9,387 matches
-
și Constantin Amăriuței (Exilul și întoarcerea în patrie), de la versurile lui Aron Cotruș și Vintilă Horia până la poemele lui Horia Stamatu, Yvonne Rossignon sau Ion Pârvulescu și de la paginile de proză ale lui Silviu Crăciunaș până la un fragment dintr-o nuvelă despre exil a lui Vintilă Horia. Însemnărilor lui Virgil Ierunca despre Lucian Blaga și Alexandru Busuioceanu, Deux morts, un même exil, li se adaugă cele ale lui C. L. Popovici, L’Art abstrait roumain de Brancusi à nos jours. În
ARENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285434_a_286763]
-
literară” despre un roman al lui Sergiu Dan, Unde începe noaptea, despre Turmele lui Eusebiu Camilar, despre Fantezii răsăritene de Mihail Sadoveanu, despre opera Hortensiei Papadat-Bengescu (Marele Premiu Național de literatură), despre Revolte de F. Aderca, despre un volum de nuvele al Luciei Demetrius, Album de familie. Urmează, în serie, comentarii ale aceluiași cronicar dedicate romanelor Cișmigiu et Co. de Grigore Băjenaru, Soarele negru de Ticu Archip, Trubendal de Virgiliu Monda, Marele ospăț de Sanda Movilă, O dragoste la Viena de
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
a secolului al XX-lea, I, Iași, 1978 ; Orfeu și Aristarc, Iași, 1982; Literatură și reflexivitate, Iași, 1996; Portrete și comentarii critice, Galați, 1997. Ediții: I. Al. Brătescu-Voinești, Întuneric și lumină, pref. edit., București, 1971 (în colaborare cu Andrei Rusu), Nuvele și povestiri, Iași, 1985; Dimitrie Caracostea, Creativitatea eminesciană, introd. edit., Iași, 1987; Vasile Voiculescu, Poezii, pref. edit., Galați, 1995; T. Arghezi, Cuvinte potrivite, pref. edit., Iași, 1997. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Ion Apetroaie, „V. Voiculescu”, RL, 1975, 37; Aurel Sasu
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
doar transcrie „perle” și „briliante”, dă la iveală în cascadă „umor în pastile”, truvaiuri sclipitoare, întotdeauna percutant actuale. Va obține, de altfel, un premiu la Festivalul de Umor de la Vaslui (1995). Tot acum, publică romanul Scrisori neparfumate (1995), culegerile de nuvele Shifra Treger (1997), În numele dragostei (1999) ș.a., unde tonalitatea se modifică, prozatorul vorbind despre destinul generației sale ori despre o lume a periferiei, dură, violentă și pătimașă. SCRIERI: Am vrut să scriu, Iași, 1960; Pentru tine, draga mea, București, 1985
ARISTIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285454_a_286783]
-
Paz (2/1992), T. S. Eliot (3/1992), Thomas Mann (4/1993), Oscar Wilde (1/1995), Aleksandr Soljenițân (3-4/1996) ș.a. Revistă cu o paletă foarte largă de abordare, A. reunește în paginile ei poezii, fragmente de romane sau de nuvele, eseuri, dar și articole despre muzică, arte plastice, film. O rubrică interesantă este cea intitulată „Ieri” sau „Alaltăieri”, în care sunt reproduse fragmente din presa secolului trecut (cu precădere din anii ’30-’40), texte „de o actualitate atât de stringentă
ARC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285418_a_286747]
-
28; Teodor Vârgolici, „Trenul albastru”, GL, 1965, 24; Gh. Grigurcu, „O complicată stare de fericire”, F, 1967, 5; Constantin Cubleșan, Ion Arieșanu, „O complicată stare de fericire”, TR, 1967, 27; Șerban Foarță, Ion Arieșanu, „Vară târzie”, O, 1967, 7; Ciobanu, Nuvela, 127; Dana Dumitriu, Ion Arieșanu, „Vraja...”, ARG, 1972, 6; Sorin Titel, Ion Arieșanu, „Vraja”, RL, 1972, 28; Teodor Tihan, Romanul unei noi posibile iubiri, ST, 1972, 8; Cornel Ungureanu, Ion Arieșanu, „Prietenul pe care-l caut pretutindeni”, O, 1976, 1
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
la Facultatea de Filosofie din București, fiind apoi redactor la Radio (1950-1952) și la mai multe publicații pentru copii. Debutează în 1950 cu versuri pentru copii, pentru ca, în continuare, să publice într-un ritm susținut volume de proză scurtă științifico-fantastică, nuvele fantastice, apoi romane. A colaborat frecvent, de-a lungul anilor, la revistele „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Echinox” ș.a. A semnat, uneori în colaborare, traduceri din autori cehi, maghiari, polonezi. Poezia pentru copii a lui A. reprezintă prelucrarea unui sentimentalism
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
Cehov ș.a.). SCRIERI: Cântecele tavernei, București, 1922; Ferdinand Catolicul (în colaborare cu Al. Bibescu), București, 1929; Drumuri albastre, București, 1937; Țambalul lui Chiran, București, 1949; Pilot fără noroc, București, 1958; Rasskazî [Povestiri], pref. Geo Dumitrescu, București, 1961. Traduceri: A. P. Cehov, Nuvele, București, 1949 (în colaborare cu Val. Cordun); Nikolai Virta, Bătălia Stalingradului, București, 1950 (în colaborare cu Val. Cordun); Antologia poeților decembriști. 1826-1951, București, 1951 (în colaborare cu Claudia Millian și Demostene Botez); V. Matev, În taigaua Narâmului, București, 1953 (în
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
revistă apărută la Brașov în mai 1938, cu subtitlul „Publicație de atitudine monarhică”. Rubrici: „Literatură”, „Plastică”, „Muzică-Teatru”. Colaborează cu versuri Ștefan Baciu, I. Anestin, Virgil Carianopol. Ștefan Stănescu traduce versurile Adormirea Maicii Domnului de Rainer Maria Rilke. N.N. Rădulescu comentează nuvela fantastică La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale. I.H.
ARTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285460_a_286789]
-
formule. Primele două volume, Cireșul lui Lucullus și Portrete, sunt semnate împreună cu St. O. Iosif, dar stilul și materialul de viață îi aparțin în mare măsură. Cel dintâi conține proză scurtă, variată ca structură și atmosferă. Personajele și conflictele din nuvelele Cireșul lui Lucullus, Răsplata lui Criton, Răzbunarea lui Arghir și Ochiul diavolului ilustrează epic o idee, totuși scriitura îngrijită, finețea privirii, prospețimea descripției le detașează de proza vremii. Rețin atenția Umbra casei și Scrisoare veche, în care ficțiunea abia dacă
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
ale piesei. O abordare a absurdului încercase scriitorul încă din Timbrele de altădată, unul din microromanele ce i-au pregătit debutul literar, publicat în „Jurnalul literar” (1998), după aproape o jumătate de veac de la scrierea lui, și, mai pregnant, în nuvela Pe vremea șoferilor ruși, text redactat în limba franceză, tipărit în revista „L’Authenticité” (7/1997) și încredințat ulterior, în versiunea românească a autorului, tot „Jurnalului literar” (1-2/ 2000). O familiarizare cu absurdul demonstrase A. într-un eseu consacrat lui
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
un salon sau club În altul, Coletti are doar ceva din dichiseala unui dandy. Nu totul. Dacă am cerceta temeinic literatura română dintre 1830 și, să spunem, 1890, citind din scoarță În scoarță felurite scrieri În proză (memorii, scrisori, jurnale, nuvele, romane), am remarca mai mult ca sigur un oarece „sincronism” Între dandysmul de pe Sena sau Tamisa și cel de pe malurile Bahluiului ori Dâmboviței. Mărturisim că nu am citit din miile de pagini decât vreo 200, cele mai multe, fragmente din romanele lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
des. Își dobândește notorietatea nu numai datorită Înfățișării sale excentrice (cravata verde, vestele de catifea, pantalonii prea scurți, ciorapii colorați, crinul ofilit ținut ostentativ În mână), nu doar cu stilul provocator de a face conversație, ci și prin operă. Poemele, nuvelele, romanul Portretul lui Dorian Gray, piesele de teatru, eseurile Îi aduc un succes copleșitor În Întreaga Europă, ba chiar și În America, pe care o cucerește Încă de la Începutul anilor ’80 cu un șir de conferințe despre prerafaeliți și estetism
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al parfumului și al pomadei - totul rezumându-se În două cuvinte: dandysm, dragoste exclusivă pentru dominare”. Lui Aubrey de Vere i se potrivesc aceste caracterizări, deși În fragmentul citat apologetul dandysmului adoptă o detașare critică, subliniată prin cuvântul șarlatanism. În nuvela La Fanfarlo, prin intermediul personajului Samuel Cramer, Baudelaire Înfățișează astfel condiția dandysmului: „Doamnă, plângeți-mă sau mai bine plângeți-ne, căci am mulți frați de soiul meu; ura față de toți ceilalți și față de noi Înșine ne-a Îndrumat spre această minciună
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vânătoare și, tot așa, relațiunile de voiaj, unde, cu neastâmpărul și gustul lui pentru neprevăzut, D. surprinde amuzat un pitoresc văzut ca împestrițare a realului, dar și ca reflex al unui insolit frapant. O nuanță de bizarerie există în volumul Nuvele (I, 1916), care amalgamează o sentimentalitate ținută în frâu cu îngândurări de intelectual ce cunoaște prețul iluziei. Femei pierdute, exaltați artiști boemi, rurali violenți până la crimă se perindă în aceste proze care cultivă contrastul și încearcă să speculeze conflictul dintre
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
gata să-și înfigă gheara în biata ființă, pe care privilegiul cugetării sclipitoare nu o face mai puțin vulnerabilă. SCRIERI: Ne-om, București, 1908; Bestia, București, 1910; Tot înainte, București, 1910; Impressions de Turquie, București, 1910; Chemarea codrului, București, 1913; Nuvele, I, București, 1916. Repere bibliografice: Rebreanu, Opere, XII, 28-30, 225-231, XIII, 192; Lovinescu, Opere, V, 85-87; Ibrăileanu, Opere, II, 285-286; Aureliu Weis, Studii literare, București, 1919, 1-48; Artur Gorovei, Alte vremuri, Fălticeni, 1930, 151-161; C.D. Anghel, G. Diamandy - tribun și
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
justițiare ce umblă deghizat, în popor, nu durează. Alexandru Moruzi, „maestru” în a strânge banii, înființează un spital la București, speriat de ciumă și cutremur. Calamitățile - ciuma, seceta, lăcustele - se repetă în istorie, și cronicarul, frisonat, le consemnează. Personaj de nuvelă istorică, Osman Pazvantoglu este bine caracterizat în ascensiunea sa de fost mercenar ajuns, prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia, de frica lor ajungând a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
O noapte în bălti aparține lui D., iar Chira Chiralina apare întotdeauna în versiunea maghiară realizată de Horváth Henrik încă din 1926. Din opera lui Mihail Sadoveanu D. transpune românul Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1962) și câteva nuvele (Ochi de urs, O mică cercetare, Hoțul, 24 iunie), publicate întâi în diferite periodice sau volume, apoi adunate în ediția operelor alese ale lui M. Sadoveanu, ediție realizată în selecția și sub redactarea traducătorului în colaborare cu V. András János
DOMOKOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
apariția romanelor Adorata (1930), Nopți la Ada-Kaleh (1932) și a cărții Târgul de fete (1933), se consacră și ca scriitor. În deceniul al patrulea, mai colaborează sporadic la „Săptămâna CFR”, „Viața literară”, „Vremea”, „Azi”, „Familia” ș.a. În acestea îi apar nuvele și fragmente din noi romane (Regele Andrei Iacobi, Prințesa migrenelor, Sonata la Abelone), rămase însă nedefinitivate. Poziția câștigată la „Curentul” îi va aduce un post în structura guvernului antonescian și decorarea cu Ordinul „Coroana României”. După 1944 este epurat din
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
în viața literară se produce propriu-zis după 1968, când izbutește să publice mici studii, articole și proze scurte în „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri” și „Viața românească”. De sub tipar îi ies o nouă ediție a Nopților la Ada-Kaleh (1970), culegerea de nuvele și schițe Trandafiri de octombrie și alte surâsuri (1971) și Fauna bufonă. Pseudozoologicon (I-II, 1972-1975). I-au fost puse în scenă și piesele Azi și Trenul de Adjud. Predase editurilor și o plachetă de versuri, Carmen miserabile, care s-
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
versuri, Carmen miserabile, care s-a pierdut, o nouă versiune din Adorata (tipărită postum, în 1984) și romanul Esthera, apărut tot postum, sub titlul Fata de la Suza (1982). După 1989, revistele „Argeș” și „Calende” i-au dat la iveală câteva nuvele și pagini memorialistice, iar romanele i-au fost reeditate. Ca publicist, D. s-a ocupat intens de literatură. Dar, deși poseda o cultură bogată, extinsă de la clasicismul greco-latin până la avangardă, precum și capacitate analitică, nu a ajuns un critic veritabil, cu
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
populată cu ființe primitive (turcoaica Yllen ori contrabandistul Melinte). Și alte personaje episodice (Lina Soroceanu) sunt reușite, însă deficiențele din Adorata își fac simțită mai mult prezența. Târgul de fete (1933) conține un reportaj-eseu (era subintitulat „simplă călătorie mintală”), o nuvelă ce nu iese din mediocritate (Moartea lui Decebal) și „un jurnal de arme” destul de banal. Excelente sunt însă paginile din Regele Andrei Iacobi, roman autobiografic rămas neterminat. Un fragment din acesta, intitulat Ana Iacobi, este inclus și în volumul Trandafiri
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
roman” sunt dispuse succesiv mai multe povestiri, rememorări înscenate romantic pe parcursul câtorva „nopți carpatine”. Episoadele narative devin însă pretexte pentru niște discursuri emfatice, cu frază pletorică, chestiunea viabilității eroilor neintrând aici în discuție. Târziu, în 1903, mai apare culegerea de nuvele Dezmoșteniții, iar în 1913, Pro Patria, o povestire ce romanțează vremea colonizării romane în Dacia. Utile, oarecum interesante, mai ales pentru că se adresau cititorilor din Ardeal, sunt impresiile de călătorie în Italia, Elveția, Franța, publicate în „Familia”. D. împărtășește idei
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
cu Tudor Arghezi, Ionel Țăranu și Iancu Linde); Al. Korneiciuk, Misiunea lui mr. Perkins în țara bolșevicilor, București, 1945; K. Treniov, Liubov Iarovaia, București, 1945; Anatolii Kalinin, Cazacii, București, 1945; Maxim Gorki, Copiii soarelui, București, 1945, Varenka Olesova și alte nuvele, București, 1945 (în colaborare cu Livia Sorescu); Al. Ceakovski, A fost la Leningrad..., București, 1946; Alexei N. Tolstoi, Petru I, I-III, pref. Silvian Iosifescu, București, 1946-1950, Opere alese, I, București, 1957 (în colaborare cu Al. St. Medeleni); Ilya Ehrenburg
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
colaborare cu Livia Sorescu); Xenia Lvova, Crește pădurea..., București, 1952; L.N. Tolstoi, Ana Carenina, I-II, București, 1950 (în colaborare cu Mihail Sevastos); ed. I-II, București, 1980 (în colaborare cu Mihail Sevastos și Ștefana Velisar Teodoreanu); Martin Andersen Nexö, Nuvele, București, 1953 (în colaborare cu T. Aurelian), Biletul de loterie, București, 1956 (în colaborare cu Elena Turtureanu); Natan Râbac, Rada din Pereiaslav, pref. Eugen Schileru, București, 1954 (în colaborare cu Al. St. Medeleni); Al. Peregudov, În anii de demult, București
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]