2,919 matches
-
în Italia, la mătușă-sa, lasă să plece, că o scoate și pe aceea în stradă! își presară mărunțișurile prin tot vagonul, Costești-Iași, prim-planurile pe ochiul turtit de soare la pămînt, adunătură, strînge picioarele, tu nimerești la punguța cu nimicuri, ia uite vînzătorul, de dimineață a pornit! examinezi setul de ace de cusut, dacă le uită aici, acele, le împărțim între noi! Doamne ferește, dar ce să fac cu ele, să mă înțepe pe lumea cealaltă! aiștia-s toți muți, vai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noapte, avionul pasăre cu aripile înțepenite, pe capete tunel și mai noptatic orașul, roți sacadate Sadova, bere și cafea, fraților, bere, cafea, alune! integrame, cafea, bere! Sînpaul tîrg de pepeni "Marisia", anuarul Muzeului etnografic Tîrgu Mureș, Frasin mut cu șapte nimicuri, forma de pomană cumpărarea, îți vin peste genunchi ca să ajung la breloc, pîlpîie, Berchișești, Lucăcești, noaptea de tunel în vuiet, Tatăl Meu pînă acum lucrează! palide blocuri Suceava din punctul de chiuretat spațiul, Suceava Nord personalul de Cîmpulung Moldovenesc, săptămîni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ieșind din Bacău, umbre de clădiri urme de copii, ele se persistă fetițe, șezi, ține-ți labele acolo! e labrador, prietenul copiilor! blonduțe, lapte, grevă, lap-te! lap-te! vrem lapte! fierul vremea, umbra lor lucește afară, sînt în stare să prindă nimicul, ce e important, amîndoi voioși, fetele cresc, Daria, iubita lui tata! Ramona e cealaltă, la cinci și jumătate la Constanța, Daria, mai vrei lapte? la Constanța, la Mangalia, ieșire din cadru, excelent motiv de somn și te uiți la cățel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
loc? și ești student aici, nu, armata aici! ah, femeile! mă culc la loc! bine, să-mi spui și mie dacă visezi ceva frumos, poate visez femeile alea, dacă văd că se dezbracă vreuna, te chem! îmi plac și îmbrăcate! nimicul cu neputință de preluat termic, entropia, răsadurile mele ce-or face, vinetele răsădite de pe acum! Medgidia alumină calcinată "Alro" Slatina, trei ori două rezervoare vagoane aleatorii, vino mă-ncoa', iar ai mîncat c...t, ia ui' ce mutră de chiabur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tine să te porți la ținuta de vară! km 44 "Tunel 7 Larion /Proiectant SCCF Iași /Constructor Tunele SA Brașov", într-o clipă de brad fața soarelui de Ardeal, din apus ori de mîine, încă o zi tunel după tunel nimicul lăsat din brazi în pămînt, al doilea viaduct, al doilea rînd de brazi trecut pe creștet, coada trenului stă pe gol, locomotiva în tunel, cîinele frate cu flămîndul, repezindu-se, ne-am făcut iar de brad, solia lui nimic a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sub schelele de înaltă tensiune baza vegetală, nivel de arbuști, doar în parantezele pseudonaturii industriale învinge natura și o continuă continuîndu-se, ară cu tractorul pe zăpada petic negru, "Sweet" fabrica de dulciuri Sfîntu Gheorghe, steagul invenția culorii, momentul vînzătoarea de nimicuri îmi explică, știu că ești mută! le iau pe loc înapoi, Oltul pîrîu, curg sloiuri, imersiunea albul lăptos ce l-am visat, pecetea cafeniul incintei de vagon, oarecare înălțime șoimul din lapte, albul zăpezii darul ecuatorial, șoim mai gras la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Uniunii Scriitorilor din România și membru al Societății "Kant" din România și al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, Universitatea din București. A publicat: Căutarea de sine și chemările tradiției; Topos-ul formal și istoric al silogisticii; Fenomenul și nimicul. Proiectul fenomenologic concept și aplicații; Situațiile existențiale; Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică; Răstiri către cei de-o seamă cu sine. Încercări noi de ideologie polifonică. La Editura Institutul European au mai apărut: Proiectele filosofiei kantiene; Cetatea sub blocada
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar că nu s-a ajuns încă în orizontul propriu-zis al non-judicativului. Unele dintre filosofiile românești actuale se prind de anumite teme care conduc, chiar potrivit convențiilor din orizont judicativ-constitutiv, către limitele acestuia, anume în spațiul judicativului regulativ; tematizări ale "nimicului" (Ioan Petrovici, Iosif Brucăr), ale "existenței divine și personale" (Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran), ale raporturilor dintre condiționat și necondiționat (C. Rădulescu-Motru, Ioan D. Gherea), ale eului constituant ("subiectiv", Alexandru Dragomir, "obiectiv", Mircea Florian) etc. scot la iveală semne
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
șuetă", "filosofia pentru audiență de tip media", "filosofia ca terapeutică" etc. Iată un motiv pentru care "metoda" din lucrarea de față ("Prima parte" din Prima Introducere la dictatura judicativului), aflată, într-un fel, în prelungirea demersurilor proprii din Fenomenul și nimicul. Proiectul fenomenologic concept și aplicații, în strânsă legătură cu cele din Situațiile existențiale și în orizontul aplicativ al Fenomenologiei situațiilor existențiale (din Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice / Filosofia românească interbelică. Perspectivă fenomenologică), nu va fi îngăduitoare cu glumele antropologiei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofic, fie actul prin care apare ceva demn de a fi monumentalizat) nu poate fi tematizată, nu-și poate deveni sieși "voce a propriei conștiințe", decât prin dezvăluirea temeiului său ultim, anume "absolutul". Îi putem spune acestuia din urmă și "nimicul", ori "cel-ce-nu-se-află-printre-lucruri", ori "Fi-ul", fiind vorba de fiecare dată despre ceva ce nu este de condiția gândirii (a subiectului) sau a obiectului acesteia, pentru că le luminează pe amândouă, condiționându-le astfel în sensul felului lor de a fi și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acest fel ies la iveală, din debutul demersului, diferențele dintre regulile metodei fenomenologice, încetățenite în filosofie, în bună măsură, de natura dictaturii judicativului, și atitudinea fenomenologică, oarecum liberă față de aceste reguli. Fenomenul are în alcătuirea sa două elemente: datul și nimicul, ambele posibile, pe rând și în unitatea lor, printr-o/pentru o conștiință, ea însăși dependentă ființial, cumva, de "ființarea privilegiată", omul. Cel dintâi, datul, este fenomenul în calitatea sa de "obiect" recunoscut ca atare de o conștiință, ca fiind
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru o conștiință, ea însăși dependentă ființial, cumva, de "ființarea privilegiată", omul. Cel dintâi, datul, este fenomenul în calitatea sa de "obiect" recunoscut ca atare de o conștiință, ca fiind ceva, înlăuntru-i sau în afară; cel de-al doilea, nimicul, este corelativul obiectului, în măsura în care acesta se legitimează (sau măcar tinde să capete un sens prin conștiința însăși) pe temeiul propriei identități "obiectuale", ca nefiind ceva. Fenomenul însă ține în propria sa ființă dat și nimic, unitatea sa ființială fiind înaintea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și de nimic care tind să-l destrame. Totuși, el este ceea ce este numai printr-o/pentru o conștiință. Prin retragere, sustragere, contragere toate, poziționări ale sale față de conștiința constituantă el rămâne în ființă, trecându-și datul (propriu) în condiția nimicului (propriu) și pe acesta din urmă în cea dintâi; altfel spus, trecându-se pe sine însuși când în condiția de dat pur și simplu, când în aceea a nimicului acestuia, ca expresie a unei neîncetate lupte lăuntrice a unității fenomenale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituantă el rămâne în ființă, trecându-și datul (propriu) în condiția nimicului (propriu) și pe acesta din urmă în cea dintâi; altfel spus, trecându-se pe sine însuși când în condiția de dat pur și simplu, când în aceea a nimicului acestuia, ca expresie a unei neîncetate lupte lăuntrice a unității fenomenale, adică, în ultimă instanță, ca veritabil hybris al conștiinței constituante. Toate aceste fapte, care vizează atât aspectul operațional al constituirii fenomenale, cât și aspectul obiectual al acesteia, sunt posibile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceste fapte, care vizează atât aspectul operațional al constituirii fenomenale, cât și aspectul obiectual al acesteia, sunt posibile numai datorită intenționalității; fiindcă aceasta are în structura sa complexă, operațional-obiectuală, atât condițiile de posibilitate ale "datului", cât și pe cele ale "nimicului". În cel mai simplu act de cunoaștere scenariul de mai sus se consumă în întregime. Cunoscând prin sensibilitate, spre exemplu, vizual, un obiect aflat acum în fața noastră o carte așezată pe masă condiția de "dat" este aceea care se impune
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acesta apare ca un fapt al limitării din sine a conștiinței (constituante), iar pe de altă parte, ca un exces al acesteia, care îl cuprinde, totuși, chiar și atunci când se sustrage în condiția datului sau se retrage în aceea a nimicului. De aici lipsa de semnificație a unei "fenomenalități" pure în privința surprinderii fenomenului (veritabil sau retras) și, în compensație, semnificația totală a unei "fenomenologii" pentru condiția de "fenomen". Aceasta înseamnă, în ultimă instanță, că în afara logos-ului nu putem vorbi despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nimic, adică de-o seamă cu "obiectul" său. Nu este vorba însă despre o generalizare a nimicnicirii, ci mai degrabă despre un început de fenomenologizare, act care presupune, dar nu oricum, ci originar, o reflexivitate: conștiința, conducând datul către condiția nimicului, în sensul de a-i spori putința lui de a fi fenomen, se pune pe sine în cauză, operând asupră-și exact în felul în care operează asupra datului: prin trecerea sa în condiția spre care conduce datul: către condiția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în sensul de a-i spori putința lui de a fi fenomen, se pune pe sine în cauză, operând asupră-și exact în felul în care operează asupra datului: prin trecerea sa în condiția spre care conduce datul: către condiția nimicului. În fenomenologia "clasică", un asemenea lucru pare a fi imposibil. Nimicul nu are nici o șansă de a se "pozitiviza", fiindcă de la bun început "conștiința" este ceva, "obiectul" ei, de asemenea, chiar dacă acesta din urmă este luat ca fiind constituit în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fenomen, se pune pe sine în cauză, operând asupră-și exact în felul în care operează asupra datului: prin trecerea sa în condiția spre care conduce datul: către condiția nimicului. În fenomenologia "clasică", un asemenea lucru pare a fi imposibil. Nimicul nu are nici o șansă de a se "pozitiviza", fiindcă de la bun început "conștiința" este ceva, "obiectul" ei, de asemenea, chiar dacă acesta din urmă este luat ca fiind constituit în orizonturile intenționale ale conștiinței; tehnic vorbind, avem de-a face cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
senzații) în "forma" obiectului constituit corespunzător obiectului intențional. Heidegger este, de asemenea, de aceeași părere, atunci când susține că "fenomenologia este descripție analitică a intenționalității în apriori-ul ei."18 În perspectiva unei atitudini fenomenologice (nu al metodei cu același nume), nimicul (ca element al fenomenului) reprezintă temeiul datului, "ființa" lui, rezerva lui de a fi, transcendența lui imediată, orizontul vecinătății, care îl de-limitează și care îl poate ne-limita. Nimicul reprezintă însă ceea ce este nesemnificativ este o veritabilă non-existență din
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
perspectiva unei atitudini fenomenologice (nu al metodei cu același nume), nimicul (ca element al fenomenului) reprezintă temeiul datului, "ființa" lui, rezerva lui de a fi, transcendența lui imediată, orizontul vecinătății, care îl de-limitează și care îl poate ne-limita. Nimicul reprezintă însă ceea ce este nesemnificativ este o veritabilă non-existență din unghiul cunoașterii sensibile a unui "obiect" (dat), mai bine spus, din perspectiva intuirii lui sensibile (care nu i se potrivește). Totuși, el este prezent în constituția oricărei cunoștințe, ca rezultat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o priză directă, "mecanică", la ceea ce este socotit a fi realitate, obiect real. Există o diferență de natură între dat și nimic, susținută de conștiința însăși, cu toate că datul este, cumva, nimic, iar acesta din urmă trebuie să fie dat, cumva. Nimicul nu trebuie confundat, raportat la primele reconstrucții fenomenologice, nici cu "idealitatea specifică" despre care vorbește Husserl ("semnificația în sine", "abstracția", "ideația", "specia" sau "generalitatea specifică") și nici cu "generalitatea", ca obiectualitate dată prin actul ideației, concept al lui Heidegger.19
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituția sa de dat și nimic ne-ar putea indica o anumită cale pentru a găsi răspunsuri potrivite. Dar numai în măsura în care cercetarea fenomenului este, totodată, un răspuns "filosofic" la chemările tradiției eficace corespunzătoare istoriei filosofiei și numai dacă datul și nimicul nu sunt preluate și prelucrare ca și cum nu și-ar aparține, sau ca și cum ele nu ar fi posibile prin același "act aperceptiv", kantian vorbind. Înainte de momentul clasic al filosofiei vechi evocat mai sus și de momentul istoric al sofiștilor, problema naturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semnificative ale unui domeniu de "exercițiu", în cazul acesta fiind vorba despre discurs (de orice fel: logic și filosofic întâi, apoi științific, mitic, ideologic etc.). Regăsim în unitatea sa cele două elemente despre care am vorbit mai devreme: datul și nimicul, fiecare dintre acestea legat și de distribuirea prin împărțire a logos-ului, și de distribuirea prin împărțire a umanului. Cele două acte de distribuire nu au, așadar, funcțiile de dat și de nimic în "structura" fenomenului despre care vorbim. Situația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a logos-ului, și de distribuirea prin împărțire a umanului. Cele două acte de distribuire nu au, așadar, funcțiile de dat și de nimic în "structura" fenomenului despre care vorbim. Situația aceasta trebuie însă clarificată. Adică trebuie dezvăluit datul și nimicul din fiecare act al acestei coincidențe "fenomenale", care a făcut posibil un eveniment atât de semnificativ pentru însuși destinul umanului. Distribuirea prin împărțire a logos-ului rezolvă (într-o anumită măsură), mai întâi, o tensiune creată prin "mișcarea" sofistă, legată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]