4,685 matches
-
-mi aparține Și vreau să regăsesc tot ce-am iubit mai mult. Dar câte n-am iubit prin viața trecătoare? Ele-au rămas în gânduri și-n universul meu. Cu mâinile spre zei le cer cu îndurare Să-mi lege nemurirea cu-al vieții curcubeu. Atunci voi trece pașnic, prin ale zării valuri, La fel ca pescărușul, spre norii de argint, Aș vrea să zbor departe, spre infinite maluri, Să pot ajunge-n stele purtat de dor și vânt. Cât mi-
FILE DE CARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373949_a_375278]
-
timpul pare că stă în loc, ei trebuiesc vizitați poate că...poate că au înflorit din nou, încrezători într-o altă poveste de iubire. Acolo unde nici bar-batul, nici macar tatăl, nu poate să o apere de uitare , măceșii poartă în ei nemurirea. Da, aceasta noua carte a scriitoarei Maria Axinte pare un poem în proza și ar fi multe lucruri de spus despre măiestria artistică a autoarei dovedită prin cele mai diverse procedee și figuri de stil, de la punerea originală a textului
FÃGÃDUIALA- FILE RÃTÃCITE PE POTECÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373956_a_375285]
-
cu capu-n jos în lumea noastră de văpaie, nu versul este esențial, ci disperarea ce mă apasă, călare ai fugit cu-n cal ‘nainte ca să-mi fi mireasă, te levitez cu a mea durere, și patu-mi este desfăcut, desculță, nemurirea-mi cere să te iubesc, ca la început, dar totuși stau destul de sus în blocul meu fără etaje, în care eu am presupus c-am să mă spânzur prin garaje, și fumegă, când se destramă, un vis prin noaptea de
AM SCRIS BUNICILOR O CARTE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374021_a_375350]
-
între firide Zăbrelite ca să steie-ncătușată, doar ții minte?... Rost n-are să mai citești ne-nsemnatele cuvinte! Văd bărbia, ți se mișcă, ochii lacrimi nu mai au; Ce-ai făcut din viața noastră?... Dar te vreau Să rămâi la masa ta! Nemurirea, tu mi-ai vrut? Nu știam, eram copilă... sufletul ți-am dăruit... Ai jertfit a mea iubire într-o joacă fără milă; Erai frumos ca Adonis; inima mereu suspină. Iar tu dacă-ncercai și vorba îmi luai de bună. Și-nodam
SCRISOARE UITATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374040_a_375369]
-
În clipa asta timpul ne omoară Cerasela Jerlăianu În clipa asta, timpul ne omoară, Gonim în el, clepsidrele se sparg, Și-n agonia nopții ne separă Tăcerile ce-au înflorit în prag. Dar m-am gândit să-ți scriu de nemurire Cu stelele-argintii care-au murit Și între versuri să presar iubire Sub pleoapa lunii care m-a umbrit. Că-n inimă eu port toți ghimpii sorții Și spinii trandafirilor uscați, Și florile pe care numai morții Le strâng tăcuți și-
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
câte rânduri, S-a dus ca noi pierzându-se în timp. Mă-ntorc în banca noastră de salvare Că sălciile astăzi plâng de noi În marginea de lac unde răsare Steaua ce-a luminat în amândoi. Și împletesc cu dorul nemurirea Mă pierd iar în decoru-autumnal Sub pleoapa lunii, unde amăgirea, Îmi cântă, parcă-i corul, madrigal. Referință Bibliografică: Ne scurgem... / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
a adăugat cu cinste, hărnicie și dragoste față de Dumnezeu. Acest nou volum comemorativ - omagial prezintă succint și într-un mod accesibil oricărui cititor, viața celui care, așa cum spuneam, timp de 80 de ani a pus cărămidă cu cărămidă pe zidul nemuririi noastre ca neam, creștin-ortodox, din care aproape 40 de ani în cetatea Râmnicului (Noul Severin) atestată documentar la anul 1503, moștenitoare a Mitropoliei Severinului înființată la anul 1370, unde a continuat cu o hărnicie greu de egalat zidirea seculară a
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
insuficiente Când întâlniri au loc în priviri lente, Când doruri însetate umplu inimi, Iar pe chipuri străbat, în râuri, lacrimi... Zâmbete și tristeți își întind mâna, Însoțindu-se-n tăceri totdeauna, Printre cuvinte insuficiente, Înaintând prin timpuri absente... Viața și nemurirea se contopesc Când clipele ceasului dat se sfârșesc, Cuvinte insuficiente se strâng, Când suflete în dureri grele se frâng... Raze-n cuvinte insuficiente Încălzesc cugete și sentimente Aripi desfăcând să le învelească, Printre nori ce-ncep să se risipească... Seninul
CUVINTE INSUFICIENTE... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374131_a_375460]
-
din lumină ai ieșit, peste câmpii te deșertai, ai salutat și umbra mea ce căuta făpturi divine, ai amânat și-a nopții stea jertfindu-te în mântuire, într-un veșmânt plin de iubire magia existenței tale mi-a oferit în nemurire o clipă doar de neuitare, când soarele s-a ridicat ca o speranță, sus în vânt în mâna ta ai apucat, umbra mea, cea de pământ, și cu surâsul pân’ la nori și fără, chiar de vreo frustare tu, data
DIN ROUA DIMINEŢII de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375388_a_376717]
-
Vom căuta dreptatea ce nu se mai arată, Deasupra lumii noastre,avem pe Dumnezeu, Ce va veghea la capăt,lumina cea curată! În umbră crucii sacre lacrimi vom varsă, Fiecare suflet drag ce pleacă înspre cer Aduce ploaia sfântă,în nemurirea să, O durere adâncă, în sufletul stingher! În umbră ghețurilor...eternilor ghețari, Viața noastră e o barcă ce nu are port, Spre viitor suntem mireasma de stejari, Aroma de parfumuri de import! Autor:Lucian Tătar 28 august 2016 /00.43
ÎN UMBRĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375435_a_376764]
-
naști și dintr-o dată ți-e-n față veșnicia, Când peste amintiri, încet se-așterne ceața, Realizezi că timpu-și revendică simbria. Ascultă dragul meu, un susur din mărire Ce îți șoptește tainic, "Eu sunt mereu cu tine!", Fiul lui Dumnezeu venit din nemurire, Te vrea cu El în slavă, nu-n valea cu suspine! În fiecare zi ce o trăiești sub soare, El mângâie și-alină, dă har și pace sfântă, De-aceea dragul meu, când firea țipă tare, Tu inima-ți proșterne
TĂCERILE VORBESC MAI MULT DECÂT AM CREDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375438_a_376767]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > E ZIUA TA FEMEIE Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului mă culc, sunt slobod la trezire, sunt un rebel ca orișice nebun și duc departe viața în nemurire denaturat sunt , dar om bun, ceasul mai ticăie în turnul nopții timpul s-a oprit și odihnește în vale mai stau o clipă să îmi număr sorții, rămân în minus cu ai dumitale, mă duc spre lac sunt nuferii înfloriți
E ZIUA TA FEMEIE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375436_a_376765]
-
e viața atâtor prinți! Cărarea vieții noastre ,se-mprăștie în pustiu sub tei de primăvară pierduți în infinit ai adormit în iarna ,luceafăr cenușiu călăuzind lumină pierdută-n asfințit! E iarnă peste lume ,e ceață peste noi se-ntorc din nemurire argați și puri flăcăi să facă plaiul nostru pierdut în mari nevoi se-ntoarce anarhia cu purele văpăi?... Tribut am dat vieții,de-atâția mii de ani vom da tribut speranței ce zboară printre noi vom fi poporul jertfei ,zburând
TRIBUT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375440_a_376769]
-
Acasa > Literatura > Proza > ZONA NEMURIRII Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ZONA NEMURIRII Nu știu dacă astfel de întâmplări sunt generate de energii ale universului pentru a învăța valoarea clipei și valențele atenției, pentru a sesiza
ZONA NEMURIRII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375452_a_376781]
-
Acasa > Literatura > Proza > ZONA NEMURIRII Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ZONA NEMURIRII Nu știu dacă astfel de întâmplări sunt generate de energii ale universului pentru a învăța valoarea clipei și valențele atenției, pentru a sesiza norocul sau intervenția îngerului păzitor, dar Elisa a trăit și ea astfel de momente. În acea zi
ZONA NEMURIRII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375452_a_376781]
-
și intra chiar pe Calea București, unde locuia în chirie. * Noi nu mai locuim demult pe acea stradă, nici măcar în acel oraș, dar Elisa n-a uitat episodul cu marfarul ce o purtase , o clipă cât o veșnicie, în zona nemuririi... Florica Patan Pitești, aprilie, 2014 Referință Bibliografică: ZONA NEMURIRII / Florica Patan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2250, Anul VII, 27 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Patan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ZONA NEMURIRII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375452_a_376781]
-
chirie. * Noi nu mai locuim demult pe acea stradă, nici măcar în acel oraș, dar Elisa n-a uitat episodul cu marfarul ce o purtase , o clipă cât o veșnicie, în zona nemuririi... Florica Patan Pitești, aprilie, 2014 Referință Bibliografică: ZONA NEMURIRII / Florica Patan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2250, Anul VII, 27 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Patan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ZONA NEMURIRII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375452_a_376781]
-
veche, bătrână de tumult. Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lume Nepoții mă vor vinde la ceas de vremuri grele Și-or căuta la mine boccea de strânse sume. Le las spre moștenire doar limba
COTLOANE ALE MINȚII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375502_a_376831]
-
incursiuni. Limba mioriței blânde și a marilor haiduci S-a păstrat ca scump tezaur pe-al istoriei altar Și pe drumuri de răstriște și la marile răscruci Limba noastră românescă a fost dulce avatar. Limba marilor poeți strânși sub bolta nemuririi, Au dat mii de diademe sfinte-n suflet de român Și-au lăsat culturii noastre stihuri ale mântuirii Unui neam carpatic, cu-un puternic dac plămân. Limba doinelor de jale și azi plănge îngrădită, De cuvinte noi străine ce purced
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
ce vor să mă-nece. Bolnavă-s de vise. Au gustul amar. Dă-mi somnul uitării-n-a nopților plasă Și lasă și farul aprins din amnar Calea iubirii s-o văd, de îți pasă. Focul ce arde-n poartă nemuririi, Privirea ce-i oarbă în ochiul păgân Cer dreptul la viață-n sămânță iubirii, Dar sunt muritor și toate le-ngân. Sunt noaptea din vis și visul din tine, Las aripi să-mi crească să fiu călător, Pe spate port
FIORUL IUBIRII de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375540_a_376869]
-
ne hrănește cu-a lui roade, cu apă ne răcorește. Îi înălțăm în slavă - imn de mulțumire, din răsărit de soare și până la apus. El ne susține viața prin roada lui bogată, ne odihnește noaptea când luna este sus. Pământu-i nemurirea, suflarea-i trecătoare, contactul cu pământul e-a vieții desfătare. Ne naștem din țărână ființe muritoare și-ntreaga noastră viață trăim o transformare. Pământul ne primește, pe noi, pe fiecare, când dăm tribut viața din “lumea trecătoare”. Referință Bibliografică: Pământul
PĂMÂNTUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375622_a_376951]
-
este, dar și pentru a renunța la ceea ce este rău la el, ținînd seama doar de adevăr, nefiind cu nimeni în concurență ci doar cu sine însuși! Asta ar însemna că omul e dator să forțeze cumva eternitatea și deci nemurirea, deoarece trecutul, prezentul și viitorul se contopesc cumva toate trei într-un tot, iar dacă vrei să dai un sens vieții, se pare că trebuie să unești într-un tot aceste trei timpuri printr-o notă definitorie care să te
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
inaccesibili cînd e vorba de asta, mai spuse el îndepărtându-și mâinile de corp, într-un gest de neputință. -Aici îți dau dreptate magistre! Zeii sunt neîngăduitori, spuse Ponțiu Pilat oarecum plictisit de tema discuției. Ei nu acceptă concurență pe nemurirea lor. Nu vă faceți deci iluzii... -Și totuși mărite, replică magistratul, divinul Iulius Caesar, sau marele și ilustrul Augustus au fost glorificați ca zei de colegiul sacerdotal al Romei, dar e adevărat însă că ei înșiși nu au dorit acest
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
desigur mari personalități, iluștri, iar poporul i-a glorificat și le-a închinat statui, dar l-a început au fost oameni ca și noi. Putem deci spune astfel că aceștia și-au forțat propriul lor destin și și-au câștigat nemurirea! -Oh amice! Nu compara grandoarea lui Octavian Augustus ori a gloriosului Caius Iulius Caesar, cu oamenii de rând, exclamă Ponțiu Pilat. Chiar zeii i-au ocrotit pe aceștia și le-au călăuzit pașii în toate zilele lor, răzbunându-se crunt
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... Autor: Maria Daniela Pănăzan Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Semnificații alegorice în poezia lui Ion Brad În simbolistica asiatică și nu numai, cocorul este simbol al longevității, al nemuririi, al înțelepciunii, al fidelității, al imaculării. În mitologia românească, el este un mesager divin, vestitor al primăverii, având puteri sacre. La Ion Brad, personalitate de marcă a literaturii române a ultimului secol, regăsim aceste semnificații profunde care își află ecou
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]