2,766 matches
-
pe care se derulează un spectacol de dans modern și pantomimă. O echipă de vreo 20 de tineri și tinere, îmbrăcați în costume albastru-deschis, mulate pe corp, formează o învârtejire de corpuri, zvâcnesc în ritmurile unei muzici mărețe, grave, din ce în ce mai neliniștite. Privesc în jur: nici urmă de boxe, acordurile par să iasă din pământ sau să cadă din cerul crispat a furtună: este însuși geamătul firii, ieșindu-i din viscere. Multă lume îmi împărtășește curiozitatea. Spectacolul a devenit punctul nevralgic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
după cum a căuta, pe această cale, fericirea însemnează a face confuzie între două planuri cu totul deosebite ale vieții. Înfrățirea no putem realiza decât pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari catastrofe, lumea tot mai neliniștită, simte nevoia unui orizont nou. Nici un aeroplan, cu record oricât de sporit, n-o va putea duce acolo unde se înalță numai inima, curățită de mizeriile materialismului..." Frapantă la autorul Baltagului, acuitatea privirii își aliază sistematic tensiunea unui poet; plasticizant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a căuta pe această cale fericirea însemnează a face confuzie între două planuri cu totul deosebite ale vieții. Înfrățirea n-o putem realiza decât pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari catastrofe, lumea tot mai neliniștită, simte nevoia unui orizont nou. Nici un aeroplan, cu record oricât de sporit n-o va putea duce acolo unde se înalță numai inima, curățită de mizeriile materialismului. 1906 LA NOI ÎN VIIȘOARA A MURIT BUNICUL Bunicul era răzăș. Vânător înfocat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Că acuma, după o matură chibzuință, ar dori să aibă la clădirea sa tot două toalete. Bine, acceptă arhitectul, fără entuziasm; rămâne deci după planul prim. Lucrările le-am și început. Ați început lucrările și acolo? se interesează domnul Maniu neliniștit. Da. Bine. Faceți două toalete. Peste alte câteva zile, arhitectul e poftit iarăși la domnul Maniu. De data asta se înfățișează cam încruntat și c-o sumbră hotărâre în privire. Doriți, stimate domnule președinte, să discutăm tot asupra modificărilor cunoscute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-o capcană pe soț și-l face să dispară... Despre asta vorbesc mergând spre tabără cei doi tovarăși mai mult în suptînțelesuri și ajungând la tabără un orb cântă vitejia și frumuseța feciorului lui Ștefan-Vodă... și Bogdan e trist și neliniștit, și nemulțămit de viață, și cu dor de a arde și a pustii țara Leahului, care și el i-a amintit sluțenia lui... În anii din urmă ai lui Ștefan. La Hotin pârcălabi Toader și Negrilă Neamț Ieremia și Dragoș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
necunoscând valea și orașele, exploatați de stăpâni feudali și de popi ortodoxi, care este acuma soarta lor? Să fie ardeleni duși cu turmele spre Crâm și Caucaz și rămași aici, ori Cuțovlahi? Poate ne înșelăm, dar mi-am simțit inima neliniștită. În dicționarul cel nou Larousse se vorbește despre Oseți ca de o rămășiță a mezilor, care s-au refugiat în Caucaz. Însă și Mezii au puncte de contact cu păstorii din Dacia din pricină că au venit și în Dacia ca legionari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Wapowski, firesc era ca ei să-i fi despresurat pe tovarășii lor aflați în dificultate și să le fi deschis drumul ca să treacă prin pădure. Același cronicar ne spune însă că: „Polonii, ghemuiți în meterezul de care, speriați și fricoși, neliniștiți fiind de lupta până acum îndoielnică și de rezultatul nehotărât al războiului, deschizându-se repede o poartă, începură să se împrăștie care pe unde-l ducea soarta, părăsind câteva care cu calabalăcul”. Cei aflați după meterezul de care n-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu este nimeni la recepție iar pelerinii cazați sunt voioși, discută zgomotos în sala de mese, râd, glumesc, servesc un pahar cu vin, o bere sau suc. își fac fotografii, singuri sau în grup, iar eu mă învârt peste tot, neliniștit, îngrijorat să găsesc un responsabil. Cu ajutorul unei domnișoare din Italia reușesc în sfârșit să-i telefonez preotului responsabil cu hanul și să-l rog să-mi găsească și mie un loc căci sunt frânt de oboseală. Ajunge în scurt timp
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
tineri minunați, împreună cu singurul participant la respectiva sesiune, Sașa, unul dintre membrii delegației sovietice, cu care colaborasem la Televiziunea din Moscova, cu prilejul înregistrării alocuțiunii ambasadorului Traian Dudaș de 23 august 1982 sau 1983, ne-am distanțat de restul grupului. Neliniștit, i-am zis lui Sașa: Cred că trebuie să ne grăbim, căci deja suntem departe de restul grupului. Nu-ți face nici o problemă, de abia vom putea verifica veridicitatea spuselor gazdei noastre despre valabilitatea cartonașului pe care ni le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
undă cu mine. Le-ar modifica fiindcă s-ar strecura în mintea lor, poate le-ar face să fie, într-o împrejurare sau alta, mai smerite, sau mai răbdătoare, sau mai știutoare, sau mai curioase, sau mai cutezătoare, sau mai neliniștite. O întrebare relativ ușoară: Ai aflat până acum, totuși, ce este poezia? Și dacă tot ai aflat, spune-ne și nouă o definiție... Chiar că e o întrebare ușoară. În sensul că e încuietoare e atât de complicată încât nimeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
înapoi, cum au făcut majoritatea dintre cântăreții lui și o fac și acum, în deplină libertate. Și îi înțeleg foarte bine: acei ani din mijlocul marilor mulțimi, care nu aveau altă formă mai autentică de artă, să-și oblojească sufletul neliniștit și amenințat din toate părțile, fac parte din biografia lor și a milioanelor de oameni, ca și din propria ta biografie, după cum văd. Și asta nu se mai poate șterge din ființă niciodată. Cum nici din amintirea mea nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acelei disperări prielnice și că, în plus, Dumnezeu îmi trimite din ceruri miresme ale morții și chemări suficient de clare și îmbietoare, să înțeleg și eu în sfârșit că mă aflu la acea limită de destin, dincolo de care spiritul meu neliniștit nu va putea trece pragul mai departe decât în brațele propriilor sale cărți și creații. Dar poate că n-am publicat până acum mai multe cărți și dintr-un instinct profund de onestitate, din responsabilitatea față de adevăr: să public cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cuba! Când s-a născut? Unde s-a născut? Era italian, spaniol, portughez sau evreu? Provenea dintr-o familie modestă sau era fiu de prinț, înrudit cu regii Portugaliei și Spaniei? Ce fel de om a fost, așezat, generos, cumpătat, neliniștit, visător? Și unde odihnesc rămășițele sale, la Santo Domin-go, la Havana, la Sevilla, la Valladolid? A fost el "descoperitorul Noii Lumi" sau o făcuseră înainte vikingii, chinezii...? În adolescență m-a fascinat, călătorind cu el pe mări necunoscute și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fervent apărător al băștinașilor, privind cea de a doua călătorie, aflăm: "Veștile despre excesele comise de creștini, contrar legilor naturale și umane, se răspândiră în toate regatele, provinciile, satele și regiunile. Aceste vești groaznice, înspăimântătoare, despre asprimea, neînduplecarea, cruzimea, firea neliniștită și nedreptatea oamenilor nou veniți, care se cheamă creștini, înfiorau fără excepție pe toți oamenii simpli. Fără să-i fi văzut încă pe creștini, erau scârbiți de ei și nici nu doreau să-i vadă, nici să-i audă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
popor , care îi înțeleg necesitatea practică, devine lapidara axioma : „ai carte, ai parte”. Sunt demne de luat în seamă gândurile exprimate de anumiți scriitori români și străini referitoare la importanța cărții, a lecturii: “Ce este cartea ? O trebuința a omului neliniștit și curios. Cartea e o făgăduința , o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri și frumusețe.” Ț. Arghezi „Cartea nu aduce numai leac la suflet, dar și vindecare de lene.” Ț. Arghezi „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.... laudă cui
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Adresa atelierului: Bulevardul Republicii Bl. 6 Sc. 3 Et.9 Ap. 34 320151 - Reșița Jud. Caraș-Severin Telefon 0355 / 808615 Mobil 0729052232 Costel Iftinchi Sculptor, pictor, fotograf „Faptul artistic produs prin confruntarea dintre suprafața strălucitoare, dar rezistentă a lemnului și spiritul neliniștit care o sculptează se dovedește a fi autentic. Starea poetică a micilor ,,metope” și rond-bossuri ( „Balerina”, „Chiromanție”) născătoare de magice spații, vorbește despre puritate, talent, despre infinita posibilitate de care arta descoperirii lumii din arbore o oferă celui chemat de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pe care a descoperit-o cu mânie". Cu eseul Subconștientul imperial, Cornel Ungureanu abordează chestiunea dualismului austro-maghiar, luat în dezbatere de Eminescu încă din chiar primele sale intervenții publiciste, din Federațiunea, descifrând aici, cu drept cuvânt "profetismul eminescian" subtextualizat unei "neliniștite demonstrații". Importante sunt aceste articole de început pentru "înțelegerea vremurilor" și a strategiilor unui "program de luptător" al lui Eminescu, pe care nu-l va trăda niciodată. Ceea ce spune Cornel Ungureanu în finalul comentariului său, nu atât privind subtextul, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-lea". Evident, primul exemplu în ilustrarea acestei tipologii se dă din romanul Geniu pustiu, un "roman erotic și eroic", în care se face "evocarea revoluției, a prădărilor și a uciderii, a legii talionului". Exegetul vorbește acum despre "iconica familie a neliniștiților și însinguraților, a naturilor catilinare", apelând, în acest sens, la observațiile făcute și de Eugen Simion, I. Scurtu, mai înainte, etc. De interes aparte se bucură, pe această coordonată, publicistica ("Situat pe pozițiile Partidului Conservator, Mihai Eminescu pledează pentru tradiție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
am dus-o noi barbații în puterea brațelor pănă la otelul de la Chamonix, unde a trebuit imediat să se puie în pat. Nu știu cum vor fi dormit ceilalți tovarăși ai mei în acea noapte, dar eu unul am avut somnul foarte neliniștit; tresăream înspăimântat la fiecare cinci minute, părându-mi-se că alunec în prapastie. Lucru curios, toată această călătorie făcută împreună, care negreșit a stabilit oarecare familiaritate între noi, a deșteptat simțimântul geloziei în inima francezului, bineînțeles fără nici un motiv întemeiet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un nivel scăzut de corupție vor exista întotdeauna politicieni corupți, cel mai probabil caracterizați de o aroganță sau de o vanitate nemăsurate, de instinctele ,,tăioase" ale întreprinzătorului sau, ca în cazul lui Nixon, de cele ale unui om manipulat și neliniștit care crede cu tot sufletul în natura misiunii sale. Politicienii pot fi mai periculoși când încearcă să se joace de-a Dumnezeu decât când spun jumătăți de adevăr în mod profesionist, calculat. Așa cum am văzut, corupția politică nu este în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de orașe“, atât de drag prietenului Tudor Arghezi pentru dulceața vieții și pitorescul promiscuităților, scriitorul aci de față a putut privi Într-o lungă, prea lungă jumătate de veac la desfă șu rarea unor prefaceri epocale, legate toate de scurgerea neliniștită și im placabilă a vremilor, dar și de invențiile tehnice care au făcut viața noastră mai comodă, mai facilă, mai suportabilă și, În același timp, mai activă, mai intensă, dirijând chiar viața noas tră de fiecare zi, creierul și nervii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fie decât clarviziune și nimic altceva? Un vid clarvăzător?! 22 iunie 1953 Odată cu începutul acestei săptămâni sper să reușesc să ies din starea aceasta, nu de marasm, dar de lene, de oboseală și de indiferență. Îmi regăsesc inima arzătoare și neliniștită, care este singurul lucru care îmi dă liniște și seninătate. În acest timp din urmă lucrul cel mai remarcabil a fost șederea Infantelui la mine, acest Infante atât de drag... Apoi - acea conversație cu Mihai în care a făcut analiza
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
noaptea. E oare posibil ca tu să fi mers pe munte în timpul furtunilor de zăpadă?! Mi-e și frică să mă gândesc! Fii sănătos, Peticica meu drag, vagabond fără casă și fără stare ce ești! Te sărutăm - Mama ta, totdeauna neliniștită, și Tata, totdeauna liniștit. Te aștept pe 17 neapărat! Mama Septembrie 1953 Telegramă Vino București luni 14 dimineața, prezența obligatorie la facultate. Mama. În grabă mi-am strâns lucrurile pe care le mai aveam în Casa cu Turn și, aproape
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cu totul rupt de lumea din afară, cu atât mai mult cu cât și noile mele preocupări profesionale nu prea mai aveau contingențe cu lumea mea de odinioară. Nu, de fapt Mihai ne m’en voulait pas, dar era profund neliniștit, iar pe deasupra se mai simțea și singur... Odată cu despărțirea noastră, vechiul grup de amici comuni se destrămase și el. Nici el și nici eu nu mai aveam legături stabile și fluxul de informații nu mai ajungea până la dânsul și nici
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în normalitate; iar privirea magnetică de răspuns îți devine a doua natură și un presupus sprijin. Abia când cei ținuți sub urmărire au părăsit statul polițienesc ei se găsesc în afara cercului magnetic. Căutătura împrejur în scurte reprize, privirea aceea profund neliniștită, îndelung deprinsă și intrată în sânge, e o privire deformată. În noul mediu în care te afli și unde cei mai mulți nu posedă Privirea, ea pâlpâie pe fața ta. Privirea Străină pe care-ai adus-o cu tine e veche. Nou
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]