7,145 matches
-
Castlereagh și cele ale lui Canning. Concepția asupra statu-quoului care a determinat de la început politicile Rusiei și pe cele ale Austriei, Prusiei și Franței de la sfârșitul celui de-al doilea deceniu al secolului al XIX-lea era una a teritorialității nelimitate. Potrivit acestei concepții, formulată în termeni mai puțin compromițători decât permiteau condițiile politice ale vremii, scopul guvernării internaționale a Sfintei Alianțe era acela de a menține peste tot în lume statu-quoul teritorial din 1815 și statu-quoul constituțional al monarhiei absolute
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ocupă de un aspect diferit al problemei de care se ocupă Consiliul de Securitate. Este evident că acest argument tinde să slăbească articolul 12, paragraful 1 și, în consecință, să dea naștere din plin bănuielii că Adunarea Generală are jurisdicție nelimitată asupra oricărei chestiuni care i se prezintă. Adunarea Generală a mers chiar mai departe, asumându-și responsabilități specifice privind menținerea păcii și securității - pentru care, conform articolului 24, paragraful 1, era răspunzător Consiliul de Securitate. Adunarea Generală a ajuns la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să mărească numărul trupelor de observație ale Organizației Națiunilor Unite în Liban, deși Uniunea Sovietică deja își folosise dreptul de veto împotriva unei propuneri americane de a le suplimenta și împotriva unei propuneri a Japoniei de a le oferi atribuții nelimitate. Această transformare a atribuțiilor secretarului general în unele asemănătoare unei instituții politice supranaționale era sortită să trezească nu numai opoziția anumitor state față de măsurile luate de secretarul general, dar și să ducă la acea contradicție internă acută care a paralizat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Realismul clasic presupune însă că o balanță a puterii poate funcționa eficient numai în contextul unor norme societale. Dacă statele refuză să-și accepte reciproc poziția morală, se vor angaja într-o luptă de o „ferocitate și o intensitate”5 nelimitate. Un echilibru pur sistemic este foarte diferit de o balanță societală. Ar semăna, susține Morgenthau, cu o „stare de natură”6 hobbesiană. Din contră, deși școala engleză recunoaște că realiștii clasici au postulat o „tendință automată” de apariție a acestei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
valoarea altuia. Alegătorii noștri au sprijinit cererea președintelui pentru cheltuirea în Irak a 87 de miliarde de dolari în acest an. Nu sunt sigur că aceasta se traduce printr-un cec în alb pe termen lung; resursele noastre nu sunt nelimitate. Este imposibil însă să supraestimăm importanța problemei pentru republica noastră. Deja a afectat alegerile prezidențiale, va rămâne în atenție ceva vreme și implică viitorul statului și calitatea vieții noastre. Armele de distrugere în masă au reprezentat o chestiune arzătoare, ridicând
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
feroviar, plantațiile de protecție a apelor, a solului, a localităților, a stațiunilor balneo-climaterice, precum și pepinierele dendrologice și floricole ale stațiunilor de cercetare. După modul de folosință și accesibilitatea lor, spațiile verzi pot: A.Spații verzi de folosință generală (cu acces nelimitat): scuarurile, grădinile publice, parcurile, pădurile parc și spațiile verzi de pe arterele de circulație. B.Spații verzi cu acces limitat: parcurile și bazele sportive, grădinile instituțiilor, spații verzi industriale, grădinile locuințelor individuale. C.Spații verzi cu profil specializat: grădini botanice, parcuri
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
PERIURBANE INTRODUCERE Conform Legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, actualizată la data de 25 martie 2012, spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată: 1. grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ, ș.a.; 2. spații verzi aferente
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
prin care se formează credința și încrederea în „marii oameni”. De foarte timpuriu, copilul vede în tatăl său autoritatea supremă, o persoană mai mare, mai inteligentă, mai cultivată, fapt care permite ca pe parcurs să se încreadă în puterea sa nelimitată, în calitățile sale. Toate aceste „daruri” sau „calități” sunt proiectate în persoana liderului. În aceste condiții, sarcina fundamentală a cercetării științifice era de a descoperi acele însușiri, calități care fac dintr‑un om un conducător. Din acest motiv, au fost
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care trebuie soluționată, colectează și selectează informația relevantă despre soluțiile alternative posibile, compară fiecare soluție cu criterii predeterminate, clasifică soluțiile în ordinea preferințelor și face alegerea cea mai bună. Așadar prezumțiile modelului normativ sunt următoarele: existența scopurilor cunoscute; prezența disponibilității nelimitate de informații; lipsa limitărilor cognitive; costuri și alternative cuantificabile. În asemenea condiții, este normal ca procesul decizional să cunoască o evoluție logică, liniară, decidenții maximizându-și obiectivele proprii prin parcurgerea unei succesiuni de pași ordonați. Modelul se numește rațional deoarece presupune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
greva circulară (circulă de la un atelier la altul sau de la o categorie profesională la alta); greva tip „dop” (intră în grevă un atelier care blochează practic întreaga activitate; chiar dacă există o minoritate a greviștilor, producția în ansamblu este stopată); greva nelimitată cu o pluralitate de forme de amploare diferite; greva „surpriza”, „sălbatică”, „imprevizibilă”, cu scopul de a pune direcția în fața faptului împlinit); pichetele de grevă ofensive (greviștii împiedică cu forța pe unii salariați de a merge la lucru); ocuparea localului întreprinderii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dinamic, în continuă mișcare, restructurare și evoluție), de pe aspectele normative pe cele descriptive. Instalarea noii perspective de abordare a negocierii a fost facilitată de schimbarea modului de concepere a deciziei: în loc ca aceasta să fie considerată ca expresie a raționalității nelimitate a decidentului, ea a început să fie interpretată ca expresie a raționalității limitate a acestuia. Pentru cercetători a început să devină tot mai evidentă abaterea decidenților de la optimalitate și raționalitate. Chiar dacă decidenții sunt raționali, intervin o serie de factori care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pot fi primitoare, încântătoare, însă deseori sinceritatea, empatia și considerația pentru ceilalți sunt slab dezvotate. Îi folosesc pe alții pentru propriile lor câștiguri. Alternează între extremele idealizării și devalorizării. Relațiile lor tind a fi instabile. Când fantezia puterii, succesului, strălucirii nelimitate este atacată, astfel de lideri reacționează cu furie, mânie și acte răzbunătoare. Ei își apropie persoane cu structură de personalitate dependentă. Stilul grandios al acestor lideri atrage subordonați dependenți, cu sentimente de insecuritate, cărora le permite responsabilitatea unei arii funcționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Întâmplat și În mai 1968), În care compasiunea ca doctrină de guvernare a devenit pur și simplu indiferență față de realitate și față de oameni. Această „anarhie”, precizează Arendt, „s-a născut și dintr-un sentiment izvorât din inimă, al cărei caracter nelimitat a contribuit la dezlănțuirea unul val de violențe” (ibidem, p. 132). „Cercul de fier” și suprimarea din compasiune Secolul XX a fost cel al marilor deplasări de populații, al apatrizilor și al regimurilor totalitare. În 1939, spre sfârșitul celei de-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
desfășurării transnaționale a schimburilor economice este dat În mare parte de rolul major jucat de „noile tehnologii de informare și comunicare” (NTIC). Printre acestea figurează, evident, Internetul, noul suport al cosmopolitismului (post)modern. Crearea de rețele de comunicare În principiu nelimitate Între indivizi și Între instituții constituie un catalizator major al acestei pancomunicări prin definiție cosmopolite, care se vede confirmată și În adecvarea ei efectivă la proiectul său etimologic: kosmos, univers, și polites, cetățeni. Cu ajutorul rețelei mondiale, orice „navigator” se poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apariției acestora din urmă, vom vedea dacă Franța și Statele Unite constituie, În promovarea acestor drepturi, o tradiție omogenă. Vom Încerca apoi să distingem natura respingerii al cărei obiect l-au constituit. În sfârșit, ne vom pune Întrebări cu privire la extinderea lor (nelimitată?), chestiune care are o strânsă legătură cu eventuala existență a unei ierarhii Între ele, altfel spus, cu primatul libertății sau al egalității. Cât sunt de naturale drepturile omului? Așa cum remarcă Jean-François Kervégan, „adeziunea actuală la tematica drepturilor omului ne face
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cea care dă unitatea poporului. Nu avem deci temeiuri nici să renunțăm voluntar la libertate, nici să distingem diverse puteri În sânul voinței generale (Derathé, 1970). Dacă Hobbes, privind omul ca titular al unor drepturi inalienabile bazate pe o libertate nelimitată de acțiune și renunțând la menționarea explicită a originii transcendente a normei morale, realizează ruptura față de aristotelism, totuși el nu atribuie rațiunii decât o funcție instrumentală. Mai Întâi prin Pufendorf, apoi prin Rousseau, se parcurge o etapă decisivă, În momentul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conferă În al doilea caz o mai mare Întindere democratică. Drepturile omului sunt de acum Înainte nu doar principii teoretice, ci și reguli constituționale. Oricum, rolul conferit legislatorului În ambele țări ne pare a fi de natură să ilustreze caracterul nelimitat al posibilității de extindere a drepturilor omului. Să ne amintim că recunoașterea drepturilor economice și sociale datorează mult intervenției acestuia. Dacă „prima generație” a drepturilor omului le reducea pe acestea la drepturile-libertăți (freedoms from), adică la drepturile care marchează limitele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin această simplă constatare (Lévi-Strauss, 1983, p. 15): „Nimic nu compromite mai mult, nu slăbește din interior și nu dezgustă În lupta Împotriva rasismului ca acest mod de a amesteca termenul ș...ț În toate”. Drept reacție la această extindere nelimitată a cuvântului, Lévi-Strauss a propus o definire strictă a fenomenului, care ține de ceea ce vom numi teoria ultrarestrânsă a rasismului, teorie care Îl reduce la ideologia biologico-inegalitară a raselor. Dar această realizare savantă n-a prea avut efect În afara frontierelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interviului de tip povestirea vieții pentru aplicații de cercetare specifice Iată câteva idei care compară cele patru funcții clasice ale miturilor și povestirilor tradiționale, ilustrând modul cum ar putea fi abordate și utilizate de către cercetători povestirile vieții. Există un număr nelimitat de aplicații ale povestirii vieții ca instrument de cercetare. În orice domeniu, însăși povestirea vieții ar putea servi ca element central pentru o cercetare publicată. Ca exemplu la care ne referim pe tot parcursul lucrării noastre, fragmente ale povestirii vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de activitate în care sînt angajați, regulile care guvernează contractul de comunicare. Cît despre contextul non-lingvistic extins (sau macro), acesta este reprezentat de o serie fără sfîrșit de suprapuneri: ansamblul lumii fizice, al lumii sociale, iar întinderea discursivă este teoretic nelimitată. Cercetările recente asupra contextului au pus în evidență cîteva puncte: a) variatele "ingrediente" ale contextului nu intervin în comunicare decît sub formă de cunoștințe și de reprezentări: contextul se identifică cu ansamblul de reprezentări pe care interlocutorii le au despre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
articole etc.), iar cuvintele nu pot consta decît în asocieri de lexeme cu morfeme gramaticale în forme flexionare. Cele două dimensiuni semantice fundamentale ale limbii, lexicală și gramaticală, sînt, ca atare, coocurente și cofuncționale. Lexemele, spre deosebire de morfeme, aparțin unor inventare nelimitate și deschise. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, lexemul și cuvîntul sînt unități lexicale cu valoare denominativă, avînd o funcție referențială. Ceea ce le deosebește este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
afirmând următoarele: „...în oricare celulă normală există un aranjament specific de inhibare care permite ca procesul de diviziune să înceapă numai atunci când inhibiția a fost anulată de un stimul special. Există anumiți cromozomi care inhibă diviziunea. Celulele tumorale, cu creștere nelimitată, apar atunci când sunt eliminați cromozomii inhibitori ... există cromozomi care promovează diviziunea ... diviziunea celulară are loc atunci când acțiunea acestor părți ale cromatinei va fi întărită de un stimul. Dacă se întâlnesc trei-patru asemenea cromozomi, numărul întreg de cromozomi fiind totuși normal
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
extern. Pe de altă parte, acolo unde focalizatorul este un personaj dintr-o narațiune, ne putem aștepta la o concepție limitată a acelui observator limitat în timp și spațiu. Un contrast similar și mai general între perspectivele constrînse și cele nelimitate (în realitate, cu o multitudine de niveluri intermediare de limitare) se aplică și în cazul unei focalizări asupra timpului. Pe lîngă această variație în orientarea spațio- temporală putem întîlni și variația psihică pe care Rimmon-Kenan o divide în variație cognitivă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de altă parte însă, numărul normal de tipuri umane, morfologice și fiziopatologice, nu este deloc nelimitat, ci dimpotrivă, el este restrâns la un joc relativ redus de tipare, determinate de predominanțele funcționale, care precum se știe, nu sunt nici ele nelimitate. Din lucrările moderne asupra tipologiei umane rezultă următoarele două postulate fundamentale: 1. Toate particularitățile unui individ uman sunt determinate în raport cu tipul său general. 2. Tipurile posibile în ordinea normală sunt întotdeauna limitate ca număr, ceea ce le fac cognoscibile și descriptibile
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
mai toată lumea îi cunoaște, dar numai arareori îi și asociază; asocierea lor este atît de puțin frecventă încît ar putea fi considerată un oximoron. De o parte s-ar afla umanismul, o concepție în centrul căreia se află omul, cu nelimitatele lui posibilități de dezvoltare, în condițiile în care aceasta nu cunoaște îngrădiri de nici un fel. De cealaltă parte se află naționalismul, o doctrină care, prin însăși denumirea ei, delimitează, țărmurește aspirațiile, fără a mai aduce în discuție interpretările politice sau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]