6,770 matches
-
Ediția nr. 801 din 11 martie 2013 Toate Articolele Autorului Zvâcnirea.. secundei Clipă eliberată din clepsidra spartă, rătăcește anonimă Nimeni nu o simte nici macar n-o vede că-i zăpăcita Vrea sä se așeze pe-un cadran de ceas..așa obosită Cu o miscare unduioasa la Timp ea se închină.. Cu trupu-i de felinä se strecoară-ncet între-arătătoare Adoarme-ntr-o secundă și nici n-aude tic tac-ul regulat... În lunare clipe, se scaldă-n tăcere umbre abisale. Fluturii de
ZVÂCNIREA... SECUNDEI de DOINA THEISS în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342263_a_343592]
-
Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 803 din 13 martie 2013 Toate Articolele Autorului Îngerul de la...hublou Zburând peste acoperișuri neväzute Väd Cerul Lumii mele, însorite. Freamät, cuprins în buchet de raze liniștite, Le-ascund în zbor, sub pleoape obosite. Cu ochi întredeschiși de soare, zäresc Pe-a cerului frumos tablou, Un porumbel..din Rai dumnezeiesc Venind în zbor spre mine, la hublou.. Albeata-i purä a penelor m-atrage! Întind mâna, din instinct, sä îl mângâi. Cu o aripä
INGERUL DE LA..HUBLOU de DOINA THEISS în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342270_a_343599]
-
Acasă > Stihuri > Semne > FUGĂ ZEULUI Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Sunt un aparat îmbâcsit, aproape gripat, obosit. Aparat de zbor bondăresc, zumzăind ușor și livresc. Din mine ies fire, antene, cu vârf subțire, perene. Am multe butoane, rotite, mufe și banane, chichițe. Toate-s neunse, coșcovite, adânc pătrunse de termite. Dau să pornesc, iau avânt, sughit, tușesc
FUGA ZEULUI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342295_a_343624]
-
nici o bază pentru o metaforă... Dacă ar fi fost o temă la școală? Ce notă aș fi luat? Cine ar fi fost de vină? Eu m-am străduit... Plină de nervi, închid calculatorul și mă întind în pat, din nou obosită, dar și stresată pe deasupra. O, am uitat de ochi! Și aceștia au nevoie de odihnă! Că de creier nu se pune problema. Întinsă în pat, în poziție fetală, acesta își face mendrele (da, mendre, căci aș fi vrut să se
STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
-
Acasa > Versuri > Farmec > MOȘ BĂTRÂN CU BARBĂ ALBĂ Autor: Stella Reeves Publicat în: Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Taciturn și gândit, un om bătrân Un om obosit, cu barbă albă Păr lung, argintiu și rău încâlcit Pe pământ s-a așezat jos la odihnit Ochii mici, întunecați dar hazlii De sub ochelari privea în jur pe cei Adunați, ce zâmbeau și vorbeau Neînțelese cuvinte lui adresate Părinți cu
MOŞ BĂTRÂN CU BARBĂ ALBĂ de STELLA REEVES în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342315_a_343644]
-
Prin ferestre se strecura înfrigurată înserarea, căutându-și culcuș prin unghere. Încordată, cu privirea rămăsă pierdută pe undeva printre filele trecutelor zile și cu umerii căzuți, Angela părea că nu mai respiră. Așa cum stătea, părea a fi doar un călător obosit, prăbușit la marginea unui drum ce nu se mai sfârșea, pe care după ce-l parcursese până acolo, nu se mai simțea capabil să-l termine. Prin mintea Anei, o imagine binecunoscută trecu cu repeziciunea umbrei unui pescăruș în zbor. Nisipul
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
pixul pe care degetele îl tot răsuceau cu mișcări rapide, fără încetare. Când după un timp își ridică privirile spre Ana, ochii ei păreau să aibă o stranie strălucire metalică. - Poate că da, cred că asta este - spuse ea răsuflând obosită, ca după o muncă istovitoare. Mioara, sora mea, era mereu exigentă, uneori poate prea exigentă cu Virgil. Poate că avusese prea multe așteptări de la tatăl lui, care era cel de-al doilea soț al ei. Probabil că dezamăgită de primul
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
și creștea acea energie, ca o lumină ce se aprindea în adâncul ochilor, cum devenea tot mai intensă, ca o flacără ce se înălța și ilumina fața și sufletul celor de lângă ea. Însă acum se simțea atât de derutată și obosită... De data aceasta, cuvintele parcă înghețaseră și după un zbor scurt de efemeridă, recădeau unele după altele și treptat, înălțau o uriașă grămadă cenușie și amorfă în ea. Vorbele păreau să cadă în gol, incapabile de a aprinde motorul înghețat
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
grijă să-i mângâie prelung și apăsat blana neagră de pe spate și să-i vorbească. Îi vorbea ca unui om, ori de câte ori ieșea din casă învârtindu-se printre treburi, când o hrănea, când stătea pe scăunel la soare încălzindu-și oasele obosite și bătrâne și când ieșea în poartă așteptând poștașul. Așa se face că în câteva zile, cu simțurile ei de câine-lup, Lady descoperi ceea ce oamenii nu putuseră să vadă de atâta timp, se lipi de bătrână, ieși din amorțeală ca
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
m-am căsătorit am dormit în pat doar cu soțul meu, iar Dragoș este un străin. Ce obligație ar avea față de o femeie care a acceptat singură să vină la el acasă în toiul nopții? Însă și eu mă simt obosită și nu aș mai face deplasarea, chiar dacă locuiesc aproape! - Bine, rămân. Dar sper că te ții de cuvânt! Mă sui în pat, îmbrăcată. - Hai că ești bine! Doar n-o să dormi cu hainele de stradă! Uite, îți dau o cămașă
SĂGEATA LUI CUPIDON IV (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342333_a_343662]
-
astea, altă viață... timp mai mult pentru „serviciu”. Pe la ora unu, am terminat cu gospodăreala. Mâncarea, fierbinte, pe aragaz, vasele spălate și orânduite la locul lor, mașina de spălat își făcuse treaba, iar rufele întinse pe sârmă. Însă și eu, obosită. Mă gândeam dacă să mai fac o tură de calculator, sau să ascult sfatul medicului, care mi-a interzis acestă activitate. Optez să împac și capra și varza, adică pentru varianta de compromis, să mă odihnesc întâi, apoi să reiau
RAPORT DE ACTIVITATE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342332_a_343661]
-
fratele și acum trăgeam fiecare de câte o ramă. Nu mai intra apă la fel de multă, însă nu înaintam la fel ca la patru rame. Trăgeam tăcuți, uzi până la piele, iar vântul ne lovea fețele cu stropi de apă sărată. Eram obosiți și disperați. Mergând direct spre mal, nu am fi reușit să străbatem prin furia valurilor întreaga distanță ce ne despărțea. În suflet se strecurase pe nesimțite teama. Până la panică și disperare nu mai era mult. Forțele noastre fizice începeau să
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342353_a_343682]
-
văzut cum a rupt-o la fugă, făcându-mă să sper că nu l-au putut atinge alicele. Așa stupefiată și fără grai rămasă, am plecat imediat acasă. L-am așteptat cu sufletul la gură până seara târziu. A venit obosit, clătinându-se, spunându-mi parcă „am ajuns în sfârșit acasă!”. S-a lungit greoi pe pământul răcoros, iar eu l-am controlat cu atenție, dar cred că se culcase special pe partea rănită, ca să nu i-o pot vedea. Privirea
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
lucru, dar am scris pe Google chiar așa: loca, loca... A aparut Shakira cântând și dansând de mama focului. Dansa și Anastasia. Nu o mai dezlipeam de calculator. - Lasă, măi ne jucăm și mîine, acum mănânci și ne culcam... Fiind obosită a adormit. Pe la ora 24, când vede că nu e lustra ei de acasa a început să plângă: - Meg acasă la mine, aici nu este acasă, mă duc la mama... - Acum e noapte, mâine o sun pe mama și vine
O NOAPTE PALPITANTĂ, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342409_a_343738]
-
Acasa > Orizont > Selectii > POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (X) Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 750 din 19 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului - Mergem cu mașina! Este drum lung până acolo și o să fii obosită când ne întoarcem. - Ai dreptate! Dacă o să găsim deschis, o să fie mult de vizitat și o să fie obositor. Spre norocul lor că au găsit deschis. Ilinca zise: - Știi de când nu l-am mai vizitat? După revoluție, de când s-a dat
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (X) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342404_a_343733]
-
bucuriei, aducătoare de speranță și lumină în sufletele oamenilor... Apariția acestei ființe angelice printre oameni ca un meteor, într-un moment al istoriei umane de răscruce, a însemnat cel mai important eveniment petrecut vreodată, în timp și în spațiu, pe obosita planetă a pământului nostru. Munții și câmpiile au tresărit și s-au bucurat, apele au clipocit și au intonat imnul valurilor în mersul bucuriei, copacii s-au înclinat în rugăciune, pe când florile s-au îmbujorat, transmițând parfumul cel mai plăcut
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
suflete de stele / pe valuri ucigașe”; „îngerii / își cos aripile / pânze la bărci”. Toate aceste 6 poeme pot fi și de sine stătătoare, dar pot și alcătui un poem mai vast. Iată, în alt poem „Greva foamei” niște imagini uluitoare: „obosită / mă întind / în pat din ierburi / lângă un cotor de viață...” și „speriată / m-am aruncat / pe fereastra infinitului” ș.a. - care vin în sprijinul afirmației de mai sus. „Pe cărări de timp” după frunzele anoptimpului pierdut, poeta își alcătuiește „cântecul
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
nouă valoare. E tot el, însă deasupra sinelui său... Așa mi se par și unele dintre aceste din urmă creații ale artistei. Dintre noile ei picturi mi s-a lipit de suflet și cea cu un perete vechi, de casă obosită, o fațadă din vremuri de pe când eram copil, chiar dacă modelul este aevea în alt timp, în alte locuri. Perete scorojit, cu multă patină a timpului, cu locuri în care tencuiala a lăsat loc cărnii de cărămidă din spatele varului cândva curat
CONCERTUL CULORILOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342577_a_343906]
-
de la chibrit Femeile altora uitate în pat. Femei acoperite de petale Femei de rasă cu simțurile pure. Femei milostive, ireale Care-au știut să mă îndure. 12. Dragoș Ionescu ,, Într-o așteptare de la pervazul ferestrei pornesc spre tării cu ochii obosit - tot mai obosit - răstignesc în ei clipa de zbor desfrunzită. ,, 13. Vasile Mandric ,, În nări cu miros de Polul Nord Cineva Ne bate-n geam cu degetul Să ne distribue Cartelă pentru lumină Vântul ne colindă Cu somn Gândul de iarnă
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]
-
altora uitate în pat. Femei acoperite de petale Femei de rasă cu simțurile pure. Femei milostive, ireale Care-au știut să mă îndure. 12. Dragoș Ionescu ,, Într-o așteptare de la pervazul ferestrei pornesc spre tării cu ochii obosit - tot mai obosit - răstignesc în ei clipa de zbor desfrunzită. ,, 13. Vasile Mandric ,, În nări cu miros de Polul Nord Cineva Ne bate-n geam cu degetul Să ne distribue Cartelă pentru lumină Vântul ne colindă Cu somn Gândul de iarnă a-nceput să
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]
-
cu mina serioasă, Ba curajoasă de cum e ieșită din casă.. Pare slabă în a ei fire de candidă zână, Fața-i te arde, încântă s-o săruți pe mână, Să-ți rămână urme de ea n-ai avut grijă, Chiar obosită te-ar frige fară pic de miză.. Chiar de te înalță neașteptat spre cer, Și uiți de tot ceea ce-i atât de efemer, De te împinge apoi spre un neștiut hău, S-ar putea..ceva mai sigur, că tu ești
ATÂT DE PURĂ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342614_a_343943]
-
timpul. De când s‑a născut Gavrilă, parcă e alta. Parcă nu mai are chef de viață. În loc să se bucure de băieții ăștia care vor crește ca brazii de falnici, ea cobește, fir‑ar cobitu’ ei al naibii! O fi prea obosită, că are multe pe cap, e adevărat. Muncește toată ziua și are grijă de toate. Am avut mare noroc cu așa femeie, de ce să mânii pe Dumnezeu. Ei, o să‑i treacă și asta, că toate‑s trecătoare”, a concluzionat Vasile
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
danseze sub povara ruginii, strivite de vânt și izbite de păsări. Păsările toamnei sunt sângerii și pictează îngeri cu slove de foc care cântă ecoul de muguri, de păsări și frunze. Întineresc cu fiecare toamnă, cu fiecare frunză ce cade obosită și-ncep să cânt durerea din muguri prin păsări, eliberând îngerii cu povara eternității. Ana-Cristina Popescu „Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o singură pagină.“ Sfântul Augustin CÂT MAI VALOREAZĂ O CARTE? În
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
al scriitorului Duiliu Zamfirescu „Viața la țară / Tănase Scatiu“, publicat la Editura Minerva în 1983. M-am oprit o clipă și am privit cartea. Nu-mi venea să cred că o valoare culturală zace aruncată pe trotuar ca o frunză obosită și alungată de toamnă. Nu îmi permiteam să ridic cartea, pentru că nu era a mea. Probabil a fost pierdută de cineva și acel cineva când îi va observa absența va porni în căutarea ei cu speranța să o regăsească. Nu
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
Acasa > Poeme > Devotament > TOAMNĂ TÂRZIE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnă târzie Iarna îmbrățișează toamna într-un dans frenetic, Fulgi de nea acoperă frunzele obosite, Este o uniune între viață și moarte, Cântecul zăpezii plânge pomii răvășiți de durere. Căldura micilor picături de apă Devenite acum steluțe argintii Însuflețește copacii îmbătrâniți de vreme. Toamna se predă iernii, Natura acceptă sfârșitul și începutul, Viața se zbate
TOAMNĂ TÂRZIE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341618_a_342947]