122,933 matches
-
Eminescu atrage atenția asupra tendințelor expansioniste permanente ale celei de a treia Rome, un expansionism "pururea fatal nouă", cum obișnuia să spună adesea. Interesant mi se pare a fi faptul că în 1889, deci lungă vreme după ce Eminescu intuise că opiniile domnului Danilevski nu sînt expresia unei gîndiri personale, ci "un ideal istoric", J. Skupiewsky în La doctrine panslaviste d'apres N.J. Danilevski susține același lucru; citez în traducere: Vom remarca de la început că lucrarea lui M. Danilevski nu poate fi
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Cronicar Marin Mincu are o problemă Problema lui Marin Mincu este că nu citește cu atenție textele pe care le comentează, grăbindu-se cu opinii polemice doar de amorul polemicii. În COTIDIANUL din 22-23 septembrie, M.M. se răfuiește, în cunoscutul său stil categoric și arogant, cu o replică dată de N. Manolescu lui Al. George. Mincu nu bagă de seamă că nu e vorba, nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
despre reevaluarea morală a unor scriitori din trecut. Discuția, declanșată de Al.G. și reluată de N.M., privea exclusiv aspectul profesional, necesitatea adică a aprecierii corecte și integrale a meritelor unor critici literari, compromiși în anii '50 ca lideri de opinie comuniști, dar deveniți ulterior susținători ai literaturii adevărate. Nicăieri N.M. n-a cerut ca ei să fie "absolviți total" de păcate. Din contra, N.M. a cerut să fie luate în considerare atît erorile, cît și meritele, pentru o mai justă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
pune întrebarea dacă cei care se ocupă de strategii la Cotroceni și Palatul Victoria nu au ajuns cumva la concluzia că un CVTudor ieșit cu bine și din acest uriaș scandal nu ar căpăta o credibilitate de învingător în ochii opiniei publice. Cu atît mai mult cu cît acesta a făcut un joc foarte bine calculat după ce l-a atacat pe Ion Iliescu. A declarat că renunță la imunitate, dacă se aduc probe împotriva acuzațiilor sale, iar atunci cînd a văzut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
ca să alung ideile greșite care de atunci le-au schimbat sensul. Le-am recitit încercând să uit, căci și eu sunt bărbat, propria mea idee despre femei, și poate că nu am izbutit întotdeauna." Un demers oportun, dar care, în opinia mea, nu trebuie exagerat sub amenințarea unei obiectivități-ghilotină. Nu e posibil și nici dezirabil pentru autor să uite totalmente că e bărbat, pentru că, la urma urmei, după cum spunea Jung, "fiecare bărbat poartă în sine imaginea femeii eterne" și "același lucru
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
s-a dedat principalei sale pasiuni: femeile. Le frecventa asiduu și cam fără alegere. La Iași, în timpul primului război mondial, prințul Carol avea 24 de ani. Era, după regulile protocolului, comandantul unui regiment (ajunsese locotenent colonel) și începuse a avea opinii politice foarte critice despre România, în special despre atotputernicia Partidului Liberal. În 1918, cînd rușii bolșevici încheie cu Puterile Centrale Pacea de la Brest Litovsk, lăsînd România singură și fără armament, țara a fost nevoită să încheie armistițiu cu inamicul. Situația
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
regele Ferdinand, instalîndu-se, pe timpul minoratului lui Mihai, o regență. Spre sfîrșitul anului moare și regele neîncoronat al țării Ion I.C. Brătianu. Carol, de la Paris, făcea declarații presei că ar reveni pe tronul României. În țară se crease un curent de opinie favorabil lui Carol, liderii național-țărăniști (în frunte cu Iuliu Maniu, Ion Mihalache și Gr. Iunian) fiind militanți pentru această soluție. La sfîrșitul anului 1928 guvernul țării e încredințat P.N.Ț., Iuliu Maniu fiind premier. Carol nu-și mai ascunde intenția
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
asalt? Contra cui? Care a fost mesajul lansat de primul pluton de romancieri (înaintând spre ceea ce va deveni legenda de mai târziu)? "Noul roman" reprezintă întâlnirea mai multor indivizi foarte diferiți în punctele lor de vedere comune, scriitori ale căror opinii s-au accentuat tocmai prin publicarea, în bună parte, la același editor. Cei ce au vorbit întâia oară de "noul roman" au fost criticii. De la bun început, noi ne-am declarat împotriva unor romane încoronate cu premii literare, ceea ce ne
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
liber al culturii românești a mai putut avea o ultimă pulsație luminoasă înaintea lungii nopți totalitare, urmînd cursurile Facultății de litere din București, scriind cronici plastice în ziarul Timpul, apoi la Ecoul, ambele sub direcția lui Grigore Gafencu, ale cărui opinii politice le împărtășea. Este călduros apreciat de către Petru Comarnescu: "M-am dus în ziua și ora fixată și Petru Comarnescu m-a primit cu entuziasmul și generozitatea care îl caracterizau. Mi-a dăruit aprecieri calde despre Viața ascunsă, vorbindu-mi
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
a renunța la Bouillon de culture de pe France 2 (noul nume al Antenei). Cartea e instructivă din multe puncte de vedere, inclusiv ca document, fiind întregită de tot felul de anexe, date și titluri. Am reținut, pentru însemnările de față, opiniile exprimate de Pivot cu privire la posibilitatea de a cîștiga atenția publicului de televiziune pentru carte în general și pentru cartea de literatură în special. Cum emisiunile sale au fost un succes de audiență, mergînd, unele dintre ele, pînă la cinci milioane
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
Mircea Mihăieș Ceea ce anticipam de multă vreme și reafirmam în urmă cu două săptămâni, și anume, tot mai accentuatul antiamericanism al românilor, e confirmat de sondajele de opinii. Peste jumătate din populația acestei țări nefericite parcă s-ar bucura c-au "încasat-o" americanii, parcă nu le-ar displăcea să-i știe pe "aroganții" capitaliști la pământ, parc-ar fi de partea teroriștilor. Nu mă grăbesc să anatemizez
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
are succesul facil al unui Minulescu actual" și că "nu se accede dincolo de nivelul mediocru"? Ați ghicit, Marin Mincu cel din 1998, în antologia Poezia română actuală. Un lucru e neclar, dacă Marin Mincu are atît de mult tăria propriilor opinii, încît nu simte nevoia să se revizuiască, atunci de ce nu menționează că aceste texte au mai apărut și anume acum doi ani. O lectură în oglindă arată cum textele despre poeți sînt pur și simplu mutate dintr-o parte în
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
cu lecturi temeinice și o gîndire profundă a călăuzit, cu delicatețe, formația intelectuală a noului său prieten. Erau adepții unui conservatism luminat, care nu excludea progresia, ci o presupunea și considerau ca postulat axiomatic țărănimea ca fundament al civilizației românești. Opiniile lor erau, așadar, apropiate de ale junimismului, cu precizarea că Slavici, ca și Eminescu, exprimau năzuințele țărănimii răzeșești și nu ale boierimii. Că năzuințele acestor două clase sociale se întîlneau în ostilitatea față de înnoirile capitaliste, se știe. Poetul, descoperindu-i
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
publice și nuvelele (în 1875 Popa Tanda, extraordinara Scormon, Ac și ață, în 1876 și 1877 La crucea din sat, O viață pierdută, Gura satului în 1879, Budulea Taichii în 1880 etc.), junimiștii, deși sesizează evoluția artei scriitorului, consideră că opinia lor inițială se verifică deplin. Mediul recreat și modalitatea continuă să fie ale unui creator de povești sătești, ale acelor Dorfgeschichte mult cultivate de literatura germană. Iar conducătorii Junimii considerau că pînă a ajunge la etapa literaturii artistice culte (la
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
fi ținut răspunzător pentru declarațiile șefului unui partid care nu e scos în afara legii. De asemenea, nu era treaba lui Paul Grigoriu să-l întrebe ce CVTudor dacă are probe pentru cele spuse. El l-a întrebat, pentru a edifica opinia publică, dacă susține în continuare ceea ce devenise deja sursa unui scandal politic. Grigoriu și-a făcut datoria, din punctul de vedere al Cronicarului. Mai rămîne ca Președinția, Parchetul General etc. etc. să-și facă datoria și ele. Cei care au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
a separa generații, schimbările lexicale sînt de obicei rapide. în ultimul deceniu, un cuvînt care și-a amplificat vizibil sfera de întrebuințare, mai ales în rîndul tinerilor, e adjectivul și adverbul nașpa: Vom acorda premiul de cel mai nașpa student" (Opinia Studențească, 24, 1991, 3); "e tare nașpa să lucrezi pe ger" (M. Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994, 34); "cea mai "nașpa" fază a trăit-o o dată cînd (...) a rămas mut sesizînd că și-a uitat știrile în altă încăpere" (Evenimentul
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
soția coordonatorului, să nu facă scandal!) și de mine (devenit pentru amabila profesoară, abilul Niki, în stare să-l răsplătească pe unul din colaboratori cu un post universitar și folosindu-se de alți doi "profesori cam inculți"). Nu mă preocupă opiniile doamnei cu pricina nici cît negru sub unghie. Dar felul în care dl Stoiciu pune în pagina unui ziar onorabil astfel de mîrșăvii îmi întrece puterea de închipuire. Mă abțin cu greu să nu fac și eu procese de intenție
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
scenografie, rol secundar ș.a.m.d. În ultimul număr, 8, apare, în premieră, un top al criticilor rezultat din perspectiva a șaizeci și cinci de artiști. De asemenea, Scena organizează frecvent mese rotunde cu teme și probleme actuale, presante și variate, cu opinii diferite și chiar polemici: școala de teatru, stagiunea, premiile din breaslă, prostul gust, schimbul de mîine ar fi doar cîteva exemple. Multe din ideile dezbaterilor mi se par nu doar acute și pregnante, formulate transparent sau cu tîlc. Mi se
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
Scriitorilor. Tratatul de amintiri neverosimile e structurat într-o manieră specială, astfel încât cititorului să i se ofere o imagine de ansamblu asupra creației autoarei, atât prin poemele selectate, cât și prin referințele critice cu autoritate de la sfârșitul volumului, între care, opiniile lui Laurențiu Ulici, Alexandru Piru, Grete Tartler sau Nicolae Steinhardt sunt suficiente pentru validarea estetică a creației Ioanei Diaconescu. Poemele ei cuprind o lume a lucrurilor poetizate, parcă imateriale, într-o perpetuă stare de zbor și de visare, lucruri obsedante
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
pe cititori să-și închipuie că la mijloc ar putea purta polemici de tip care pe care, nu probleme de principiu. Or, atîta timp cît presa cotidiană nu va lua în serios strategia PRM pentru a o prezenta ca atare opiniei publice, atîta timp cît, pe de o parte, personajele pitorești ale acestui partid vor fi ridiculizate, consemnîndu-se, în paralel la știri sau în cronici parlamentare ce a mai făcut PRM-ul, fără o analiză atentă a semnificațiilor acestor fapte, mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
ficționalitate minimă" făcut lui Mircea Eliade și profită de ocazie pentru a-și spune părerea în "cazul" ce a stîrnit atîtea polemici. Ei îi reproșează lui Bellow "colportarea unor acuzații nefondate, precum și tonul general de dispreț, condamnare și calomnie. În opinia mea, e destul de rău că Eliade a avut rătăciri legionare juvenile, e poate și mai rău că nu s-a despărțit de ele convingător nici măcar la senectute. Dar Eliade nu trebuie incriminat și pentru ceea ce nu a făcut, iar ceea ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
este spiritualitatea care pune în acord cerințele vieții românești cu noua spiritualitate europeană"). Evident, dl Constantin Preda se delimitează răspicat de puncte de vedere ale unor noi editori ai lui Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de opiniile despre românism al filosofului interbelic), reținînd sensul vechi, originar al conceptului de românism. Mă voi referi mai încolo la aceste opinii ale lui Rădulescu-Motru, disociindu-mă și de prea acutele tușe ale d-lui Preda. Trece, apoi, prea fugitiv în
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
puncte de vedere ale unor noi editori ai lui Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de opiniile despre românism al filosofului interbelic), reținînd sensul vechi, originar al conceptului de românism. Mă voi referi mai încolo la aceste opinii ale lui Rădulescu-Motru, disociindu-mă și de prea acutele tușe ale d-lui Preda. Trece, apoi, prea fugitiv în revistă opiniile lui Eminescu, exclusiv prin filtrul apreciativ al lui A.C. Popovici, trece galopant peste aprecierile lui Gherea și se oprește
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
românism al filosofului interbelic), reținînd sensul vechi, originar al conceptului de românism. Mă voi referi mai încolo la aceste opinii ale lui Rădulescu-Motru, disociindu-mă și de prea acutele tușe ale d-lui Preda. Trece, apoi, prea fugitiv în revistă opiniile lui Eminescu, exclusiv prin filtrul apreciativ al lui A.C. Popovici, trece galopant peste aprecierile lui Gherea și se oprește tocmai la D. Stăniloae în tentativa acestui cugetător ortodoxist (să ne amintim, în treacăt fie spus, că a polemizat și cu
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
naționalistă". Ba, chiar, preciza că "românismul nu este fascism, nu este rasism, nu este antisemitism... ci este simplu românism". Acest punct de vedere era, totuși, negreșit, progresist, disociindu-se de toate opțiunile de atunci xenofobe și naționaliste ale curentelor de opinie xenofob șoviniste. Chiar dacă dl Preda conchide, în finalul studiului său, că "Rădulescu-Motru face parte din familia spiritelor totalitare românești, victime și călăi ale propriei lor ideologii" rămîne, totuși, nerelevat și neexplicat de ce cartea lui Rădulescu-Motru din 1936 a fost, în
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]