3,473 matches
-
Pop, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, p. 425. 47 Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol.II, Proza. Teatrul, Brasov, Editura Aula, 2001, p. 17. 48 Idem, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Pitești, Paralela 45, 2008, p. 866. 49 Monica Spiridon, Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, Cluj, 1998, p. 26. 50 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 216. 51 Marta Petreu, op. cit., p. 182. 52 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 356
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade, Editura Nemira, București, 2002, p. 243. 52 Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Editura Nemira, București, 1998, p. 285. 53 Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, traducere din limba germană, note și prefață de Romanița Constantinescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 299. 54 Ibidem, p. 62. 55 Ibidem. 56 Henry James, Desenul din covor, Editura Minerva, București, 1986, p. 7. 57 Wolfgang Iser, op. cit., p. 64. 58 Henry James, Theory of Fiction, ed. James E. Miller, Jr.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din covor, Editura Minerva, București, 1986, p. 7. 57 Wolfgang Iser, op. cit., p. 64. 58 Henry James, Theory of Fiction, ed. James E. Miller, Jr., Lincoln, 1972, p. 93, apud Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 282. 59 Și pentru Eliade, literatura are rol soteriologic și existențial, pentru că "omul modern, ca și omul societătilor arhaice, nu poate exista fără mituri, recte fără povestiri exemplare" (Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 54. 146 Doina Ruști, op. cit., p. 62. 147 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 27. 148 Idem, Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1997, p. 320. 149 Al. Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, 2002, pp. 207, 205. 150 Eugen Simion, op. cit., p. 164. 151 Marta Petreu, "Eliade par lui-même", în revista Apostrof, anul XIX, nr. 3 (214), 2008. 152 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 222. 169 Ștefan Borbely, op. cit., p. 139. 170 Marcel Olinescu, op. cit., pp. 233, 372; Elena-Niculiță-Voronca, op. cit., p. 162; Tudor Pamfile, op. cit., pp. 292-294; 216. 171 Doina Ruști, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Paralela 45, Pitești, 2007, p. 136; v. și basmele Magdalina și Axinte, zburătorul și Cum se taie zburătorul în loc. cit. 172 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 244. 173 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 244. 173 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 192. 174 Ștefan Borbely, op. cit., p. 140. 175 Doina Ruști, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, pp. 77-79. 176 Ibidem, p. 75. Este de remarcat că Frumoasa din Lapte, Margiolina și zâna Rujalina fac trimitere la două dintre cele trei zâne, numite Rusalii: Sarvatina, Mărgălina (Magdalena) și Rujalina. (T. Pamfile, op. cit., p. 19
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fost analizate de către Sabina Fânaru, op. cit., p. 233, în legătură cu sărbătoarea solstițiului, în studiul despre numele proprii ale narațiunii În curte la Dionis. 219 Eugen Simion, op. cit., p. 194. 220 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Paralela 45, Pitești, 2008, p. 865. 221 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 118. 222 Ibidem, p. 119. 223 Ibidem, p. 121. 224 Ibidem, p. 124. 225 Ibidem, p. 125. 226 Sorin Alexandrescu, op. cit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Scientifica, 1997, p. 154, apud Mariana Istrate, op. cit., p. 31. 374 Mircea Eliade, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 155. 375 Matei Călinescu, op. cit., p. 137. 376 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p. 867. 377 Mircea Eliade, op. cit., p. 154. 378 Florin Țurcanu, op. cit., p. 465. 379 Ibidem, p. 45. 380 Mircea Eliade, op. cit., pp. 155-156. 381 Eugen Simion, op. cit., p. 258. 382 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 116. 383
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 1991, p. 64. v. și Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 115. 624 Gheorghe Glodeanu, op. cit., pp. 208-212. 625 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 46. 626 Ion Neagoș, Mircea Eliade. Mitul iubirii, Editura Paralela 45, Pitești, 1999, p. 87. 627 Ștefan Borbély, op. cit., p. 198. 628 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 212. 629 Christian Ionescu, op. cit., p. 209. Doina Ruști, în op. cit., p. 103, o opune pe Melania (cea neagră), care îl conduce pe Antim
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lor scade. În ficat, aminoacizii sunt utilizați pentru sinteza de proteine, pentru oxidarea în ciclul Krebs și pentru sintezele de novo ale glucozei și corpilor cetonici. Insulina inhibă gluconeogeneza, în timp ce întreruperea insulinoterapiei în T1DM crește neoglucogeneza din proteine. Făcând o paralelă între gradul de influență pe care insulina îl exercită asupra producției de glucoză, asupra lipolizei și proteolizei, se poate constata că primele două procese (producția endogenă de glucoză și lipoliza) sunt foarte sensibile la modificări mici ale insulinemiei, în timp ce influențarea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
anul I, martie-aprilie 1943, p. 10. 2 Referitor la concepte precum intuiție eidetică, înțelegere albă, corp poetic sau trup poetal, pe care le vom folosi în acest volum, trimitem la cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, pp. 166-231. Am prezentat in extenso punctele de vedere expuse sintetic în aceste pagini introductive, inclusiv bibliografia aferentă, în Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului, Editura Paideia, București, 2015. 3 În legătură cu termenul diafan, îl folosim în sensul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
creației (divine sau poetice). Arătându-se ca lumină care nu se pune pe sine în vedere, ea arată și spune ceva: pune în lumină. Trimitem la interpretarea acestui poem în cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, pp. 184-187. 16 Mi-aștept amurgul, în vol. Poemele luminii. 17 Autoportret, în vol. Nebănuitele trepte. 18 Risipei se dedă florarul, ciclul Corăbii cu cenușă; Nu sunt singur, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Contemporanul, nr. 27, 1968, în Ion Vinea, op. cit., p. 460. 11 A trăi o anumită irealizare produsă de activitatea de imaginare provocată de text ne ridică din datul realității (cf. Wolfgang Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 307). 12 "Golul orb al lumii pale" (Ispită, vol. Ora fântânilor, 1967, în Ion Vinea, op. cit., p. 324). 13 "Sensibilul este tocmai acest medium în care poate exista ființă fără ca ea să trebuiască să fie pusă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sub nevăzutul din veșnicie" (Natura, vol. Gnoza, Editura T, Iași, 2005, în Friedrich Michael, op. cit., p. 87). 85 "Vibrația inimii/ disparent diafane" (Identitate acvatică, vol. Abis, Editura Junimea, Iași, 2011, în op. cit., p. 275). 86 Vol. Ziua de dinainte, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, p. 135. 87 "O mișcare finală văzută prin clipele sfărâmicioase -/ materie, obiecte, inerție, elan, oameni, umanitate,/ sunt doar semne pe o coală iluzorie" (Zguduire, vol. Ziua de dinainte, ed. cit., p. 58). 88 Vol. În umbra luminii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Pitești, 2012, p. 135. 87 "O mișcare finală văzută prin clipele sfărâmicioase -/ materie, obiecte, inerție, elan, oameni, umanitate,/ sunt doar semne pe o coală iluzorie" (Zguduire, vol. Ziua de dinainte, ed. cit., p. 58). 88 Vol. În umbra luminii, Editura Paralela 45, Pitești, 2014, p. 40. 89 "O cădere îndelungată/ doar spre-năuntru, unde/ cuvintele viețuiesc libere, deși urechi/ potrivite nu sunt./ Unde/ moartea e umbră, și nemurirea e umbră" (Înlăuntrul, vol. În umbra luminii, ed. cit., p. 6) 90 Ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tehnic, artistic). În limba latină, imago, inis avea numeroase sensuri: 1) chip, imagine plastică, portret; 2) chipuri ale strămoșilor; 3) copie fidelă; 4) umbră, spectru, fantomă, vis, apariție; 5) magine poetică; 6) aspect, spectacol; 7) imagine, aparență, umbră; 8) comparație, paralelă, alegorie etc. Conceptul de "dublu" este fundamental în gândirea Antichității latine, cu precizarea că este legat de ritualurile funerare: "imaginers maiorum"desemna chipuri ale strămoșilor, care erau "măști de ceară care puteau fi luate numai celor care avuseseră în viață
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cu cele ale ființei umane: inteligență, creier, capabilități, competențe, abilități, motivații, creștere etc. Deși limita între individ-organizație este indiscutabilă (și nu face subiectul acestui capitol), pentru a clarifica beneficiile extinderii bunei relaționării dintre organizația-afacere și societate vom face, ad-hoc, o paralelă cu o teorie notorie în domeniul psihologiei sociale: teoria autodeterminării (Self-determination theory SDT). Teoria autodeterminării este o macroteorie despre motivație, dezvoltarea personalității umane și despre nevoile umane bazale, la formularea și dezvoltarea căreia au contribuit Deci (1971), Deci & Ryan (2002
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a doua a Crăciunului creștin, sărbătoare care nu are, însă, nicio semnficație pentru musulmani. Și totuși, din cauză că Ceaușescu a fost executat în prima zi de Crăciun, pe 25 decembrie, mulți comentatori, români și străini, s-au grăbit să facă o paralelă între cele două evenimente, găsind fel de fel de similitudini, semnificații adânci, confirmări ale unor legități istorice ș.a.m.d. În realitate, cele două evenimente n-au în comun decât faptul că ambii au fost dictatori timp de 24 de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nouă majoritate, antiprezidențială, iar Băsescu este amenințat cu suspendarea. Curtea Constituțională dă o soluție solomonică, demersul suspendării continuă, iar Băsescu amenință cu demisia și cu "întoarcerea la popor". Sunt, așadar, niște asemănări care sar în ochi, iar cei care subliniază paralela între crizele politice din cele două țări au temeiuri să o facă. Nu neg, după cum vedeți, valoarea acestei analize, dar o consider insuficientă. Ea trebuie să meargă și spre evidențierea deosebirilor, care, așa cum am mai spus, sunt mai importante ca
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lucrările sale de sociopedagogie, cele mai reprezentative sunt: Curente noi în pedagogia contemporană (în colaborare cu Iorgu Stoian, 3 ediții: 1931, 1932, 1939), Din problemele localismului educativ (3 ediții: 1931, 1932, 1938), Reforma învățământului primar (1933), Copilul în literatură, în paralelă cu dezvoltarea psihologiei (1934), Școala superioară țărănească (1938), Probleme de ieri și de azi ale pedagogiei românești (1942), Sociologia și pedagogia satului (1943), Procesul educativ în satul Șanț din județul Năsăud (1941). În afara acestor lucrări, Stanciu Stoian este autorul unei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
5 la 100.000 de locuitori. În Europa nu sunt zone cu prevalență joasă. Granița între zonele cu prevalență mare și medie în emisfera nordică s-ar găsi de la Pirinei, prin Elveția, nordul Mării Adriatice până la Marea Neagră, mai precis între paralelele 43°-45° latitudine nordică. Se observă că această graniță trece chiar pe teritoriul României. Într-adevăr studiile noastre epidemiologice arată o frecvență mai mare a SM la nordul paralelei de 45°, găsindu-se chiar o zonă endemică în nord-vestul țării
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Pirinei, prin Elveția, nordul Mării Adriatice până la Marea Neagră, mai precis între paralelele 43°-45° latitudine nordică. Se observă că această graniță trece chiar pe teritoriul României. Într-adevăr studiile noastre epidemiologice arată o frecvență mai mare a SM la nordul paralelei de 45°, găsindu-se chiar o zonă endemică în nord-vestul țării noastre unde frecvența atinge 60 la 100.000 locuitori (Mircea, 1983). În România, situată între 43° și 48° latitudine nordică și 20°-29° longitudine estică, primele studii epidemiologice despre
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și-a făcut griji că faptele de pe scenă ar putea să dea de gândit publicului capabil să remarce anumite apropieri între trecut și prezent : a fost pe punctul de a și arde manuscrisul de teamă că ați putea face vreo paralelă între timpurile pe care le contemplați și cele pe care le trăiți (p. 15-16). Spre a preîntâmpina o eventuală poftă de a urzi conspirații în urma spectacolului, scriitorul l-a trimis pe Petronius ca ministru al liniștirii spiritelor autorizat să dezvăluie
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a valorilor intelectuale. Reacția împotriva raționalismului, deja foarte puternică la sfîrșitul secolului al XlX-lea, este accentuată de război și triumfă prin Henri Bergson și prin spaniolul Miguel de Unamuno a cărui Agonie a creștinismului, publicată în 1925, face o paralelă între pierderea valorilor morale și dispariția civilizațiilor, în plus, psihanaliza lui Freud, adevărată "revoluție copernicistă" a gîndirii, descoperă o altă latură a funcțiilor umane, împreună cu fenomenologia germanului Edmond Husserl și cu existențialismul compatrioților săi Karl Jaspers și Martin Heidegger, acesta
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Coreea de Nord susținută diplomatic de URSS și militar de China populară, are ca efect o încordare a relațiilor dintre cele două blocuri, în momentul în care, la începutul anului 1951, temîndu-se ca diviziile de "voluntari" chinezi să nu năvălească în sudul paralelei 38 și să respingă spre mare corpul expediționar american, generalul Mac Arthur a propus președintelui Truman să se folosească arma atomică pentru a opri înaintarea comuniștilor, toată lumea s-a gîndit că un nou conflict mondial era iminent. "Războiul Rece" atinge
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]