție de anumite imperative și scopuri. Din multele funcții pe care le poate deține narațiunea, există unele la care excelează sau altele pentru îndeplinirea cărora dovedește o incontestabilă originalitate. Prin definiție, narațiunea povestește totdeauna unul sau mai multe evenimente; dar, așa cum sugerează etimologia (termenul de narațiune e legat de latinul GNARUS), ea reprezintă și un mod anumit de cunoaștere. Nu oglindește pur și simplu ceea ce se întîmplă; explorează și plănuiește ceea ce se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
scopuri. Din multele funcții pe care le poate deține narațiunea, există unele la care excelează sau altele pentru îndeplinirea cărora dovedește o incontestabilă originalitate. Prin definiție, narațiunea povestește totdeauna unul sau mai multe evenimente; dar, așa cum sugerează etimologia (termenul de narațiune e legat de latinul GNARUS), ea reprezintă și un mod anumit de cunoaștere. Nu oglindește pur și simplu ceea ce se întîmplă; explorează și plănuiește ceea ce se poate întîmpla. Nu povestește pur și simplu schimbări ale unor stări; le constituie și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Nu oglindește pur și simplu ceea ce se întîmplă; explorează și plănuiește ceea ce se poate întîmpla. Nu povestește pur și simplu schimbări ale unor stări; le constituie și le interpretează ca părți semnificante ale unor întregi semnificanți (situații, practici, persoane, societăți). Narațiunea poate să arunce astfel lumină asupra destinului individual sau de grup, a unității sinelui, sau a naturii colectivității. Arătînd că situații și evenimente aparent eterogene pot forma o singură structură semnificantă (sau viceversa) și, mai exact, oferindu-și propria marcă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
marcînd momente distincte în timp și stabilind relații între ele, descoperind modele semnificative în seria temporală, stabilind un scop deja parțial conținut în început și un început deja parțial conținut în sfîrșit, arătînd înțelesul timpului și/sau atribuindu-i înțeles, narațiunea descifrează timpul și arată cum să o descifrăm. În rezumat, narațiunea iluminează temporalitatea, ca și oamenii, ca ființe temporale. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Aristotle 1968 [1965]; Bal 1985; Barthes 1974 [1987], 1975; Benjamin 1969 [2000]; Booth 1983 [1976]; Bremond 1973
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modele semnificative în seria temporală, stabilind un scop deja parțial conținut în început și un început deja parțial conținut în sfîrșit, arătînd înțelesul timpului și/sau atribuindu-i înțeles, narațiunea descifrează timpul și arată cum să o descifrăm. În rezumat, narațiunea iluminează temporalitatea, ca și oamenii, ca ființe temporale. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Aristotle 1968 [1965]; Bal 1985; Barthes 1974 [1987], 1975; Benjamin 1969 [2000]; Booth 1983 [1976]; Bremond 1973 [1981], 1980; Brooks 1984; Chafe 1980; Chambers 1984; Chatman 1978; Courtés
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Pavel 1985; Prince 1982; Propp 1968 [1970]; Ricoeur 1984, 1985; Rimmon-Kenan 1983; Sacks 1972; Scholes, Kellogg 1966; Segre 1979 [1986]; Smith 1981; Stanzel 1984; Stein 1982; Todorov 1966 [1972a], 1978 [1980], 1981; White 1973. Vezi și CAUZALITATE, LOGICA DUBLĂ A NARAȚIUNII, PIRAMIDA LUI FREYTAG, NARAȚIE, NARATIVITATE, ORDINE, INTRIGĂ, EROARE "DUPĂ ACEASTA, DECI, DIN CAUZA ACEASTA". narațiune autodiegetică [autodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI al cărei NARATOR este și PROTAGONIST sau EROU; o varietate a NARAȚIUNII HOMODIEGETICE în care naratorul este și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Scholes, Kellogg 1966; Segre 1979 [1986]; Smith 1981; Stanzel 1984; Stein 1982; Todorov 1966 [1972a], 1978 [1980], 1981; White 1973. Vezi și CAUZALITATE, LOGICA DUBLĂ A NARAȚIUNII, PIRAMIDA LUI FREYTAG, NARAȚIE, NARATIVITATE, ORDINE, INTRIGĂ, EROARE "DUPĂ ACEASTA, DECI, DIN CAUZA ACEASTA". narațiune autodiegetică [autodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI al cărei NARATOR este și PROTAGONIST sau EROU; o varietate a NARAȚIUNII HOMODIEGETICE în care naratorul este și personajul principal (Marile speranțe, Străinul). ¶Genette 1980; Lanser 1981.Vezi și DIEGETIC. narațiune autoreflexivă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1986]; Smith 1981; Stanzel 1984; Stein 1982; Todorov 1966 [1972a], 1978 [1980], 1981; White 1973. Vezi și CAUZALITATE, LOGICA DUBLĂ A NARAȚIUNII, PIRAMIDA LUI FREYTAG, NARAȚIE, NARATIVITATE, ORDINE, INTRIGĂ, EROARE "DUPĂ ACEASTA, DECI, DIN CAUZA ACEASTA". narațiune autodiegetică [autodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI al cărei NARATOR este și PROTAGONIST sau EROU; o varietate a NARAȚIUNII HOMODIEGETICE în care naratorul este și personajul principal (Marile speranțe, Străinul). ¶Genette 1980; Lanser 1981.Vezi și DIEGETIC. narațiune autoreflexivă [self-reflexive narrative]. O narațiune care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și CAUZALITATE, LOGICA DUBLĂ A NARAȚIUNII, PIRAMIDA LUI FREYTAG, NARAȚIE, NARATIVITATE, ORDINE, INTRIGĂ, EROARE "DUPĂ ACEASTA, DECI, DIN CAUZA ACEASTA". narațiune autodiegetică [autodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI al cărei NARATOR este și PROTAGONIST sau EROU; o varietate a NARAȚIUNII HOMODIEGETICE în care naratorul este și personajul principal (Marile speranțe, Străinul). ¶Genette 1980; Lanser 1981.Vezi și DIEGETIC. narațiune autoreflexivă [self-reflexive narrative]. O narațiune care se ia drept subiect de reflecție sau își ia drept subiect de reflecție acele elemente
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ACEASTA". narațiune autodiegetică [autodiegetic narrative]. O NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI al cărei NARATOR este și PROTAGONIST sau EROU; o varietate a NARAȚIUNII HOMODIEGETICE în care naratorul este și personajul principal (Marile speranțe, Străinul). ¶Genette 1980; Lanser 1981.Vezi și DIEGETIC. narațiune autoreflexivă [self-reflexive narrative]. O narațiune care se ia drept subiect de reflecție sau își ia drept subiect de reflecție acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
O NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI al cărei NARATOR este și PROTAGONIST sau EROU; o varietate a NARAȚIUNII HOMODIEGETICE în care naratorul este și personajul principal (Marile speranțe, Străinul). ¶Genette 1980; Lanser 1981.Vezi și DIEGETIC. narațiune autoreflexivă [self-reflexive narrative]. O narațiune care se ia drept subiect de reflecție sau își ia drept subiect de reflecție acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiune autoreflexivă [self-reflexive narrative]. O narațiune care se ia drept subiect de reflecție sau își ia drept subiect de reflecție acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
reflecție sau își ia drept subiect de reflecție acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor și fundalul pe care se conturează ele (Ucigașii). În acest tip de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
subiect de reflecție acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor și fundalul pe care se conturează ele (Ucigașii). În acest tip de narațiune, naratorul spune mai puțin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acele elemente narative din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor și fundalul pe care se conturează ele (Ucigașii). În acest tip de narațiune, naratorul spune mai puțin decît știe un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor și fundalul pe care se conturează ele (Ucigașii). În acest tip de narațiune, naratorul spune mai puțin decît știe un personaj sau altul și se abține de la un comentariu direct, sau de la o interpretare. ¶N. Friedman 1955b; Genette 1980; Lintvelt 1981 [1994]; Prince 1982; Romberg 1962; Souvage 1965. Vezi și MOD DRAMATIC, TIP
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un personaj sau altul și se abține de la un comentariu direct, sau de la o interpretare. ¶N. Friedman 1955b; Genette 1980; Lintvelt 1981 [1994]; Prince 1982; Romberg 1962; Souvage 1965. Vezi și MOD DRAMATIC, TIP NARATIV NEUTRU, PUNCT DE VEDERE, VIZIUNE. narațiune de gradul al doilea [second-degree narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. narațiune dialogică [dialogic narrative]. O narațiune caracterizată de interacțiunea mai multor voci, conștiințe sau păreri despre lume, nici una din ele unificîndu-le sau fiind deasupra celorlalte (avînd mai multă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un comentariu direct, sau de la o interpretare. ¶N. Friedman 1955b; Genette 1980; Lintvelt 1981 [1994]; Prince 1982; Romberg 1962; Souvage 1965. Vezi și MOD DRAMATIC, TIP NARATIV NEUTRU, PUNCT DE VEDERE, VIZIUNE. narațiune de gradul al doilea [second-degree narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. narațiune dialogică [dialogic narrative]. O narațiune caracterizată de interacțiunea mai multor voci, conștiințe sau păreri despre lume, nici una din ele unificîndu-le sau fiind deasupra celorlalte (avînd mai multă autoritate decît ele); o NARAȚIUNE POLIFONICĂ. În narațiunea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o interpretare. ¶N. Friedman 1955b; Genette 1980; Lintvelt 1981 [1994]; Prince 1982; Romberg 1962; Souvage 1965. Vezi și MOD DRAMATIC, TIP NARATIV NEUTRU, PUNCT DE VEDERE, VIZIUNE. narațiune de gradul al doilea [second-degree narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. narațiune dialogică [dialogic narrative]. O narațiune caracterizată de interacțiunea mai multor voci, conștiințe sau păreri despre lume, nici una din ele unificîndu-le sau fiind deasupra celorlalte (avînd mai multă autoritate decît ele); o NARAȚIUNE POLIFONICĂ. În narațiunea dialogică, în opoziție cu NARAȚIUNEA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Genette 1980; Lintvelt 1981 [1994]; Prince 1982; Romberg 1962; Souvage 1965. Vezi și MOD DRAMATIC, TIP NARATIV NEUTRU, PUNCT DE VEDERE, VIZIUNE. narațiune de gradul al doilea [second-degree narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. narațiune dialogică [dialogic narrative]. O narațiune caracterizată de interacțiunea mai multor voci, conștiințe sau păreri despre lume, nici una din ele unificîndu-le sau fiind deasupra celorlalte (avînd mai multă autoritate decît ele); o NARAȚIUNE POLIFONICĂ. În narațiunea dialogică, în opoziție cu NARAȚIUNEA MONOLOGICĂ, părerile, judecățile și chiar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
second-degree narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. narațiune dialogică [dialogic narrative]. O narațiune caracterizată de interacțiunea mai multor voci, conștiințe sau păreri despre lume, nici una din ele unificîndu-le sau fiind deasupra celorlalte (avînd mai multă autoritate decît ele); o NARAȚIUNE POLIFONICĂ. În narațiunea dialogică, în opoziție cu NARAȚIUNEA MONOLOGICĂ, părerile, judecățile și chiar cunoștințele naratorului nu constituie autoritatea ultimă în raport cu universul reprezentat, ci numai o contribuție între altele, o contribuție care se află în dialog cu (o parte dintre) personaje
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]