12,372 matches
-
se cheamă și voce, se poate spune că voce primesc câteva personaje: Patricia (capitolul VII), Adam (capitolul III), T. Naumescu (capitolele I și V) și A. Fornea (capitolul XIII). b 3 . Referitor la perspectivă, retorica romanului reține că raportul instanței narative cu diegeza (cu lumea ficțiunii, personajele și acțiunea) poartă și numele de punct de vedere (Norman Friedman, „Point of View in Fiction”). Perspectiva (punctul de vedere) se referă la locația celui care răspunde la întrebarea „cine vede”. Conex și extensiv
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
Ele sunt văzute din interior. Fiecare dintre cei cinci îi vede pe unii dintre ceilalți prin propriii ochi; în mod direct relatarea prinde dorințele, pasiunile, secretele și intimitatea ființei profunde a fiecăruia. În contribuția de relatare a celor cinci, spiritul narativ auctorial nu-și face simțită prezența decât prin titlurile de capitol. Aparența este că nu mai există o perspectivă privilegiată. Fiecare dintre cei ce au dreptul la voce dezvoltă o perspectivă centripetă. Când spune „eu”, fiecare creează o instanță care
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
o perspectivă privilegiată. Fiecare dintre cei ce au dreptul la voce dezvoltă o perspectivă centripetă. Când spune „eu”, fiecare creează o instanță care face jocurile întregii lumi a romanului. În propria relatare fiecare este suveran: comandă, controlează și decide. Instanța narativă nu poate alege ca polarizarea diegezei să nu se facă în raport de dominatorul, dictatorul „eu”. Relatările intră într-o mișcare centripetă de securizare a eului instanțiat. În ciuda acestei autoconfirmări de sine ca suveranitate, fiecare instanță ce se înscrie la
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
polarizarea diegezei să nu se facă în raport de dominatorul, dictatorul „eu”. Relatările intră într-o mișcare centripetă de securizare a eului instanțiat. În ciuda acestei autoconfirmări de sine ca suveranitate, fiecare instanță ce se înscrie la relatare mobilizează o mișcare narativă de coroborare. Confirmările și infirmările reciproce ale vocilor nu duc la vreo elucidare, ci amplifică exponențial confuzul. Protagoniștii își doresc a gândi într-o logică strictă, dar sunt incapabili de o asemenea întreprindere. Personajele rămân în zona unei logici naturale
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
intersectează, generând noi întrebări. Ele sunt în afara posibilității de a clarifica exact și definitiv din simplul motiv că nu-și găsesc un sistem de referință. Relatările n-au în exterior un punct arhimedic de sprijin, unul evident și indubitabil. Contribuța narativă la persoana a treia, neutrală și de nuanță omniscientă (capitolele auctoriale) induce noi valențe de ambiguitate. Personajele își invalidează reciproc relatările. Mai mult, își revocă reciproc privilegiul de instanță narativă. Avem de a face cu o multiplicare a perspectivelor ce
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
un punct arhimedic de sprijin, unul evident și indubitabil. Contribuța narativă la persoana a treia, neutrală și de nuanță omniscientă (capitolele auctoriale) induce noi valențe de ambiguitate. Personajele își invalidează reciproc relatările. Mai mult, își revocă reciproc privilegiul de instanță narativă. Avem de a face cu o multiplicare a perspectivelor ce vizează a produce autenticitate și obiectivitate, dar care nu face decât să subiectivizeze și mai mult deja marcata interiorizare a perspectivei. Incertitudinile generate de intersectările relatărilor fac ca pozițiile să
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o orientare tematică; − ilustrarea temei romanului studiat prin două episoade/citate/secvențe comentate; − prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ, semnificative pentru tema și viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu:acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); − susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
studiat prin două episoade/citate/secvențe comentate; − prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ, semnificative pentru tema și viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu:acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); − susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflectă în romanul studiat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
două episoade/citate/secvențe comentate; − prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ, semnificative pentru tema și viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu:acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); − susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflectă în romanul studiat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
secundar, de caracterologie. Nu o lume de caractere întâlnim la Mircea Eliade. Om al autenticității, al trăirii autentice, al experienței, ca prozator nu-și blochează personajele în închisoarea caracterelor. La Mircea Eliade, așa cum observă Felicia Gherghina, tipologia feminină este “construcție narativă” și “reiterare mitologică” (p. 11). Pentru a etala prin exemple teza, cartea se structurează în cinci capitole. Primul acoperă poetica romanescă a lui M. Eliade. Al doilea are în centru romanul universal “Maitreyi”. Al treilea se ocupă de “Domnișoara Chistina
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
drept cuvânt, o recenzie deosebit de favorabilă cărții Mădălinei Moraru ( Mădălina Moraru (2011). Mit și publicitate, convicțiune și persuasiune. AUCCOM, Analele Universității din Craiova. Seria Comunicare. Media. 1-2, 266). Ficțiunea Ficțunea este o operație fundamentală a persuasiunii. “Există o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendința spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
este o operație fundamentală a persuasiunii. “Există o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendința spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale” (Vlăduțescu Ștefan, 2006, p.168). Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
Scriitor polivalent, Mirel Brateș a reușit atât în poezie, cronică literară, eseu, cât și în proză. Al cincilea roman al său, „Alibi cu Rebecca” (Cluj-Napoca, Editura Limes, 2012) este unul remarcabil: prin experiența existențială pusă în discurs, prin finețea tehnicii narative și prin expresivitatea limbajului ce antrenează generarea de sensuri, semnificații și înțelesuri. În centrul construcției epice se află Rebecca Levin (Rivka Raveca Lungu). Armătura pe care se structurează romanul este una complexă. Instanța auctorială angajează în demersul imaginativ două tipuri
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
a romanului o reprezintă tabloul existenței Rebeccăi Levin. Ea ajunge să fie unul dintre cele mai bine conturate personaje feminine din literatura română. Per ansamblu, cartea este o plăcută experiență de lectură. Mirel Brateș creează o perspectivă interesantă în ce privește tehnica narativă: utilizează biografia ca pe o posibilitate de a medita asupra unei structuri existențiale. În varietatea materialelor ce dau senzația de autenticitate, romanul este unitar din punct de vedere stilistic. Imaginația și invenția epică sunt păstrate în limitele unei logici pe
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
ca soluție de ieșire din orice fundătură a minții, din situații-limită, cum le spunea Karl Jaspers și printre care enumera, ca fiind de prim-plan, boala, vina și moartea. Faptul că viața, ca un deteriorabil mecanism, se poate bloca, eul narativ îl sesizează în copilărie. Totodată, el înțelege că din blocajul vieții omul trebuie să găsească energie să iasă și să meargă înainte. Uneori ieșirea ia aspect de supraviețuire. Mintea copilului intră în impas când constată că tehnologizarea a făcut ca
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
rețea de prostituție. Respingând un astfel de mod de a câștiga bani, a renunțat să-i mai acorde sprijin Claudiei. Aceasta părăsește țara. El o caută în toată Europa. Cu ani în urmă o găsise în Spania. Apoi, dispăruse. Prezentul narativ este fixat în momentul în care Ileana Caragea publică romanul „Arunc-o pe sără-mea din tren”, iar Ilona este angajată consilier juridic la prosperul om de afaceri Meme Florescu. Mai întâi, Ilona nu lecturează cartea. Ea este deranjată de
Stelian Ţurlea: Elemente metafizice în proza evenimenţială, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339642_a_340971]
-
locuri unde se întâmplă lucruri de rezonanță esențială. Scena este învăluită în cuvinte evocatoare și purtătoare de conotații de plecăciune și smerenie. Acum prozatorul dovedește o remarcabilă capabilitate de a păstra sfiala adresării și ispitirea rugăciunii în limitele literaturității. Intervenții narative, precum „Vânduți pe doi Hristoși”, „Rugăciune”, „Preotul de familie” sau „O ursitoare a Sfântului Scaun” ilustrează potențialitatea de a face din smerenie și modestie o experiență estetică. Cele trei stiluri nu se află în competiție. Ele sunt complementare, instanța epică
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
tematico-stilistică unitar. Propensiunea și înzestrarea prozatorului sunt spre literatura de comportament cu inflexiuni simbolice. Proza prinde agreabil mișcarea sentimentelor, observă bine trăirile complexe și notează pertinent situațiile existențiale. În plus, izbutește să țină în concordanță desfășurarea evenimentelor și „filmarea” lor narativă. Momentele statice sunt investite cu semnificații reflexive, precum niște pauze pentru intervenția gândirii. Conflictele, intrigile sunt rare, căci mișcarea este supravegheată de sus și de departe. Prozatorul este un bun constructor de imagini în mișcare. Sigur, curgând pe trei brațe
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
pentru intervenția gândirii. Conflictele, intrigile sunt rare, căci mișcarea este supravegheată de sus și de departe. Prozatorul este un bun constructor de imagini în mișcare. Sigur, curgând pe trei brațe, volumul nu are coerență și coeziune decât la nivelul instanței narative, dar lectura nu este afectată de fragmentarism. Se observă o lipsă de aperență pentru descriere și discursivitate în favoarea unei plăceri elegante a povestirii ce caută, dincolo de aparențe, sensuri și semnificații profunde ale existenței. Cu lumea interioară a povestirilor sale, Liviu
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
să mă rog în toate sabatele, în fiecare sâmbătă, și într-al doilea nu intru niciodată...”. Al doilea adăpost (nevizitat) reprezintă posibilitatea altei confesiuni, alt eventual templu în situația vreunei revelații de forță pe insula nepopulată. Pretextul adevărat al firului narativ rămâne epistola pe care, din Tel-Aviv, Rebecca o expediază personajului-narator. Femeia are o identitate reală: „Într-o copie a foii de naștere de la Maternitatea Filantropia, a chemat-o Rivka Raveca Lungu, după aceea apare, în paranteză, la un loc și
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
viață și pe care acum, lăsată „la vatră” din rândul serviciilor secrete unde a activat, și-l dorește aproape, are o consimilitudine mai mult spirituală; atras de introspecție, el nu-și dezvăluie în vreun colț de pagină, însușirile fizice, perspectiva narativă aparținându-i (acțiunea e relatată la persoana întâi). Epistola este în fond, o invitație la vis, de reconstituire a visului în realitate și în atmosfera vârstelor pe care cei doi protagoniști le-au atins, semn că furtuna de îndoieli a
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
Strindberg, Dumas, Katl May, Kant etc.) 1865 - S-a născut autorul Cărților junglei (Cartea junglei-1894, A doua carte a junglei- 1895), Rudyard Kipling, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură ,,...pentru puterea de observație, originalitatea imaginației, virilitatea ideilor și remarcabilul talent narativ care caracterizează creația acestui autor de reputație mondială” în 1907 și al Premiului Gothenburg pentru Poezie în 1934 (Poezii lirice ale unui școlar, Cântece funcționărești și alte versuri, Balade de cazarmă și alte versuri, Cele șapte mări, Cântarea de pe urmă
O privire spre cer… () [Corola-blog/BlogPost/339665_a_340994]
-
trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o orientare tematică; − ilustrarea temei romanului studiat prin două episoade/citate/secvențe comentate; − prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ, semnificative pentru tema și viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu:acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); − susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
studiat prin două episoade/citate/secvențe comentate; − prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ, semnificative pentru tema și viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu:acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); − susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflectă în romanul studiat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
două episoade/citate/secvențe comentate; − prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ, semnificative pentru tema și viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu:acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); − susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflectă în romanul studiat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]