3,178 matches
-
fi întrebarea mea. Dat fiind suflul de pe fundal, cele două rapsodii române par să fie înregistrări pe bandă, neprofesionale, ale unor transmisii radio, nu direct din studioul radioteleviziunii. Sunt ele înregistrări AAD sau ADD? Se mai păstrează înregistrările master? Dincolo de onorabilele texte explicative ale livretului, extrase din scrieri ale lui Vasile Tomescu, Mihail Jora, Adrian Rațiu, Ștefan Niculescu și Elena Zottoviceanu, amatorismul își spune cuvântul în prezentarea sumară a carierei occidentale începută în 1957 (cea internațională, începuse mai devreme) a lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
a face cu el, ea, iubiri trecute de-ale lor sau viața lor de birou. Mai apare un personaj cât de cât conturat, un anume Goliath, șeful redacției unui ziar de provincie, poate singurul care reușește să mențină un grad onorabil de coagulare a întâmplărilor. Deasupra tuturor planează o omnisciență ciudată (voci transcrise cu italice în carteă, una din care reținem că femeile sunt „curve“, o sintagmă care apare destul de des, completată de o duritate extrem de contrastantă cu vocile nesigure de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
volumul Cartea lui Adrian Petrescu este acel gen de nereușită frustrantă și prin faptul că nu o poți numi direct „eșec“ sau „carte proastă“. Uneori, o astfel de judecată sigură poate și ea concura cu un catharsis. Sunt destule pasaje onorabile. Intrigă însă curajul autorului de a se arunca cu un bagaj obsesional și imagistic desprins parcă din bâjbâielile romanului existențialist-psihologic românesc. Grija pentru arhitectura romanului lipsește cu desăvârșire. Autorul crede că poate rezolva totul prin lungi confesiuni sau prin intervenții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
momente „genealogice“, aflăm la un moment dat că părinții istoricului au locuit pe aceeași stradă, în același bloc cu celebra Mătușa Tamara a fostului premier, Adrian Năstase... Mi-au ridicat un semn de întrebare oarecum oblic săgețile ascuțite adresate colaboratorilor onorabili de la un ziar ne-onorabil, cel al lui Roșca Stănescu. Tismăneanu observă corect că acel ziar servește drept umbrelă pentru democrați și intelectuali adevărați, dar și pentru extremiști care mai de care. Îi judecă pe editorialiști cu fermitate, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
moment dat că părinții istoricului au locuit pe aceeași stradă, în același bloc cu celebra Mătușa Tamara a fostului premier, Adrian Năstase... Mi-au ridicat un semn de întrebare oarecum oblic săgețile ascuțite adresate colaboratorilor onorabili de la un ziar ne-onorabil, cel al lui Roșca Stănescu. Tismăneanu observă corect că acel ziar servește drept umbrelă pentru democrați și intelectuali adevărați, dar și pentru extremiști care mai de care. Îi judecă pe editorialiști cu fermitate, dar nu am înțeles niciodată dacă Vladimir
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
în viața noastră, dar și în societatea noastră. Ce a rămas după mai bine și un deceniu și jumătate mi-e greu să spun... poate o stare de nemulțumire „remanentă“ față de continua încercare a României de a avea un început onorabil în toate. Eu și Codruț cred că am scris fără „orgoliu“, dar în mod sigur am pus multă pasiune în schimbul nostru de mini-epistole. Enervările provin, în mare parte, din faptul că nu ne putem abține să comparăm „Absurdistanul“ românesc cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
stângism cât să ne ajungă. Stângă autentică? Probabil că nu. Dar ce-i aia? LA LOC teleCOMANDA Naționalismul, opiumul poporului și o țâră „de Bourbon“ Alex SAVITESCU Românul se declară regalist când situațiunea o impune. Se declară și comunist, dacă onorabilul context o cere. Despre capitalism, nici nu mai încape vreo urmă de îndoială! Aici lucrurile devin ușor mai nuanțate: unii se percep pe ei înșiși ca liberali, deși singura legătură cu Brătienii e aia din cărțile de istorie sau dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ea reflectată în mass media, nu mi-a mai rămas loc decât de o singură senzație: aceea de imensă silă. Asemenea cititorilor, și eu am simțit nevoia de a decupa permanent, dintr-un context politic întotdeauna mizerabil, figuri și idei onorabile. Asemenea cititorilor, mi-am agățat la rându-mi iluzii și speranțe ba de-o toamnă din 1996, ba de-o iarnă din 2004, gata să semnez cauțiuni pe viață pentru unii politicieni, gata să investesc încredere în chipuri noi apărute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
sfânt al filologiei dure și pure și să afirm sus și tare că aș citi la nesfârșit Orbitor. M-aș fi mulțumit cu primul volum. Îmi vine să iau cele 1.000 de pagini și să le aduc la o onorabilă jumătate. O aripă ar fi fost de ajuns. Dar a apărut un corp dezamăgitor și o aripă dreaptă cu pasaje „tari“ cufundate în redundanțe și manierisme. Este un pariu riscant al scriitorilor care simt tot timpul că se depărtează de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Timișoara. ocu ocu luându-și licența și specializarea în sporturile nautice. După absolvirea facultății Campioana olimpică și mondială la canotaj Camelia Macoviciuc Camelia s-a născut la 1 martie 1968, în familia lui Dumitru și Maria Macoviciuc, oameni modești și onorabili de pe malul drept al râului Prut, în satul Baranca, comuna Hudești, județul Botoșani. Primii ani ai copilăriei i-a petrecut în satul său natal, unde a urmat și clasele I-VIII la școala din sat. Clasele a-IX-a și a-X-a le-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în practică de satrapii lui Voronin: lovirea și arestarea tinerilor nevinovați, compromiterea mișcării de protest prin infiltrarea în mulțime a grupurilor plătite de huligani pentru a vandaliza și compromite. Jurnaliștii inclusiv cei din România au fost arestați, familiile terorizate, cetățenii onorabili șantajați, partidele de opoziție amenințate cu scoatea în afara legii. Manipularea grosolană, oribilă, a populației prin Televiziunea Moldova 1 a fost egalată doar de apelurile repetate și disperate ale anticomuniștilor moldoveni la instanțele internaționale. Toate acestea s-au întâmplat în Republica Moldova
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
a scos în afara istoriei generații întregi de intelectuali umaniști. Adevărul este că unii, spre lauda lor, au sabotat cu succes această teribilă "teroare a istoriei" (Mircea Eliade). Reușita la facultate și absolvirea ei cu succes îți asigura și un loc onorabil în societate. Medicul, inginerul, profesorul, juristul erau respectați. Unii erau chiar bine plătiți. Mai important era altceva: faptul că aveai prin repartiție o casă și un loc de muncă asigurate. Adevărul este că modelul era departe de a fi exemplar
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sociale la români. Este vorba de absența fricii spirituale și a celei religioase. Frica spirituală stă sub semnul înfricoșării de sine, sau a fricii de propriul cuget, de remușcarea ulterioară. "Mă mustră conștiința", așa ar suna expresia concisă a acestei onorabile frici. Ea te împiedică să gândești negativ și să săvârșești voit un anume rău Celuilalt. Frica religioasă este, printre altele, "frica de Dumnezeu". În joc e frica de pedeapsa lui Dumnezeu, dar și conștiința vie a faptului că viața noastră
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
unei venalități atât de vederată. Nu se înțelege cum agenții ei în Principate, care controlează atâtea lucruri ce nu sunt de căderea lor, nu-și întrebuințează înrâurirea pentru a obliga pe domnul Moldovei să se înconjoare cu bărbații cei mai onorabili și să înceteze traficul ce-1 face cu slujbele. S-ar putea crede că, lăsând lucrurile să meargă cum merg, nu le pare rău de desconsiderarea tuturor puterilor, de imoralitatea care pune stăpânire pe tot și de opoziția care se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
viața lor sexuală, istoria lor personală, copii, vise, dorințe, sentimente) și apoi la carapacea mutuală (prin anestezierea tuturor emoțiilor și neglijarea corpului). De-abia apropierea eliberării revelează valoarea timpului pierdut, teama de viitor împingîndu-i, în sfîrșit, spre căutarea unor soluții onorabile de reintegrare în comunitate. Jumătate din ei nu le găsesc nici după părăsirea închisorii, revenind la ea chiar cu un sentiment de ușurință, deoarece au învățat să se descurce în ea mai bine decît în afară, putînd obține în interiorul zidurilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
23 de pagini, supliment al Buletinului " Viața politică și parlamentară în România", care cuprindea pe cei 90 de competitori, dintre care 23 erau candidați independenți. * În acele condiții, de căutări, de relativă nesiguranță, colegii noștri de liceu, care rămăseseră cetățeni onorabili ai Brașovului, au avut inițiativa salutară de a organiza o întâlnire extraordinară a promoției anului 1955 de absolvenți ai Liceului "Andrei Șaguna", la care urma să fie invitați și eventual să participe și colegii noștri care reușiseră să plece, legal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
adevărului de la noi, despre dreptate și echitate, invocându-se motivația de "naționalism, ceaușism, comunism,sau odioasa securitate" ignorându-se adevărul și realitatea, cu toate că se cunoaște de către toți cei competenți, dar fiecare tace să nu-și piardă scaunul comod și funcția onorabilă! Românul însă rabdă și tace. Ba acuma nu mai tace, iese în stradă și urlă!; cerșesc, unii motivați, alții din lipsă de ocupație,altii în speranța că poate vor mai primi ceva, alții luați de valul protestelor, dar toți trăgând
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în cazul unor conflicte violente și care sunt evidente!Cu toate acestea noi le acceptăm în mod conștient! Mai mult de jumătate din viață mi-am închinat-o armatei, am menționat în povestirea mea fragmente din timpul petrecut în această onorabilă activitate, atât ca militar în termen ,apoi ca elev la școala militară continuând ca ofițer activ, aparținând de MAN, urmând o perioadă de 4 ani ca instructor la gărzile patriotice și-n final circa 27 de ani la MI, de unde
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
naționale,când cei care-și dădeau viața pentru apărarea acestei țări, nu erau luați în seamă, pentru câte un pogon de pământ promis, se luptau cu toate hoardele păgâne invadatoare, ca să apere moșiile celor care trăiau pe alte meleaguri mai onorabile. Probabil domnilor politicieni "culți", vă afectează faptul că la această Casă a Poporului, au lucrat, din câte cunosc eu, numai membri de partid, care prezentau încredere deplină, fără caziere judiciare.Au lucrat oameni, care nu numai că erau români, dar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
afle unde sunt, nu doresc să vină după mine să mă caute. Am plecat de la fată, care-i dăduse telefon lui Jeni să nu mai vină că este ocupată, cu conștiința împăcată într-un fel că rezolvasem un caz oarecum onorabil, care să aducă liniștea în casa oamenilor. Așa era cu mass-media noastră și cea străină, te scotea din casă cu propaganda aia tâmpită. Nu știm cine era atât de interesat de răspândirea diversiunilor de tot felul, prin toate mijloacele, cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de nebunie și să spună adevărul, că cine mai știe cu ce colac mă puteam alege în final. Dar cum timpul este cel mai mare "mag" și le rezolvă pe toate, a rezolvat și dilema noastră, într un mod foarte onorabil. Lumea a discutat, prietenele au făcut tot felul de presupuse, soțul a fost foarte fericit că va avea un moștenitor și nu l-a interesat bârfele și spunea Mariana că a umblat aproape o săptămână numai cu băutura-n cap
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mai comenteze, sau să-mi pună vreo întrebare,ne-a dat și dânsa binecuvântarea ei, presupun că se bucurase că a scăpat de "petroiul" care-i purta grija și nu trebuia să o mai păzească. Deci se terminase în mod onorabil și eu mă dovedisem un bărbat serios pe care se puteau baza,că eram om de cuvânt, conștient de faptele mele. Mai greu a fost cu sora logodnicei mele, care nu putea să accepte nici greșala surori ei și nici
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
am fost detașat în altă garnizoană, unde am activat până am ieșit la pensie,la vechime în muncă, adică aproape 40 de ani. Am primit toate medaliile și ordinele de merite militare, ba și două în plus,pentru alte activități onorabile, nu am fost sancționat pe nici-o linie de muncă, am avut totdeauna din partea șefilor calificative de F.B. pe merite reale, nu cu pile sau pe bază de relații. Am fost un soldat credincios țării și interesului patriei, unde a fost
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
când am luat hotărârea să plecăm spre lagăr. Urcușul nu era greu și avea darul ca după un sfert de oră să mă simt destul de bine, nu încălzit complet, dar măcar nu mai tremuram și puteam astfel să mă prezint onorabil. Generalul ungur, probabil rezervist mobilizat (cel puțin, aparența îl situa la o vârstă destul de înaintată), mă primi cu o curtoazie manifestă și fără să caute să intre în amănunte, dispuse să fiu imediat ajutat să-mi construiesc bordeiul meu și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
austro-maghiară, pierdute din cauză că, asemenea celor mai mulți slujitori ai vechiului regim, refuzase să depună jurământul de credință față de statul român și, dezamăgit de statornicirea incredibilei răsturnări istorice, și-a pus capăt zilelor (copiii lui s-au adaptat însă, găsindu-și un loc onorabil în societate - mama s-a împrietenit cu o fiică a sa). Sora lor mai mare, Rózsika, fostă cântăreață la opera din Budapesta (sau Viena?), pe care am zărit-o de vreo două ori, când o vizita pe stăpâna casei din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]