2,940 matches
-
au eliminat de la sine, după cum se elimină toxinele dintr-un corp sănătos. Regele și regimul lui continuau măsurile de apărare față de Garda de Fier și căutau să-i paralizeze acțiunea pe toate căile. Pe plan extern era aceeași atitudine de nesiguranță și duplicitate. În politica de apropiere față de Axă, se făcea un pas înainte și doi înapoi. în timp ce Președintele Consiliului de Miniștri Ion Gigurtu și cu ministrul său de Externe călătoreau la Roma și Berlin pentru tatonarea situației, regele a trimis
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legăturile telefonice pentru un anumit timp. în acest timp organizațiile legionare din Hunedoara, Timișoara și alte centre din țară stau gata să intervină în luptă. *** Regele Carol al ll-lea, neștiind ce să mai facă, a chemat pe generalul Antonescu. Din cauza nesiguranței care domnea în toată țara, a renunțat la prerogativele sale, trecând conducerea statului generalului Antonescu.” Biruința legionară „Miercuri, 4 septembrie. la amiază, s-a anunțat în toată țara schimbarea de regim. Lumea a respirat ușurată, după sfârșitul unei tiranii silnice
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ordine în grupul legionar. S-a încercat acolo să i se smulgă o declarație care să stabilească o legătură cauzală între complot și fuga Comandantului în Italia, astfel: complotul a fost de fapt o punere în scenă pentru a demonstra nesiguranța în care era Comandantul în Germania, deci o justificare a fugii lui în Italia. Asupra lui Nicolae Petrașcu s-au exercitat tot felul de presiuni, pe care el nu le-a povestit nimănui, spre a declara că acest complot a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
evreești potrivit căreia încercările noastre de soluționare a problemei evreești ar fi provocat actualul marasm economic, fapt care nu corespunde realității. Marasmul economic, dacă există, este provocat de criza internațională prelungită și de starea noastră de război și nicidecum din cauza nesiguranței regimului evreilor din România. Secția II-a apreciază că M.St.M., care în multe privințe a fost promotorul sau executorul unora din măsurile luate pentru soluționarea problemei evreești, nu poate afirma într-o lucrare oficială că ar exista „un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ce drepturi și obligațiuni are. Acest Statut apare cu atât mai necesar cu cât prin legislația actuală, din cauza sistemului de tratare și de rezolvare a problemei evreești prin legi succesive și lipsite de unitate, s’a creat o stare de nesiguranță cu efectul unui marasm în viața economică, s’a eliminat brusc elementul evreesc, înainte ca în locul lui să se fi introdus elementul românesc, pregătit și capabil să continue această activitate, cel puțin în aceleași condițiuni. Dacă Guvernul apreciază că interesul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
activitatea elementului evreesc să fie menținută - în anumite limite - aceasta trebuiește de asemenea precizat și definitiv arătat prin Statut, pentru ca să se poată restaura sentimentul de siguranță, absolut necesar normalei desfășurări a vieții economice. Este de reținut că starea actuală de nesiguranță, precum și un anumit aspect imoral, decurg din spiritul inovator aplicat uneori în afară de prevederile legii. Pentru a evita această stare de lucruri este necesar ca, odată clar și unitar precizate drepturile și obligațiunile evreilor, ele trebuie să fie respectate cu bună
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a consolida valoarea adăugată organizației. Valoarea este creată, menținută sau erodată prin fiecare hotărâre luată de conducere, atât la nivel strategic, cât și în activitățile cotidiene de direcționare a organizației. Gestionarea riscului se impune deoarece toate entitățile se confruntă cu nesiguranța, iar provocarea cea mai mare a conducerii este aceea de a stabili ce nivel de riscuri este pregătită organizația să accepte în misiunea ei de a adăuga valoare factorilor interesați și de a-și atinge țintele fixate. În practică, nu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și detaliază mai coerent premisele unor trame narative, ordonate de regulă modular, în cheia impreciziei intenționate. Phreeria (1991) dovedește că prozatorul nu este pregătit pentru construcția amplă presupusă de un roman. Ticurile sale cele mai supărătoare (derivate lingvistice și semantice, nesiguranță și incoerență epică, poetizări necontrolate), asociate cu o lipsă marcată de originalitate, capătă amploare (măcar cantitativ) și duc la ratarea aproape totală a cărții. Literatura ulterioară a lui G. - romane, povestiri, poezie - este neconvingătoare. Rolul autorului se limitează la contextul
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
de Maistre pentru a deveni apoi intelectual de stînga, semnatar al Manifestului celor 121 („Declarația asupra dreptului la nesupunere”) alături de crema minuitiștilor epocii și a „gîndirii 68” - manifest contracarat de cel venit din partea „conservatorilor” -, susținător al Comitetului scriitori-studenți În 1968, nesiguranță care l-a făcut să debuteze destul de tîrziu, la 34 de ani, după ce se apucase de scris cartea de debut la 24 (Thomas l’obscur). Mi se pare semnificativă ruptura dintre opera lui Blanchot și activitatea lui de intelectual: aici
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
superficiale de tip show, care caută doar stimuli noi și satisfacții facile. Copiii nu mai ajung să simtă acel adevăr fundamental care îi făcea să se retragă într-un loc plăcut și protejant. Se dezvoltă treptat mecanisme adaptative centrate pe nesiguranță și teamă în raporturile sociale, iar individualizarea apelează cu precădere la resurse agresive care vizează mesajul imediat și afirmarea rapidă. În Orient, individul este educat să țină cont de opinia și dorințele celorlalți, dar și de vechi tradiții comunitare. Primele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
invidie și ostilitate, îl caracterizează și în situațiile cele mai favorabile. Tendințele de a simpatiza, de a se apropia de persoane importante sau de a agresa și domina în mod selectiv persoanele considerate lipsite de valoare sunt expresia trăsăturilor dezavantajante: nesiguranța și lașitatea. Sunt descrise două stiluri narcisice: unul hipervigil și cu tenacitate scăzută, ca expresie a unui eu fragil și empatic, respectiv unul dominator și tenace, corespunzător unui eu bine structurat, care nu este vulnerabil decât la manifestări de invidie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conform grandorii sale, reușind în schimb să fie satisfăcut într-o anumită măsură. Oricâte împliniri ar trăi în acest sens, antisocialul rămâne un revendicativ nemulțumit. Superioritatea intrinsecă a narcisicului este înlocuită, în acest caz, cu sentimentul de incompletitudine și de nesiguranță ce corespund convingerii că el este inferior celorlați și marginalizat social. Trăsăturile narcisice se regăsesc deci atât la tulburarea de personalitate antisocială, cât și la tulburarea de personalitate histrionică, în sensul dependenței de anturaj și a comportamentului manipulativ. Sunt descrise
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutică. Raportarea la tulburarea de personalitate schizoidă confirmă că în cazul acesteia lipsește anxietatea, comportamentul fiind dominat de indiferentism în relațiile interpersonale și de absența tendințelor de autodevalorizare. Sunt de menționat și interferențele cu TP de tip borderline pe terenul nesiguranței și al fricii de abandon, dar această structură personologică are tendința de a se angaja în relații intense și instabile. Evitantul se angajează uneori cu dificultate în relația terapeutică, dar se poate dărui necondiționat recomandărilor derivate din aceasta. 5.4
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ignorarea scopului real al acțiunilor. Meticulozitatea exagerată fundamentează absolutizarea ordinii și a programării diverselor activități personale. Individul are raționamente elaborate, minuțioase, care vizează detaliul, amănuntul, și ignoră scopul principal cu o evidentă lipsă de flexibilitate și spontaneitate ideativă. Ambivalența și nesiguranța de sine, teama de erori și de orice fel de pierderi cultivă frustrările și întrețin conflicte intrapsihice persistente. Au tendința de a absolutiza amănuntele și de a păstra sau colecționa lucruri care nu mai au nici măcar o valoare sentimentală. Este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a absolutiza amănuntele și de a păstra sau colecționa lucruri care nu mai au nici măcar o valoare sentimentală. Este descrisă o tensiune permanentă în încercarea de a-și controla impulsurile negative, precum și frecvente gânduri și impulsuri intruzive anxiogene. Prudența și nesiguranța accentuată întrețin pedanteria, serviabilitatea și aderența la normele și convingerile sociale. Ca urmare, sunt cultivate aparențele, iar regulile colectivității oferă siguranță obsesiv-compulsivului și îl fac să se simtă el însuși. În acest sens, lipsa de imaginație și meschinăria conferă aparențele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se relaxa și bucura. Încăpățânarea și zgârcenia sunt congruente dorinței de câștig, însoțită însă de ignorarea confortului și de acumulări materiale care vizează prevenirea oricăror neajunsuri în viitor. Inflexibilitatea morală și axiologică a acestei structuri personologice sunt expresia triadei compulsive - nesiguranța, sentimentul de vină sau culpabilitatea și hiperresponsabilitatea: „Nu mă critica pentru că o fac singur!”. Concepția despre sine - „Pot face orice!” - este expresie a unui super-ego mult hipertrofiat. Concepția despre lume - „Ceilalți sunt iresponsabili!” - presupune două variante existențiale - cea bună, pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1946, 1975, KERNBERG, 1995Ă. Aceste raporturi sau „diade” devin unitățile componente ale structurii psihologice în cadrul căreia se diferențiază și sunt integrate progresiv. Personalitatea matură coalizează acele reprezentări care mediază la rândul lor diferențierea și raportul dintre bine și rău, dintre nesiguranță și toleranță, dintre sine și lume. KERNBERG (1984Ă distinge trei niveluri de organizare a personalității: borderline, nevrotic și psihotic. Primul uzitează de mecanisme defensive primitive și integrează cele mai simple reprezentări ale sinelui și ale celor din jur așa cum se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și voit alambicată a rememorărilor suprapuse, determinate de asociațiile întâmplătoare ale monologului interior, cultivat până la „delir” - cum însuși autorul spune -, se construiește de fapt în jurul ideii de înstrăinare și dezrădăcinare. În esență, este o scriere ieșită din experiența exilului, din nesiguranța unei existențe puse veșnic sub semnul provizoratului și al neputinței dobândirii unei speranțe. C. atinge în unele paragrafe ale relatării sale epice dramatismul metafizic al disperării cioraniene. În raport cu acestea, descărcările erotice reprezintă o formă primară de redobândire a valențelor vieții
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
să-și întemeieze o familie, provocare ce nu a putut fi împlinită cu succes. Pentru mulți dintre aceștia achiziționarea unei locuințe (fie și la bloc, cu un confort redus) a devenit o mare problemă. Acesteia i s-a adăugat și nesiguranța stabilității la oraș unde și veniturile multor tineri sunt nesigure, reduse și tranzitorii. Pe de altă parte, după 1990 apare un mare contrast: se conturează o categorie a celor pentru care procurarea celor necesare unui nivel de trai bun este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sigure și recompensate pe măsură îi determină pe ambii membri ai unei familii sau doar pe unul din ei să migreze spre alte destinații unde își pot împlini nevoile (cel puțin cele materiale). Pe de altă parte, incertitudinea, înțeleasă ca nesiguranța în plan psihologic și ca blocaj și oscilație în plan comportamental (Mărginean, 1996, 262), stări ce caracterizează o mare parte a tinerilor sau a familiilor atunci când au în vedere întemeierea propriilor cămine, susținerea financiară a acestora independent de ajutorul părinților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
niveluri nu se poate vorbi de condiționări directe, ci mai degrabă, intercondiționarea apare în cazul în care se analizează mobilitatea geografică, socială și violența. Explicația derivă din faptul că violența are la bază „un faliment la funcției de socializare” pe lângă nesiguranța caracteristicilor societății la momentul respectiv. Cercetarea mai subliniază un aspect important, anume că la creșterea violenței contribuie și urbanizarea printr-o serie de caracteristici ale sale legate de dimensiunea construcțiilor, extinderea spațială mare a orașelor, suprapopularea, anonimatul, contrastele dintre centru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
apropie de copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea adultului reprezintă un abuz și va avea consecințe serioase în dezvoltarea copilului, în structurarea atașamentului față de îngrijitor. Amenințările sunt o formă de abuz emoțional care prin nesiguranță și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De aceea toate sistemele legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi tu ce îți va face tata pentru asta!”, o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
taie popa limba dacă mai vorbești urât!”, „vine lupu!”, sunt aparent expresii nevinovate și adulții se amuză, în timp ce copiii se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau învățătoarea etc.) nu știe însă prețul emoțional pe care îl plătește copilul. Amenințările pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ceilalți. A ține seama de opinia copilului nu înseamnă a proceda așa cum cere copilul, ci înseamnă a ști ce crede copilul despre o anumită decizie, situație, și a discuta cu el despre ceea ce crede el pentru ca astfel să îi atenuezi nesiguranța, spaimele sau percepțiile eronate în legătură cu situația dată. Uneori părinții refuză copiilor acest drept, fără a avea un motiv rațional, doar din convingerea profundă că un copil nu poate exprima lucruri rezonabile și deci nu trebuie luat în seamă. Copilul poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comportamentele iraționale ale adulților chemați să protejeze copilul, părinți sau profesioniști abundă. a) O pediatră relatează situația unei familii cu o fetiță în vârstă de 5 ani. Pediatra este prietenă cu mama fetiței și în virtutea aceste prietenii, mama relatează cu nesiguranță și cerând sfatul prietenei pediatre despre o situație care se petrece în familia ei de câteva luni deja. Soțul doamnei, tatăl fetiței, o ia uneori pe aceasta și se joacă cu ea, apoi o duce în dormitor și încuie ușa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]