3,902 matches
-
rob fugar. - Auta, pleci? întrebă sfios Mai-Baka văzîndu-l că se îndepărtează și băgând de seamă acum butoiul mare și lung în care intrau străinii. Vrei să înham eu măgarii la căruța voastră? Spune-mi numai unde i-ai lăsat să pască, și-i aduc. . Auta nu se putu opri să nu izbucnească în râs. Auzindu-i râsul zgomotos, străinii ieșiră din luntre și se întoarseră lângă el. Auta le spuse ceea ce voia să facă omul voinic cu frunze pe șolduri. Străinii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
uneori), stând întins la umbră pe iarbă sub un stejar bătrân, văzu o pasăre colorată, pe o creangă, chiar în dreptul unei scorburi găunoase. Îl strigă pe tata care, probabil cunoștea acea specie rară pentru el. Pupăză, sigură că n- o păștea nici o primejdie în ce-i privea pe oameni, se strecurase în scorbura nucului. Copilul își dorea tare mult să se joace cu ea. Tata se apropie de caii cu care venise, smulse un fir de păr din coada unuia, făcu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
din față, și dimineață, odihnit, o vei lua din loc.“ El, nu și nu, că vrea să ajungă acasă mai repede. Obosit, nițel băut, cred c-a adormit în căruță. După o vreme, caii nemaisimțind hățurile întinse, se opriră să pască pe un tăpșan cu iarba deasă. Păscând, stăteau firesc, cu capetele aplecate, iar opritorile de pe gât alunecară până căzură. Când musafirul meu se trezi, neștiind de opritori, dar supărat de oprirea cailor, i-o fi lovit cu biciul. Caii odihniți
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
lua din loc.“ El, nu și nu, că vrea să ajungă acasă mai repede. Obosit, nițel băut, cred c-a adormit în căruță. După o vreme, caii nemaisimțind hățurile întinse, se opriră să pască pe un tăpșan cu iarba deasă. Păscând, stăteau firesc, cu capetele aplecate, iar opritorile de pe gât alunecară până căzură. Când musafirul meu se trezi, neștiind de opritori, dar supărat de oprirea cailor, i-o fi lovit cu biciul. Caii odihniți au luat-o la fugă spre malul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
părea că țapii pur și simplu „nu se mai săturau” de capre, călărindu-le și împerechindu-se cu ele în mod repetat, la perioade remarcabil de scurte. Păstorul curios a observat curând un anumit model: de fiecare dată când țapii pășteau dintr-un anumit tip de buruieni, înclinațiile promiscue atingeau punctul maxim timp de ore întregi după aceea. Nu după mult timp, specialiștii chinezi în plante au aflat ceea ce caprele știau dintotdeauna: că planta Aceranthus sagittatum, o buruiană sălbătică, este unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mi se par prea minunate. Se pare că curva babană Regina Mărimii a fost transferată tocmai În South Side. Karen spune ceva despre șoldul lui Clell, iar Lennox Întreabă: — Ce albume are? La ce cluburi se duce? Deși asta-i paște pe toți bulangii. Drummond spune cu răceală În voce că Clelland a fost dus la Royal Edinburgh Hospital, clinica Atrhur Dow. Se pare că a Încercat Încă o dată să se omoare chiar În spital! Cu pastile și vodcă! Asta mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și rapid am lovit cu mâna, și am simțit în palmă ceva moale. Când m-am uitat, am văzut o viespe destul de mare și frumos colorată care încă mai mișca. Într-o fracțiune de secundă am realizat ce pericol mă paște. Atunci am observat și alte viespi care zburau agitate în jurul nostru și mi-am dat seama că li s- a stricat mușuroiul în timpul manevrelor de întoarcere a mașinii. În ceafă simțeam usturime din ce în ce mai mare, iar corpul a început să se
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
ar putea să fie la fel de bine formulate ca în logica clasică a silogismului. Exemplele aflate în acest cod sunt grăitoare: dacă umșatu se găsește pe fruntea unui bărbat, la dreapta este semn rău; dacă este la stânga, cu siguranță îl va paște un pericol; dacă este la centru reușita este de partea sa275. Aceleași valorizări încifrate le întâlnim și în diverse spații socio-culturale. La români, de pildă, în practicile de divinație meteorologică și astăzi mai funcționează o serie de semne precise: vântul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Howard Dean195 și-a inițiat propriul blog în 2003. Acest model a fost preluat de către John Kerry 196 și Georges W. Bush197 pentru Statele Unite ale Americii, Alain Rousset în 2004, Franța 198, iar, pentru România, în anul 2006, Ioan Mircea Păscu 199 este primul politician român care și-a realizat un blog personal, EUROPOLIS, folosind însă un pseudonim, Oshanu; blogurile de corporație există sub mai multe forme, deoarece orice companie și-l crează și dezvolta așa cum dorește și cum crede că
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
fondată probabil de Ptole meu Filadelful, pe la 280 Î.H., și a cîști gat grabnic faimă, provocînd uneori invidie, prin generozitatea rînduielii sale; Timon din Phlius (filozof și autor de texte satirice) scria pe la 230 Î.H.: „În populatul Egipt pasc mulți pedanți Închiși Între cărți, care se ceartă neîncetat În colivia Muzelor“ (Athenaios 1, 22d). Munca necesară pentru a pune În ordine imensa cantitate de cărți din Muzeu era considerabilă. Nu ne sînt cunoscute normele după care a fost organizată
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cu două Înțelesuri devine prea transparentă și dorința de calambur eclipsează sensul poemului ca Întreg. Folosirea jocului de cuvinte tinde să sară În ochi În defavoarea Înțelesului poemului În care ar trebui să se topească. Paști. Mănînc spanac. Mielul meu zburdă, paște - Asta-i viața. Manuela Miga șarpele și râul merg alături șerpuind Iulian Dămăcuș Gluma este evidentă, dar structura poemului este prea subțire și poemul nu are adîncime. Tot ca jocuri de cuvinte sînt atestate și poeme În care se urmărește
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este cea întâlnită la Garret Hardin (1968). "Tragedia bunurilor comune" la acest autor se referă la faptul că pășunile colective din Anglia medievală erau supra-exploatate, pentru că fiecare cioban încerca să aducă un număr cât mai mare de oi care să pască pe acest teren; de fapt, aceasta nu este proprietate comună, ci o resursă cu acces liber (The Ecologist 1993:13). Bunurile comune nu sunt "anarhice" în sensul că nu ar fi guvernate de reguli. Sunt spații guvernate strict, deseori după
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
etc., ci unul care poate îmbogăți pe alții din multe puncte de vedere. Europa cosmopolită nu este opusul Europei națiunilor. Există o tendință de cosmopolitizare a țărilor din interior, dar într-o "societate a riscului", cu toate pericolele care ne pasc, nu devenim toți cosmopoliți. Condiția cosmopolită este o provocare pentru sociologie, dar cea mai mare parte a sociologiei clasice și actuale face studiul "societății naționale", deși există și preocupări de sociologie internațională: "teoria sistemului global" (Immanuel Wallerstein), "teoria regimului mondial
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu mai multă strălucire”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXXIII, II, în PSB, vol. 23, p. 408) ,,... să ne învățăm cum trebuie să stăm de vorbă cu elinii, ca să nu fim ca vitele și dobitoacele ce pasc pe câmp, ci să fim pregătiți de nădejdea ce o avem în noi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 29) ,, Îi vom putea răpune pe elini și astfel ne vom putea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nuntași, din marea sa liră. Zeii cerului i-au dăruit lui Peleu o armură, Poseidon, zeul stăpânitor al mării, o pereche de cai fără moarte, Xantos și Balion, pe care i-i născuse vântului Zefir o iapă, Podagre, iubită în timp ce păștea pe țărmul marelui râu circular Ocean. Iar centaurul Chiron l-a înzestrat cu o lance făcută din lemnul unui frasin de pe muntele tesalian Pelion. Și atunci, chiar atunci, s-a iscat vrajba care, peste câțiva ani, avea să dezlănțuie războiul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
teama lui Ahile, troienii n-au ieșit din cetatea lor la luptă, sunt expedițiile de jaf - raziile, cum li se spune - prin insulele de prin preajmă și prin cetățile de pe coastă sau din interiorul muntos al Troadei, plin de pășuni păscute de turme și cirezi. Era ca un 33 fel de a merge la vânătoare, dar nu de fiare, chiar dacă tot atât de crudă și de prădalnică. Aheii devastau fără milă cetăți și întinderi, se încărcau cu pradă, hrană, bunuri de tot soiul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
anterioare acțiunii epopeii cu ceva care se petrece înlăuntrul ei. În ambele cazuri e vorba de răpiri săvârșite de Ahile lângă Troia, asupra unor fii ai lui Priam. Întâi Isos și Antiphos, pe care Ahile îi găsește într-o zi păscându-și oile într-o vale a Idei, îi prinde, apoi îi dă înapoi în schimbul unei răscumpărări. Mai târziu, ei se întorc în luptă și sunt uciși de Agamemnon. Prezența lor în afara cetății era o imprudență. Către sfârșitul poemului, pentru ca troienii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
nuntași, din marea sa liră. Zeii cerului i-au dăruit lui Peleu o armură, Poseidon, zeul stăpânitor al mării, o pereche de cai fără moarte, Xantos și Balion, pe care i-i născuse vântului Zefir o iapă, Podagre, iubită în timp ce păștea pe țărmul marelui râu circular Ocean. Iar centaurul Chiron l-a înzestrat cu o lance făcută din lemnul unui frasin de pe muntele tesalian Pelion. Și atunci, chiar atunci, s-a iscat vrajba care, peste câțiva ani, avea să dezlănțuie războiul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
teama lui Ahile, troienii n-au ieșit din cetatea lor la luptă, sunt expedițiile de jaf - raziile, cum li se spune - prin insulele de prin preajmă și prin cetățile de pe coastă sau din interiorul muntos al Troadei, plin de pășuni păscute de turme și cirezi. Era ca un fel de a merge la vânătoare, dar nu de fiare, chiar dacă tot atât de crudă și de prădalnică. Aheii devastau fără milă cetăți și întinderi, se încărcau cu pradă, hrană, bunuri de tot soiul, femei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
anterioare acțiunii epopeii cu ceva care se petrece înlăuntrul ei. În ambele cazuri e vorba de răpiri săvârșite de Ahile lângă Troia, asupra unor fii ai lui Priam. Întâi Isos și Antiphos, pe care Ahile îi găsește într-o zi păscându-și oile într-o vale a Idei, îi prinde, apoi îi dă înapoi în schimbul unei răscumpărări. Mai târziu, ei se întorc în luptă și sunt uciși de Agamemnon. Prezența lor în afara cetății era o imprudență. Către sfârșitul poemului, pentru ca troienii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
arme“, fumarium, „cameră de fumat“, galinarium „coteț de găini“ etc. Acest sufix s-a păstrat și în limba romînă, și deși este relativ rar, ar fi putut fi odinioară mult mai des întrebuințat, cum arată compusul -ărie: căprărie, „locul unde pasc și se odihnesc caprele“ „staul de capre“; „găinărie“, „loc unde se odihnesc găinile“, „coteț de găini“. Îl găsim în armár(iu), „dulap în care se păstrează haine și vase“ < lat armarius, în cuibar, porumbar etc. Uneori, el a ajuns să
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în momentul genezei toponimului sau pe parcursul consolidării și „multiplicării“ sale onimice. Analizînd categoriile geografice denumite de urmașii toponimici ai entopicului slav jalov, Dragoș Moldoveanu observă că, pe un teritoriu larg (Romînia, Bulgaria, Cehia), acestea sunt dealuri, munți („sterpe“ sau unde pasc vitele „sterpe“), cîmpuri „sterpe“, unul singur (Ialovski potok în Slovenia) desemnînd o apă (sensul fiind, probabil, „pîrîul sterpelor“). Unele variante fonetice ale acestei „familii“ toponimice (Elovarsko, Elevarsko) au putut sugera și o altă bază apelativă slavă (*jelovú, „cu brazi“), mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de vînătoare și/sau pescuit“), Măieriște (< magh. mogyoró, „alună“ sau germ. Meierei, „fermă“ + iște), Pociovaliște (< sl. počivaliște, „loc de odihnă“, probabil pentru animale, sinonim cu rom. zăcătoare), Poloniște (< ucr. polonina, „regiune sterpă, nefertilă“+ -iște), Prihodiște (< sl. prihodiște, „locurile pe care pasc vitele în drum spre adăpost sau spre sat“ + -iște), Rîmniște (< rîmnic, „iaz, heleșteu“ < sl. rîbnik, „loc cu pește“ + iște), Rojiște (< sl. roșa, rușa, „trandafir, măceș“ sau rŭȘî „secară“ + -iște), Macoviște (< sl. macŭ, „mac“ + oviște), Scroviștea (< sl. sŭkroviște, „ascunzătoare, vizuină“), Staniște
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
operă“ > rom. carte „scrisoare“, chorda „coardă (la un instrument muzical)“, corona „coroană“, marmor „marmură“, petra „piatră“), altele sunt împrumuturi populare târzii: cuvinte uzuale (masticare „a mesteca“, tumba „mormânt“), numeroși termeni creștini și iudeo creștini (angelus „înger“, blasphemare „a blestema“, pascha „paște“, sabbatum „sabat“), nume de plante (cannabis „cânepă“, castanea „castană“, cerasea „cireașă“), nume de animale (ballaena „balenă“), termeni tehnici (spatha „spată (la războiul de țesut); sabie“, stuppa „stupă“), nume de recipiente (ampulla „sticluță“ < amp(h)ora), termeni de navigație (ancora „ancoră
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
o rețea mai deasă sau mai rară, în diferite epoci” (p. 251). Pe axa sud-nord străromânii se întindeau de unde crește „smochinul și castanul și încălecând Dunărea se întindeau în regiunile cu terenuri petrolifere și băi de aur din Carpați unde pășteau turmele de bouri” (p. 252). S. Pușcariu se simte obligat de concepția urmată să remarce că în vest patria străromânilor ajungea „până aproape de albanezi (care, la rândul lor, se întindeau mai spre est decât astăzi)”, pentru a justifica în felul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]