4,211 matches
-
înțelesurile sfinte, și simțeam cum toată suflarea plutește pe apele nevăzute ale Duhului dumnezeiesc. În cucernicia lor, femei și fete îi sărutau hainele. La încheierea slujbei, Părintele abia a putut spune un „La mulți ani!” celor ce-și sărbătoreau numele. Obștea satului ne aștepta afară, fiecare încercând să ne ia acasă, să le facem cinstea de a le fi oaspeți. Părintele i-a liniștit anunțându-i că suntem oaspeții dânsului și că, după cum i se adusese răspuns de acasă, maica presbiteră
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de învățătură, interpretarea Legii, numită Talmud, care face dependent pe orice evreu de „spusa” sinedriului. Sinedriul fusese constituit în pustie, la porunca lui Dumnezeu, cuprinzând șaptezeci de bărbați înțelepți, care să-l ajute pe Moise la rezolvarea problemelor din viața obștii (Numerii Il, 16-17) și devenise autoritatea supremă (spirituală, morală, social-administrativă) și Legea este enunțată și explicată așa cum hotărăște el. Cine nu ascultă este sancționat, în funcție de gravitatea abaterii: amenzi, bătăi, excomunicare din comunitatea sinagogică, până la uciderea cu pietre. Mântuitorul Iisus Hristos
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
plac aceste unghere, iarna ce fac? omul s-a terminat, în afară de omul-tren, comunicație, comunicare, -re, -ație, nu suferim case! numai linii, brad, tunel, l-am trăit pe Dumnezeu în inimă de munte, cu Zamolxe, cei doi metri ai înmormîntării de obște sînt de slabă măsură! ieșirea, soarele pe cele mai reci depresiuni, în care faci focul de acum, din august, împrejurarea meteo le trădează, se vor văzute, oferă tot, greșeala ta să le bănuiești de exhibiționism! coboară ultimii cosași, bătrînul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
imobil de vilegiatură stația, aerul de Mediterană placat cu alb. Ora 12,25, în personalul automotor Mangalia Constanța, în stația Mangalia, socialul era marea, lumea care m-a născut creastă de val, marea de apă a împins la datoria de obște, în microdeschiderea arhitectura fondul marin, dialogul prinde pe litoral, paletă verde la șefa de tură, trei stele, întind două degete V Victorie lîngă subaltern, tabla rutieră cu steagul orașului sub cel al țării, însemnele naționale de vînt, buză de mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Vasile Ciurea 385 și Conservatorul din Rotopănești 386 cu amabilele dedicații - pentru care, vă rog să primiți viile mele mulțumiri, precum și alese felicitări, pentru competința cu care le-ați lucrat și pentru munca nobilă pe care-o depuneți, În folosul obștei noastre românești. Cu frățești Îmbrățișări, Gr. Sturzu 385 Vezi: Eugen Dimitriu, VASILE CIUREA, SUCEAVA, Anuarul Muzeului Județean, V, 1978, pp. 521-529. 386 Eugen Dimitriu: CONSERVATORUL DE TEATRU șI MUZICĂ DE LA ROTOPĂNEȘTI, În SUCEAVA, Anuarul Muzeului Județean, V, 1978, pp. 343-349
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tov. de rang mare venit în inspecție la comuna Buda-Pătrășcani tocmai, hăt, de la raionala Bârlad. De fapt, acest document încropit cu mare greutate de către individul în cauză ne arată încă o dată (dacă era cazul) cam ce „personalități” băgase în fruntea obștii „revoluționarul” partid al clasei muncitoare. La finalul acestui scurt studiu documentar, vom cita din procesul verbal întocmit la data de 25 ianuarie 1951, cu ocazia vizitei „de lucru” a eminentului activist de partid muncitoresc român: „...noi Ștefan Chiriac Vicie Președinte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
evreiesc Schaffer, pentru a părea cât mai neaoș și loial noilor stăpâni cu stea în frunte ce propovăduiau cu maximă ură „internaționalismul proletar” și „revoluția socialistă mondială”. De altfel, aproape imediat după evenimentele din august 1944, Schaffer fusese „ales” de către obște și aprobat pe funcția de subprefect de către trupele rusești de ocupație ale Vasluiului, respectiv de către șeful Subcomisiei Aliate de Control (rusească, fără picior de occidental!), locotenentul superior Antosiak, spaima restaurantelor din oraș! Dar, iată că anul 1947 ni-l prezintă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
profund demagogică, din care reiese clar amestecul partidului comunist, măcar prin modul lemnos de exprimare al avocatului Schaffer: „... pentru a înlesni și promova o acțiune pe linie democrată și progresistă, care să aducă o deslegare favorabilă a chestiunilor ce interesează obștea evreească, în toate compartimentele sale, inclusiv restratificare și productivizare (sic!, n.a.), se consideră demisionară pe data de mai sus”. Pe restul filei, fuseseră trecute numele „bieților” demisionari, care vor fi semnat hârtia cu lacrimi grele în ochi. Iată-i: „Rabin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și prizonieri la carierele de piatră Timpul adreselor și al informărilor reciproce trecuse așa că s-a trecut la executarea propriu zisă a decretului-lege 3.984/ 5 decembrie 1940, act normativ ce stabilea obligația evreilor de a presta muncă în folosul obștii. Astfel, la data de 27 august 1941, Serviciul județean de lucrări publice și comunicații Fălciu, făcea cunoscut Prefecturii cu adresa nr.1893, faptul că: „...acest serviciu poate întrebuința cca. 30 de evrei din MFO (munca de folos obștesc, n.a.) pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ce este, deasemenea, pensionar”, ne-a scris dl. Busuioc. În continuare, face o descriere patetică a luptei pe care o duce de 20 de ani atât cu autoritățile județene cât și cu angoasele și disprețul suveran ale celor aleși în fața obștilor din comunele Văleni și Ferești. Nevrând să facem vreun comentariu, deocamdată, vom dezbate cele petrecute în urmă cu aproape 60 de ani. Chiar și autorul corespondenței ne-a avertizat că: „... scopul scrisorii mele către dv. este mai mult de ordin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de retrocedare a pământului părinților noștri, sătenii din Ferești se uită urât și amarnic la noi, numindu-ne <<venetici>>”, ne-a scris cu amărăciune fiul satului Ferești, Emanoil Busuioc. Îl credem, deoarece nici autoritățile inițial numite și ulterior alese ale obștilor, nu sunt mai breze la capitolele „dreptate” și „adevăr”, de care, uneori, habar n-au și noi considerăm că după atâția ani de îndoctrinare și îndobitocire colectivă, vechile mentalități ale oamenilor referitoare la proprietate și proprietari de drept, au fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
inițierea unor cercetări de hidrobiologie a lacurilor sărate. Ca reprezentant al Universității din Iași, a fost, în câteva legislaturi, senator și deputat; susținea politica de ameliorare a vieții rurale, pleda pentru o reformă agrară care să dea posibilitatea formării de obști țărănești, se înscria printre adepții votului universal. În 1948 a fost ales membru onorific al Academiei RPR. Chiar dacă întâiele încercări literare datează din 1887, anul șederii lui la Paris, B. debutează abia în 1894, la „Literatură și știință”, revista lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
Pentru aceasta și eu văzând cum că În fieștecare zi se cântă catavasiile... iar să Înțeleg foarte puțintei, cât numai viersul sunt ascultând iar nu și Înțelesul celor ce se cântă, tălmăcit-am pre a noastră de țară și de obște limbă toate catavasiile cu troparele“. Pe verso-ul foii de titlu se află portretul lui Constantin Brâncoveanu, desenat frumos În negru și verde, iar deasupra capului se vede Hristos apărând din nori. Din prefața lucrării, Închinată lui Constantin Brâncoveanu, aflăm
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
și creatori de muzică psaltică din secolele XVII-XVIII. Filotei sin Agăi Jipei. Autorul Psaltichiei românești, despre care am vorbit mai sus, era român neaoș din Mârșa-Ilfov, lucru dedus din mențiunea lui: „tălmăcit-am pre a noastră de țară și de obște limbă“. Este aceeași persoană cu Filotei „sfetagorețul“ sau „ot Mitropolie“, care Îl ajută pe Mitropolitul Antim Ivireanul la traducerea a trei dintre cele mai apreciate lucrări la vremea aceea: Învățături creștinești, Floarea darurilor și Catavasierul și care se dovedește a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
viața clar repovestită de numeroasele vestigii arheologice. Generații după generații, înfruntând mileniile șiau înscris aici rezultatele muncii, priceperea și tainele, bucuriile și necazurile, ca într-o vastă bibliotecă subterană, etajată pe numeroase nivele de culturi materiale și spirituale. Aici, de la obștea gentilică la obștea sătească, oamenii și-au transmis ștafeta unui destin în contextul unei entități care avea să devină poporul român, de a cărei viață și istorie ne simțim organic legați. Aici, la această obârșie de izvor, de pârâu, de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
de numeroasele vestigii arheologice. Generații după generații, înfruntând mileniile șiau înscris aici rezultatele muncii, priceperea și tainele, bucuriile și necazurile, ca într-o vastă bibliotecă subterană, etajată pe numeroase nivele de culturi materiale și spirituale. Aici, de la obștea gentilică la obștea sătească, oamenii și-au transmis ștafeta unui destin în contextul unei entități care avea să devină poporul român, de a cărei viață și istorie ne simțim organic legați. Aici, la această obârșie de izvor, de pârâu, de vale, în contextul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
și-au transmis ștafeta unui destin în contextul unei entități care avea să devină poporul român, de a cărei viață și istorie ne simțim organic legați. Aici, la această obârșie de izvor, de pârâu, de vale, în contextul unei puternice obști răzășești a satului Dodești, își are obârșia Victor Ion Popa. Nu s-a născut aici, dar rădăcina părinților, a străbunilor, l-a atras de mic, gustând din veselia celor de o vârstă cu el, din înțelepciunea bătrânilor, ca și din
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
de seară, vibra în liniște fluerul huhurezilor. Aici, în Valea Oanei, unde va veni și mai târziu cu Maria Mohor, ca și în sat, Victor Ion Popa va fi mereu la el acasă. Era Victor Ion Popa suflet din sufletul obștei dodeștene, după cum era trup din trupul ei. În el s-au evidențiat însușirile celor din care se trăgea, întărindu-le printr-o temeinică cultură. Despre opera și activitatea lui Victor Ion Popa s-a scris mult și se va mai
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
cu zi, Victor Ion Popa se bucura de bucuriile lor, se năcăjea de necazurile lor. Ținea sfat cu ei, era receptiv la sugestiile lor, populariza în cadrul orei satului de duminica la radio, prin genericul de vorbă cu moș Ion, realizările obștei dodeștene prin sfaturi pline de tâlc. N-avea răgaz și nici nu-l dorea. Parcă-l văd cu ciocanul și dalta săpând în lemn “Ricatu-s-a aceasta în anul una mie nouă sute treizeci și cinci” ... pisania clopotniței. Adesea se închidea în camera sa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
spun deschis în cuvintele introductive din primul număr al gazetelor pe care le scot în 1829. În” înștiințarea ” care precede primul număr al gazetei, Heliade deplângea, pe de o parte, situația anterioară, când la noi nu exista "acest vestitor de obște, de atâția ani cunoscut, de neapărată trebuință în luminata Europă", iar, pe de altă parte, se arăta, într-un stil patetic, binefacerile pe care le poate aduce . Înștiințare După înalta slobozenie prin strălucirea sa graful, dată preacinstitului Divan, avem cinste
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
graful, dată preacinstitului Divan, avem cinste a face cunoscut cinstitului public: că cu începerea anului nou, sau cel mult a anului astronomicesc, adică cu începutul lui martie, 1829: să vor ivi și începuturile Gazetei Românești, „Curierul Bucureștilor”. Acest vestitor de obște, de ațîția ani cunoscut de neapărată trebuință în luminata Evropă, a ajuns astăzi a își împrăștia vestirile sale și între neamurile cele mai necunoscute, care încă în turburările și neodihnile lor au simțit lipsa și trebuința lui. El astăzi cunoaște
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și țiind un șîr de întîmplările lumii. Va putea cineva vedea încă și pruncii cei mici lăsîndu-și jocurile lor cele nevinovate și adunîndu-se împrejurul mumelor și taților lor ca să citească ei singuri sau să asculte Gazeta. Folosul Gazetei este de obște și deopotrivă pentru toată treapta de oameni: într-însa politicul își pironește ascuțitele și prevăzătoarele sale căutături și să adîncează în gîndirile și combinările sale; aci, liniștitul literat și filozof adună și pune în cumpănă faptele și întîmplările lumii, îndrăznețul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a Curierului rumânesc va fi hotărîtă spre publicarea lor, de unde, fără greutate a scrisului le vor avea școlarii gratis și vremea scrierii se va putea întrebuința spre alte băgări de seamă folositoare. Cursul literaturei și declamației va fi slobod de obște la orice tînăr, fără să fie supus la nici un fel de condiție (se înțelege însă la tinerii carii, sau în colegiul din Sf. Sava sau în alte școli private, vor fi urmat în vreo limbă încai învățăturile a cîteva clase
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Deus împreună lucrători suntem” (I Corinteni 3, 9). Un rol important în opera de asistență socială a Bisericii au îndeplinit societățile religioase. Primele forme prin care a acționat Biserica pentru ocrotirea celor oropsiți au fost: - comunitățile obștești cu proprietate de obște; - comunitățile bisericești sub forma colegiilor; - corporații sau asociații admise de lege; - comunități fără proprietate de obște care au o rețea de societăți religioase și instituții de asistență socială. Având în vedere că ne ocupăm de copilul abandonat vom încerca să
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
a Bisericii au îndeplinit societățile religioase. Primele forme prin care a acționat Biserica pentru ocrotirea celor oropsiți au fost: - comunitățile obștești cu proprietate de obște; - comunitățile bisericești sub forma colegiilor; - corporații sau asociații admise de lege; - comunități fără proprietate de obște care au o rețea de societăți religioase și instituții de asistență socială. Având în vedere că ne ocupăm de copilul abandonat vom încerca să arătăm care au fost primele forme de ocrotire a acestuia. În lumea veche ca și în
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]