2,656 matches
-
de mult, nu de alta, dar mi-a fost frică să nu vă obosesc și să vă tulbur activitatea, acum când vă luptați cu găsirea sponsorilor. Pentru mine, această lipsă de comunicare a fost o pierdere psihică foarte Însemnată, eu nutrindu-mă din gândurile Dv. din scrisori. Să Încep să-mi depăn puținele evenimente petrecute În viața mea. Un lucru foarte important a fost să le cunosc părerile celor de la revista DRAMA, nou scoasă de Uniunea Scriitorilor, tocmai pentru a Împlini
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mă gândesc la eventualitatea inserării lui În ghidul bibliographic, dat fiind că acolo mai figurează și Dr. Posteucă, Andriu și Iețcu. Închei, urându-ți Împreună cu D-na un an nou fericit și liniștit și asigurându-te de gândurile albe ce nutresc pentru tine. Gh. T. 462 Referire la soția mea și la mine, care purtăm același nume de botez. 463 Medic chirurg Fusa, fost elev al prof. dr. doc. Gheorghe Teleman. 890 TEMPEANU, Virgil 464 1 Buftea, 16 ianuarie 1969 Stimate și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în ochii copiilor săi când încearcă să le explice că nu au tot ce nu au, pentru ca balanța de plăți să rămână pozitivă. Domnul Peter a dat din cap, a oftat și a spus cu resemnarea tipică a occidentalului care nutrește simpatii pentru bieții oameni din extremul orient european: nu înțeleg, domnule! Dar mă întreb cine poate înțelege cu adevărat! Un ascultător, octombrie 1984, difuzată la 15 noiembrie 1984 Problema medicamentelor Aprovizionarea cu medicamente și materiale tehnico medicale este la ora
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
locul altora, nu vedeam nimic aducător de lume nouă. Nădejdea era în tineret. În fața războiului pentru supremație dintre partide și provincii, tineretul își croise drumul său. El era și unitar în acțiunea lui și curat în gândurile pe care le nutrea. Din nenorocire în Universitate nu mai întâlneam tineretul la care priveam cu admirație și cu nădejde din orașul provincial. Luptătorii autentici și promotorii acțiunii politice a studențimii plecaseră din Universitate. Ajunși în viață, de acolo de unde se găseau, pregăteau lupta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Politehnice. În toamna anului 1937, intrând în Școala Militară de Aviație și devenind ofițer activ, a întrerupt orice contact cu Mișcarea Legionară. în toamna anului 1947, cunoscându-l pe Busuioc Constantin și dându-și seama din discuțiile cu acesta că nutrește convingeri legionare, Dumitru Ion l-a rugat să-i facă legătura pentru a fi reîncadrat în Mișcarea Legionară. Drept urmare, în februarie 1948 Busuioc l-a recomandat lui Baldovin, care i-a cerut lui Dumitru Ion să colaboreze la colectare de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dar n-am reușit. Zece degete subțiri și-atât. — Mai spune-mi ceva despre mama ta, am rugat-o. — Ce anume? — Orice. — Ei bine... începu ea, mângâind craniul. Sentimentele mele față de mama erau total diferite de cele pe care le nutream față de alții. A trecut foarte multă vreme de-atunci și nu-mi amintesc exact, dar cu senzația asta am rămas. Nici acum nu-mi pot explica de ce față de tata și de sora mea mai mică simțeam cu totul altceva. — Vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rigid: eroi satanici și eroi serafici, primii incriminați violent, nestăpânit, cu inclemență, ceilalți idealizați până la apoteoză. Epicul suportă, de asemenea, o schematizare maximă, până când ultima scenă o întâlnește, demonstrativ, pe prima. Subsumate tendinței apăsat pedagogice, mereu în consonanță cu sentimentele nutrite de bunul cititor al vremii, clișeele, efectele melodramatice se înseriază firesc. Sunt, acestea, elemente care împiedică, în mare măsură, accesul cititorului de mai târziu la imaginea prodigioasă proiectată de F. Lucrând la Ciocoii vechi și noi, F. nu și-a
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
pentru Benedict. În nuvela Patima, tensiunea se păstrează, dar elementul fantastic e absent. Conflictul face să se confrunte trei puternice personaje din ciudata Deltă a Dunării. Trăind cu Ghioala, femeie cu un trecut aventuros, proprietară a unei mori, pescarul Vladimir nutrește o patimă ascunsă pentru fiica acesteia, Păstruga. Abrutizată de alcool, femeia înșelată se răzbună cumplit. Aurul șarpelui (1979), roman de dragoste, exploatează, într-o ambianță orientală fastuoasă, elemente de miraculos și magie. De o cu totul altă factură este Fapt
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
mai întotdeauna cu interviuri luate artiștilor, precum și un studiu asupra lui Richard Wagner. În poezia ei însă orientarea simbolistă se reflectă mai mult prin câteva reminiscențe. Agoniile florale, „înfloririle negre”, avatarurile, peisajele acuzând o boală secretă acoperă un lirism minor, nutrit de o pasiune refulată în sfială și în prematură resemnare. Oprirea la câteva figuri simbolice (Ofelia, Sulamita, Don Juan) nu aduce note inedite, în schimb evocarea Luizei de la Vallière și a Sfântului Francisc din Assisi dezvăluie un fior de autentică
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
cu doi ani înainte. Faptele, la Pavel Dan, sunt nu numai temelia epicului, dar și repere psihologice reflectorizante. Altfel spus, faptele sunt, în același timp, reverberațiile unor suflete elementare, primitive, dar aici „primitiv” nu înseamnă numaidecât nedezvoltat sau naiv. Clasicii nutreau aspirația declarată de a descoperi în individ universalul; D. are în vedere un uomo particolare, inflexibil, instinctual, concret, de unde insistența într-un anumit „detectivism”. Prozele sale, vizând stări de spirit dense, concentrate, sunt mai puțin nuvele cât povestiri, texte apropiate
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
surpriză, D. este o personalitate barocă, risipindu-se exuberant și contrazicându-se cu degajare, de vreme ce de fiecare dată crede în adevărul lui. În pofida belicoaselor lui afirmații teoretice din tinerețe și de mai târziu, el continuă un tip de literatură tradițională, nutrită de efluvii romantice, pornind de la creația populară, înclinată spre reflexivitate critică, semnificativă însă prin nuanțare și mai cu seamă prin interpretarea stilistică originală. În proză, este un imagist care intuiește și stilizează poetic realitatea, fantasticul, cultivă plasticitatea și muzicalitatea limbajului
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
cel Mare, îi evocă pe Horea, Avram Iancu. Paginile despre istoria românilor se bizuie pe o bogată bibliografie, românească și străină. Dintre români, îi citează pe Gh. Șincai, Petru Maior, A.T. Laurian, M. Kogălniceanu, C. Bolliac ș.a. Cu deosebire, nutrește față de Șincai o mare admirație, paginile scrise despre el fiind unele dintre cele mai calde ce au fost dedicate autorului Cronicii românilor. A fost atrasă și de etnopsihologia popoarelor din sud-estul Europei. Studiile ei din acest domeniu sunt mai puțin
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
ideea sfârșitului, adevărat laitmotiv al liricii sale: „Și grei deasupră-mi stropii bat/ Cu degete din infinit/ Lovind ca-ntr-un coșciug uitat/În care mortul s-a trezit/Să moară cu adevărat” (Noapte de toamnă). O altă ipostază lirică e nutrită de sarcasmul provocat de prozaismul vieții cotidiene, de banalitatea existenței, de absența idealurilor. Poezia se caracterizează de fapt printr-o mare diversitate de teme și modalități artistice, autorul trecând cu ușurință de la meditația asupra vieții și a morții la lirismul
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
din această cauză: “Ma BCBG protestante aux gros seins...[...] Plus tard, ses seins sont tombés, et notre mariage s’est cassé la gueule lui aussi” (p. 212). Tonul adesea cinic al romanului este bruiat de afecțiunea pe care autorul o nutrește pentru personajele sale, ele Însele cauționate de ethosul contemporan muribund. Despre Michel: “Extrema indiferență pe care o manifesta, Într-un sens ca și În celălalt, pentru această chestiune [a lipsei afectivității, n.n.] era deja un semn Îngrijorător. Tradiționala luciditate a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a finitudinii. Este Însă și mai corect să vedem În autoficțiune o practică literară care-și revendică identitatea tocmai din momentul În care literatura a renunțat la ultimele iluzii ideologice - cu iz sau fără iz sacru - pe care le mai nutrea În secolul trecut. De ce termenul apare, În Franța, cu doar trei ani Înaintea morții lui Sartre și Barthes, cu cinci Înaintea desființării revistei Tel Quel, cu doi Înaintea apariției Condiției postmoderne a lui Lyotard? Poate pentru că autoficțiunea reprezintă o criză
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prima carte a sa se numește Sala de baie, tradusă la editura Unu, 1991), personajele lui Christian Oster au o relație stingheră cu locuința. N-o părăsesc, nici n-o locuiesc, se află undeva În marginea ei, mereu În așteptare. Nutresc o nostalgie dureroasă față de locuința originară - căreia i s-a substituit femeia - pe care n-o recunosc niciodată ca atare. Aflate la ananghie, Într-o agonie leneșă, parcă eternă, personajele lui Oster Încep să se simtă aici, În interstițiul dintre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de care cititorul ia cunoștință din timp, incomodat Însă de lipsa oricărei informații despre presupusa legătură dintre el și Ferrer. Cei doi se Întâlnesc spre finalul romanului, printre cele câteva femei cu care Ferrer avea relații sporadice și pentru care nutrea sentimente incerte sau interes conjunctural. Se Împacă, tot răul spre bine. De Revelion, Însă, Ferrer se vede părăsit de ultima iubită (qui s’en est allée, aluzia la titlu este constantă de-a lungul romanului). Se hotărăște În ultima clipă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ori desființa (fără „răutate”, dar fără milă) cartea unui scriitor a cărui poziție în chestiuni, bunăoară, social-politice ori de politică culturală etc. o poate împărtăși. A putut „nimici” fără ezitare cărți proaste ale unor autori față de care, pe plan uman, nutrea sentimente de prietenie, recunoștință ori prețuire cu temeiuri exterioare literaturii. Inflexibilitatea în materie de probitate critică, de filiație lovinesciană, impresionează puternic și chiar „sperie”. Până acum, criticul a vădit o onestitate intelectuală absolută: dacă a „greșit” în unele verdicte, a
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
își face deseori probleme pentru evenimente minore. 3.2. Iritabil: are dificultăți în a-și controla furia sau manifestă frecvent izbucniri temperamentale sau violente corporal. 3.3. Invidios: e gelos sau deranjat deseori de succesul și averea altora. 3.4. Nutrește ură: e vicios și crud sau dorește răul altora. 3.5. Acru: e supărat pe toți și pe toate sau se simte deseori victimizat, folosit și exploatat de ceilalți. 4. Autotranscendență scăzută 4.1. Imagine de sine instabilă: nu are
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se stabilește temporar în Austria (la Innsbruck) și ulterior la Paris. În 1956 emigrează în SUA, la Chicago, unde trăiește până la moarte. Izvorâtă din dorul de țară și din gândul de vindecare a durerilor celor de acasă, poezia sa se nutrește atât din nostalgia trecutului, cât și din aspirația împlinirii idealului național. Din păcate, în autoare vibrează mai mult sonul muzical decât clocotul ideilor și fantezia metaforică, astfel că textele poetice sunt doar un adjuvant al melodiilor pentru care, se pare
DASCHIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
la sfârșitul stagiului ca sergent-instructor. Dar își leapădă curând și straiele ostășești, intrând slujbaș la Oficiul de poduri și șosele din Bistrița sau ca „impiegat” la un tribunal. Cum provincia i se pare prea constrângătoare pentru aspirațiile pe care le nutrește, se decide să descindă în București. Prozele lui trezesc imediat interesul - în primul rând al lui Camil Petrescu -, iar pamfletele, de o violență ieșită din comun, îl fac temut, dar îi aduc și necazuri. În urma unui proces de lezmaiestate (îl
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
decât lucrarea foarte accesibilă (născută din materia unor „cursuri populare” ținute în 1911 la Universitatea din Cernăuți) și frumos ilustrată, pe care Sextil Pușcariu o imprima la Sibiu, în 1920, sub titlul Istoria literaturii române. Epoca veche, carte ce se nutrea - chiar autorul recunoaște - din sinteza lui Nicolae Iorga, nu suplimenta informația, nu avea noutăți de interpretare sau de sistematizare ale materialului, rămânea - adică - doar o foarte clară și bine rânduită unealtă de introducere în studierea scrisului românesc medieval. În acest
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
Arghezi. Legătura cu mitul este percepută ca o poruncă al cărei sol este poetul: „din ani de mit” vine chemarea de a reîmpărți lumii culorile paradisului, de a realiza, cel puțin prin rostire poetică, o întoarcere la taina primordială. Poetul nutrește speranța că i se va dezvălui măcar un semn al divinității; când, în cele din urmă, căutarea își află împlinirea în chiar sufletul său, intervine neputința ființei de a suporta atâta adevăr (Trup sfânt). Alteori, se pleacă de la motivele baladelor
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
1867 și până în 1885 la Iași, ca bilunar, iar apoi lunar, la București), au contribuit la răspândirea ideilor și valorilor junimiste, articulate într-un program coerent și consecvent. C.l. înființat de Alexandru Macedonski poartă amprenta insolitei personalități a mentorului său. Nutrit din același spirit de bellum contra omnes, din aceleași manifestări de frondă, narcisism și critică antijunimistă ale șefului de școală simbolistă, c.l. închegat în jurul lui Alexandru Macedonski și al revistei „Literatorul” - apărută la București, cu mari întreruperi, suplinite de
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
va înceta să o provoace pe cea veche”1. Guthrie a afirmat că aserțiunea de mai sus nu enunța o lege, ci definea doar un fenomen: „inhibiția asociativă” (associative inhibition)2. Dar a formulat și alte exemple de „inhibiție asociativă” - nutrind probabil o dorință secretă de a sugera universalitatea acesteia. Vom scăpa de frica de a fi obligați să acționăm într-o situație neplăcută, dacă vom râde sau ne vom ocupa cu o problemă mai importantă. Expresia: 9 × 6 = 56, asimilată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]