10,695 matches
-
-n lume el să i-o croiască. {EminescuOpIV 452} Jur împrejur se auziră glasuri Și s-au oprit Neptun din drumu-i sferic, Muțit-au limba de l-a vremii ceasuri. Șoptind ușor treceau cu pas feeric Pe lângă leagăn dând mereu ocoale: Trei umbre albe ies din întuneric, La cer ridică brațele lor goale, Ușoare - parc-ar fi de vânt plutite, Descînt-copilu-n somn să nu se scoale. Sunt ursitori cari din cer sosite Revars-asupra-i zarea aurorii, Cu câte daruri lui i-au
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bună. Deasupra porței sînt cîteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sunt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare am găsit-o eu în anul 1854”. Nu știu cum să-ți spun, vere, dar noi am pornit prin podgoriile Iașilor și tu te-ai dedulcit la povestit... Dragă ieșene, mănăstirea Hlincea este una dintre cele care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-i pasă... este student, a terminat stadiul stagiul obligatoriu de trei săptămâni de muncă patriotică și după ce s-a urcat într-un TIR găsit de ocazie se îndreaptă spre capitală. Țelul lui era Gara de Nord, iar șoferul va face un mic ocol să își lase noua cunoștință în preajma gării. Omul a fost încântat de veselia debordantă ce a întrezărit-o în tânărul acela drăguț, care nu s-a sfiit să-i dezvăluie că timpul irosit la lucrările de pe podul unde fusese repartizat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
din Franța în jurul lumii, de aproape opt luni. Stăteam și beam cu ei o cafea pe punte lăudîndu-mă cu aptitudinile mele de timonier de regată, povestindu-le că și eu visez să-mi cumpăr o bărcuță cu care să fac ocolul Pământului, lucru pentru care mi-aș vinde sufletul diavolului. întrebarea lui Jean Pierre a căzut ca trăsnetul: "De ce nu vii cu noi, dacă tot spui ai trei luni libere și vrei să ajungi în Franța, bașca te și pricepi la
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dacă abătîndu-se din drumul drept mergeau tot spre răsărit, însă către vreo altă țară? Cine putea ști! Până să adoarmă, Iahuben se gândi la oazele despre care-i tot vorbise sclavul pe drum și iarăși începu să-l chinuie taina ocolurilor făcute. Adormi cu acest gând și tot cu el se trezi. Mâncară tăcuți. Mestecând, Auta privea munții din zare, care-și schimbau acum culoarea în văzduhul vioriu al înserării. După ce se sătură și bău cu plăcere din apa proaspătă a
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
seamă spinarea însîngerată, pândită de o nouă primejdie. Biciul se năpusti iar. De astă dată curelele loviră buzele vâslașului, care n-au vrut să se deschidă pentru a răspunde la întrebare. Slujbașul clocotea de furie, și acum porni să facă ocolul punții, ca să biciuiască și pe ceilalți vâslași, spre a le aduce aminte că sunt robii Atlantidei. Folosindu-se de prilejul de a rămâne fără urechi străine în preajmă, Auta se întoarse spre dârzul țăran și, arătîndu-i-l pe Iahuben, spuse cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
zidite din bucăți drepte de piatră neagră și albă sau albă și roșie, unele acoperite cu bârne dese lipite cu smoală, altele învelite cu plăci de cositor sau cu tăblii de aramă ciocănită. De jur împrejurul orașului, luîndu-și apa din mare, făcea ocol rotund un canal lat de cinci sute de pași, astfel că orice corabie putea să înconjoare Marele Oraș, ieșind din mare și întorcîndu-se în ea. Pe malul dinăuntru al canalului se ridica un zid cât statura a doi oameni, îmbrăcat
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
venirea lor pe podiș aproape fără întrerupere. Luntrea era aproape gata; ieșise mai mică decât aceea furată de Tefnaht, lungă numai de vreo cincisprezece coți. Când fu gata, cârmaciul se roti cu ea de câteva ori deasupra podișului, făcu un ocol peste pădure, o opri în văzduh și când socoti că poate zbura fără primejdie oriunde, își vesti tovarășii de drum că a doua zi vor pleca. Dar se uită cam lung la cei doi pămînteni: - Mătasea veșmântului tău e încă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
unde se născocesc povești foarte frumoase. I-am răspuns că sunt din cer, dar că acuma am venit din țările răsăritene, și ca să nu par necioplit, cum se spune la voi, i-am istorisit venirea noastră pe pământ, pieirea Atlantidei, ocolul pământului în marea noastră navă și coborârea în țara Haru. Când am încheiat, a bătut din palme și mi-a spus că poveste așa de frumoasă n-a mai auzit niciodată. Apoi a vrut să plece. Mie mi-a părut
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Ar mai fi vrut poate doar să mai calce o dată pe nisipurile copilăriei lui, însă arșița cumplită de-acolo, de care chiar el se dezvățase, ar fi vătămat sănătatea celorlalți. Zborul din urmă se făcu deasupra Mării Atlantice, cu câteva ocoluri împrejurul Muntelui Vulturilor unde fusese odată Piscul Sfânt, și apoi luntrea se îndreptă spre răsărit. Și astfel se sfârși cel din urmă drum pământean. După o zi de odihnă, marea luntre, minunata luntre venită din stele începu să fie cercetată
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
reticența, suspensia, tăcerea. Înteresul ei se Îndreaptă Însă mai curînd către stilul caracteristic al operelor care reprezintă un protest antiretoric (În sens clasic) și promovează o retorică negativă. Conform evoluției firești a lucrurilor orice asemenea protest nu este decît un ocol către afirmarea unei alte retorici. Iar stilul eliptic se mărturisește astfel și În consecințele sale psihologic-existențiale: fiind alb și neutru, devine neemoțional, reticent, flegmatic. . O observație, derivată din concizia stilului eliptic este aceea că el folosește un limbaj oblic, „care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o singură familie socialistă" (1972: 167). Cum am notat mai devreme, Marx și Engels credeau că toate premisele de extindere a loialității umane dinspre națiune spre specie fuseseră create de capitalism iar Lenin și Buharin considerau că, după un mic ocol pe calea dezastruoasă a militarismului și a războiului, procesul de distrugere a comunității naționale și de reîntoarcere la cosmopolitism ar fi reluat. Ideea lor că surplusul de capital cauzase Primul Război Mondial era greșită, însă aceasta nu înseamnă că analiza
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sec. IX - X la est de Carpați, sunt atestate țări, codri (Codrii Cosminului, Codrii Herței, Codrii Orheiului, Codrii Lăpușnei), câmpuri,(Câmpul lui Dragoș). Pentru ținuturile Dorohoiului, Neamțului,, Bacăului, Vasluiului, tradiția istorică se referă la cobâle, În timp ce alte state incipiente, denumite ocoale, sunt localizate la Câmpulung, În Vrancea și alte zone est carpatice. Literatura bizantină din sec. al X lea denumește spațiul de la răsărit de Carpați Patzinakia (după numele pecenegilor care migrează pe aceste meleaguri). Din sec. al XIII lea izvoarele externe
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
o frumoasă sinucidere germană, un frumos delir francez. Să nu regretăm nimic: frumusețea secolului ar fi avut de suferit. Reconcilierea Dualitatea christică a imaginii susține separarea tradițională a studiilor de artă între două idealuri: mistica uniune cu obiectul unic și ocolul sceptic prin contextul social; discursul intuitiv al cunoscătorului și discursul explicativ al profesorului; estetismul și istoricismul; cărarea și cunoașterea. Escarpenul și galoșul, dacă preferăm, căci fiecare exercițiu este conotat social. Cele două abordări, cea internă și cea externă, sunt în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de mare sau un munte era la fel de nepotrivit, și tardiv, ca a numi "opere de artă" o ofrandă sau un ex-voto dintr-o capelă, obiecte funcționale și utilitare în ochii credincioșilor. Sau ca a considera demne de interes, "meritând un ocol", o biserică, un castel fortificat sau un meterez. În Occident, emanciparea peisajului a avut un avans de trei secole față de cea a "monumentului istoric", construcție intelectuală specifică secolului al XIX-lea. Dacă la Veneția, patria vedutelor, a apărut paesetto (Furtuna
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a înconjura obiectuladorat) înseamnă: Totul este în mine». Semnificația veritabilă a mersului în jurul colinei de la Arunâchala este că acesta este tot atât de eficace, spune tradiția, ca o călătorie în jurul lumii. Aceasta înseamnă că lumea întreagă se află condensată în această colină. Ocolul în jurul templului de la Arunâchala este tot atât de folositor, suntem asigurați, ca și ocolul în jurul Sinelui. Deși toate aceste drumuri sunt conținute în Sine, Ribhu Gîtâ spune relativ la aceasta: «Eu rămân fix, în timp ce universuri nenumărate, care se înalță în mentalul meu sub
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în jurul colinei de la Arunâchala este că acesta este tot atât de eficace, spune tradiția, ca o călătorie în jurul lumii. Aceasta înseamnă că lumea întreagă se află condensată în această colină. Ocolul în jurul templului de la Arunâchala este tot atât de folositor, suntem asigurați, ca și ocolul în jurul Sinelui. Deși toate aceste drumuri sunt conținute în Sine, Ribhu Gîtâ spune relativ la aceasta: «Eu rămân fix, în timp ce universuri nenumărate, care se înalță în mentalul meu sub formă de concepte, se rotesc în mine. Această meditație este drumul ( pradakshina
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
au dominat spațiul european de est și sud-est, purtând diferite denumiri: o “țări”: Țara Sipenițului, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Zarandului, Țara Maramureșului; o “codri”: Codri Cosminului, Codrii Herței, Codrii Lăpușnei; o “câmpuri”: Câmpul lui Dragoș, Câmpul lui Vlad; o “ocoale”: Câmpulung, Vrancei. II. Constituirea statelor medievale românești -a fost un proces de durată care s-a realizat în două etape: o unificarea formațiunilor politice sub autoritatea puterii centrale; o crearea instituțiilor interne necesare afirmării și apărării statului; primele formațiuni prestatale
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
acest prilej ni-l arată ca pe un suferind grav, palid și scofîlcit, în faza terminală a cancerului pulmonar care îl rodea de mai mult timp. În ziua de 6 februarie, toate cotidianele britanice aduc teribila veste care va face ocolul lumii: King George VI dies peacefully in his sleep at Sandringham. În ziua de 15 februarie 1952, corpul neînsuflețit este înmormîntat, conform tradiției hanovriene, în Capela Regală a castelului Windsor***************************. Îi urmează la tron regina Elisabeta II a cărei domnie
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
globală a evoluției materialului lingvistic: germ. Erde „pământ”, Herd, „vatră, cămin, focar”, engl. earth „pământ, țărână”, hearth „vatră, cămin, casă, patrie”, magh. ter „câmp, teren, loc, spațiu” și în compusul tüz-ter „vatra cuptorului”, prima parte însemnând „foc”; tăt., bașk. utar „ocol pentru vite”, cazah. otar „pășune, turmă”, rom. hotar etc. Slava a pierdut miezul lichid în zem, iar vgr. în gaia, ge, pe care îl păstrează lat. villa „câmp, așezare, sălaș”, rom. glie, magh. föld „pământ”, apoi lat. ille „acela”, rom
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Al. I. Cuza, Domnul Unirii de la 1859. Domnul țărănimii. footnote>. Mănăstirea Bursuci a fost ridicată de Gavriliță Kostaki, mare Vornic, strămoșul familiei Epureanu, pe valea Ciocăneștilor. Trebuie spus, că în Ținutul Fălciu, încă de pe la 1850, existau Privighetori<footnote Privighetor de ocol, se numea prin odobrenie act de alegere. Documentul se întărea cu iscăliturile vornicilor și pecețile satelor componente a ocolului respectiv, apoi trimis la Isprăvnicie și de acolo la Departamentul trebilor din Lăuntru, care îl întărea în funcție. footnote>, un fel
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Vornic, strămoșul familiei Epureanu, pe valea Ciocăneștilor. Trebuie spus, că în Ținutul Fălciu, încă de pe la 1850, existau Privighetori<footnote Privighetor de ocol, se numea prin odobrenie act de alegere. Documentul se întărea cu iscăliturile vornicilor și pecețile satelor componente a ocolului respectiv, apoi trimis la Isprăvnicie și de acolo la Departamentul trebilor din Lăuntru, care îl întărea în funcție. footnote>, un fel de subprefecți comunali. Multe se pot spune, măi Fanachi, despre vrednicia ostășească a răzeșilor fălcieni. În comună sunt mulți
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fără să-l privească pe bătrân murmură: „Rămâi sănătos, tată... s‟aveț‟ grijă de fată!“ atât a spus și a ieșit în grabă, de parcă ar fi luat casa foc. În urmă, ecoul vorbelor lui... „s‟aveț‟ grijă de fată“, dădu ocol odăii de mai multe ori, până se stinse. Bătrânul rămase pe marginea laiței, ca înțepenit și fără glas, doar, în răstimpuri era scuturat de fiori. Pe bolta înnegrită a cerului, stelele sclipeau ca niște făclii care, parcă, luau parte la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de lupi și chiar o bufniță... și, pe care după ce-i vindeca de răni, și după ce îi învăța gustul domestic, le dădea drumul în pădure... îi lăsa liberi. Îl mai vizitau, când și când; vietățile se mai întorceau și dădeau ocol casei în care crescuseră... Alteori le mai întâlnea și prin pădure... Se uitau fix la el, se așeza el jos, se așezau și sălbăticiunile; se ridica el, se ridicau și ele. Îl urmăreau printre fagi și goruni, îl miroseau de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Mai avem o oră până la întâlnire. Lucrez la raportul o mie doi pentru tine, scrise ea. Dacă trec acum pe la tine, s-ar putea să întârzie. N-are nimic. Cum vrei. Biroul lui Neil era la etajul următor. Făcu un ocol pe la toaleta femeilor ca să își dea la repezeală cu niște pudră pe obraji și cu niște strugurel pe buze. Apoi se grăbi să urce și să bată la ușa deja deschisă a biroului lui. —Intră. Îi zâmbi, iar Darcey simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]