3,306 matches
-
în 1894, pleda, alături de mișcarea municipală, în favoarea unei politici de extindere rațională a orașelor, care viza "trecerea imperativului dezvoltării industriale în pacea socială, înaintea securității politicii financiare și a prosperității micilor burghezi"2. De asemenea, prima tentativă de planificare urbană pariziană (1900-1920) se caracteriza prin desfășurarea conflictelor între municipalitatea pariziană și companiile private concesionare ale serviciului public (gaz, electricitate, omnibuze, tramvaie, căi ferate), ale căror prestații, considerate scumpe și de calitate nesatisfăcătoare, au provocat protestele utilizatorilor. În concepția ultraliberală a serviciului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de extindere rațională a orașelor, care viza "trecerea imperativului dezvoltării industriale în pacea socială, înaintea securității politicii financiare și a prosperității micilor burghezi"2. De asemenea, prima tentativă de planificare urbană pariziană (1900-1920) se caracteriza prin desfășurarea conflictelor între municipalitatea pariziană și companiile private concesionare ale serviciului public (gaz, electricitate, omnibuze, tramvaie, căi ferate), ale căror prestații, considerate scumpe și de calitate nesatisfăcătoare, au provocat protestele utilizatorilor. În concepția ultraliberală a serviciului public, rentabilitatea financiară nu ținea seama de calitatea serviciului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a trata problema dezvoltării urbane. Cea mai mare parte a creșterii s-a realizat la periferie, unde erau dominante problemele generate de parcelările defectuoase și de implantările anarhice și periculoase ale întreprinderilor industriale. Annie Fourcaut rezuma astfel situația: "În regiunea pariziană erau 16 000 de loturi care găzduiau 350 000 de locuitori la începutul perioadei interbelice, 700 000 de locuitori la sfârșitul perioadei interbelice, adică cvasitotalitatea creșterii demografice a aglomerației urbane. Această împărțire în parcele, fără nici un fel de amenajări, a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
350 000 de locuitori la începutul perioadei interbelice, 700 000 de locuitori la sfârșitul perioadei interbelice, adică cvasitotalitatea creșterii demografice a aglomerației urbane. Această împărțire în parcele, fără nici un fel de amenajări, a terenurilor provenite din deprecierea ruralului a permis parizienilor, și mai ales imigranților, provincialilor sau străinilor aflați în trecere prin Paris, să locuiască în pavilioane construite de către ei, în proprietate privată, în periferia medie"1. În ciuda câtorva acte legislative, "periferiile au fost construite la întâmplare, după interesele industriașilor, ale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
solidarității. Politica locuințelor căpăta treptat, confuz, trăsăturile unei politici urbane. Dar, în fața costului ridicat al pământului, aceste orașe-grădină au fost tot mai constrânse să nu asigure decât funcția unică de "locuință-dormitor", abandonând obiectivul anunțat. Cele cincisprezece "periferii-grădină" construite în regiunea pariziană între 1921 și 1939 au reprezentat, în fapt, 10 704 locuințe colective și 2 549 pavilioane 14. Cu toate acestea, fusese identificată modalitatea de rezolvare a problemei locuințelor populare: acțiunea reformatoare trebuia să aibă în vedere nu numai locuința și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exista nici o posibilitate de racordare la vreo rețea tehnică etc."16. Acestea au fost așadar problemele create de parcelările defectuoase via propensiunea statului spre încrederea în piață pentru a rezolva problemele locuinței familiilor precare -, care vor transforma radical peisajul periferiei pariziene. Această formă de urbanizare s-a derulat și în ansamblul marilor aglomerații teritoriale din provincie, în proporții mai mici însă și, în general, cu mai puține probleme 17. Nu au existat programe ample de construire a locuințelor în perioada interbelică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncitorilor pentru a legitima doleanțele astfel încât statul sau municipalitatea să dezvolte servicii publice în acest sens. Or, exemplul care urmează arată că pentru muncitori era irațional să se mobilizeze în vederea satisfacerii unor astfel de revendicări. Muncitorii municipali ai serviciilor publice pariziene, odată ce erau diagnosticați cu tuberculoză, dispuneau, înainte de 1914, de o indemnizație de șomaj pe caz de boală pentru o perioadă între 6 și 12 luni, după care, imediat ce simțeau o ameliorare a sănătății, trebuiau să reia lucrul. Muncitorii erau însă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
teritoriale s-a ancorat în conștientizarea pericolelor pe care hegemonia excesivă a capitalei le putea induce asupra întregului teritoriu național. În 1947, lucrarea de succes a lui Jean-François Gravier, Paris et le désert français82, oferea temeiul și sloganul denunțării imperialismului parizian. Dezvoltarea nemăsurată a Parisului și a regiunii pariziene și monopolul exercitat asupra tuturor puterilor de decizie erau tot atâtea elemente care potrivit analizei geografului secătuiau restul țării de "forța ei vie". Administrarea provinciei era afectată într-atât, încât compromitea însuși
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care hegemonia excesivă a capitalei le putea induce asupra întregului teritoriu național. În 1947, lucrarea de succes a lui Jean-François Gravier, Paris et le désert français82, oferea temeiul și sloganul denunțării imperialismului parizian. Dezvoltarea nemăsurată a Parisului și a regiunii pariziene și monopolul exercitat asupra tuturor puterilor de decizie erau tot atâtea elemente care potrivit analizei geografului secătuiau restul țării de "forța ei vie". Administrarea provinciei era afectată într-atât, încât compromitea însuși principiul republican al egalității șanselor. Până la începutul anilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
90. Marcel Cornu a făcut un bilanț și mai umilitor: "Din 1950 până în 1960, au fost desfășurate 167 de operații de descentralizare. Se estimează că, în medie, în fiecare dintre acești ani, doar 400 de locuri de muncă din regiunea pariziană au fost transferate în provincie. În același timp, în fiecare an al aceluiași interval, în medie 60 000 de muncitori au venit în Marele Paris"91. În general, această primă perioadă a amenajării teritoriale subliniază inadaptarea administrației tradiționale (direcțiile ministeriale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a Franței. Această operațiune a "constat în alegerea orașelor bine plasate pentru a echilibra influența Parisului, apoi în aflarea mijloacelor de acțiune care permit dezvoltarea în aceste orașe a funcțiilor care vor asigura acest echilibru între spațiul regional și influența pariziană"100. Metropola regională și armătura urbană devin două noțiuni cheie ale amenajării teritoriului. Cel de-al V-lea Plan (1966-1970) sublinia necesitatea concentrării investițiilor programate pentru dezvoltarea regională și amenajarea teritorială în "rețeaua superioară" a "armăturii urbane". Alegerea polilor de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Jean Dumas, politica metropolelor de echilibru a fost "singura politică a orașelor pe care Franța a căutat să o pună în practică"105. Ea întru-chipează în cel mai înalt grad voluntarismul unui stat cu obiective explicite (care includeau dezvoltarea regiunii pariziene și structurarea spațiului regional) și încrezător în valoarea schemei globale pe care o promova. Această siguranță nu trebuia umbrită de nici o naivitate. Dar, subliniază geograful Pierre George, imaginea unei rețele urbane "rămânea în forma sa absolută o utopie. Era puțin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cartierul Bellefontaine (1964), atrăgea numeroși profesori și studenți fermecați de frumusețea cvartalelor muncitorești din vecinătatea Universității. Acești locuitori ai marilor ansambluri militau pentru o nouă artă de a trăi, bazată pe comunicare și respect reciproc. Entuziasm similar și în regiunea pariziană: decisă în timpul creșterii economice a anilor 1950, construirea marelui ansamblu Val-Fourré (Mantes-la-Jolie) a fost eșalonată pe intervalul 1961-1977. Primele locuințe predate au fost ocupate de repatriații din Algeria, de bretonii și normanzii aduși de exodul rural. Populația omogenă cuprinde mulți
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
erau mulțumiți de confortul interior al apartamentului, care îi atrăsese la început. Anchetele sociologice indicau faptul că locuitorii cereau înfrumusețarea mediului ambiant în care locuiau. "Aceasta era o altă dorință exprimată în ancheta IFOP* făcută în marile ansambluri ale regiunii pariziene: dorința privitoare la înfrumusețarea urbană, cu atât mai uimitoare cu cât ea apărea înaintea dorinței de a avea dotări sociale, școlare și sanitare"195. Un al doilea aspect al criticii lipsei de respect a urbanismului modern pentru aspirațiile locuitorilor privește
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
materie de locuințe și în materie de dotări. "Sunt instalate echipamente școlare în zone în care nu sunt copii, în schimb nu sunt prevăzute spitale acolo unde procentul bătrânilor este mare".211 În același fel, Edmond Préteceille observa în regiunea pariziană "o legătură negativă între distribuția creșelor și a copiilor de vârstă mică și o corelație pozitivă între distribuția creșelor și aceea a persoanelor în vârstă."212 Deziluziile asociate experienței orașelor noi, planificării urbane, dau peste nas aroganței trecute a statului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Cumulul de mandate, fundamentul reglării sistemului notabililor, a fost un alt motiv al concurenței intercomunale. Un primar consilier general obținea mai ușor subvenții de la departament pentru comuna sa. Un deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui om politic, onorabilitatea electorală trecea mai întâi printr-o primărie. Pe urmă, ambiția îl făcea să antreneze teritoriul într-o competiție cu primarii vecini ca să acceadă în consiliul general, în consiliul regional, în Senat sau în Camera
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lăsat în seama manevrelor comercianților de case. "Aleșii apar ca niște țapi ispășitori care au un discurs normativ ce condamnă eșalonarea, proprietatea individuală și logica împărțirii pe loturi"3. În ceea ce-i privește pe primarii orașelor mari sau ai regiunii pariziene, care dispun de o puternică bază de impozitare sau de o mare densitate a gospodăriilor cu venituri mari, aceștia resping ideea alianței în cadrul structurilor intercomunale cu alte municipalități: adică să pună în comun resursele, iar ei să suporte mai curând
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sunt satisfăcute astăzi în Île-de-France, în timp ce șomajul este în creștere. Devine din ce în ce mai dificil a prevedea locuri de muncă pentru profesiile intermediare, indispensabile vieții aglomerației (din acest motiv, a trebuit să se facă apel anul acesta la infirmiere spaniole pentru spitalele pariziene!)"536. "Uitate" de mondializare, clasele mijlocii dispun totuși, pentru a se face auzite, de un context în care miza nevralgică este guvernarea orașelor. Dacă locuitorii periferiilor sensibile au putut fi desemnați ca "non-forțe sociale"537, clasele mijlocii par a constitui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
identificăm pentru fiecare epocă un discurs dominant și preocupări prioritare, aceste modalități de conducere a orașului nu s-au exclus niciodată unele pe celelalte. Se observă astfel, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu proiectul de construire a metroului parizian, angajarea unei reflecții și a unei acțiuni comparabile cu un veritabil efort de planificare urbană. Urbanizarea încetează să mai fie considerată drept un dezastru ineluctabil, presupunându-se că poate fi stăpânită, pentru a deveni un instrument al ameliorării condițiilor de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1994, p. 294. 3 Edmond Préteceille, Thomas Regazzola, L'Appareil juridique de la planification urbaine, CSU, 1974. 4 Jean-Pierre Gaudin, L'avenir en plan. Technique et politique dans la prévision urbaine, 1900-1930, Seyssel, Champ Vallon, 1985. 5 Astfel, în afară de construcția metroului parizian în 1900, proiecțiile asupra traficului și analiza costurilor s-au dovedit a fi exacte în proporție de 20 %. Șaizeci de ani mai târziu, pentru construcția RER, erorile de previziune aveau să fie duble și câteodată triple. Vezi Michel Crozier, "Sociétés
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între organizatori, ingineri și igieniști, precum și refacerea categoriilor profesionale care a avut loc. Vezi J.-P. Gaudin, op. cit., 1985. 2 Vom găsi în lucrarea Paris, histoire d'une ville, de Bernard Marchand (1993, op.cit.) o cronică detaliată a afacerii metroului parizian. Fără a contrazice fondul analizei lui Alain Cottereau, expunerea sa permite să nu transformăm logica ce a stat la baza construcției metroului parizian într-o capodoperă a raționalismului. Tehnica nu s-a impus pe de-a-ntregul asupra intereselor particulare. Astfel
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lucrarea Paris, histoire d'une ville, de Bernard Marchand (1993, op.cit.) o cronică detaliată a afacerii metroului parizian. Fără a contrazice fondul analizei lui Alain Cottereau, expunerea sa permite să nu transformăm logica ce a stat la baza construcției metroului parizian într-o capodoperă a raționalismului. Tehnica nu s-a impus pe de-a-ntregul asupra intereselor particulare. Astfel, grija de a nu leza dreptul de proprietate funciară, care ajunge în Franța până la o profunzime nelimitată, îi face pe ingineri să nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Arthème Fayard, noiembrie 1954, p. 108. 31 J.-P. Flamand, op. cit., 1989, p. 178. 32 L. Houdeville, op.cit., p. 94. 33 Ibid., p. 95. 34 De reținut că Parisul face notă aparte în privința aprecierilor privind intervenția puterii statale. Puterea aleșilor parizieni este transferată progresiv guvernului, începând cu 1928 (1928: crearea unui Comitet Superior al Amenajării Regiunii Pariziene; 1935: crearea în cadrul Ministerului de Interne a unui Comitet de Coordonare Tehnică pentru Regiunea Pariziană; 1936: Comitetul Superior al Sistematizării Pariziene este subordonat președinției
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Houdeville, op.cit., p. 94. 33 Ibid., p. 95. 34 De reținut că Parisul face notă aparte în privința aprecierilor privind intervenția puterii statale. Puterea aleșilor parizieni este transferată progresiv guvernului, începând cu 1928 (1928: crearea unui Comitet Superior al Amenajării Regiunii Pariziene; 1935: crearea în cadrul Ministerului de Interne a unui Comitet de Coordonare Tehnică pentru Regiunea Pariziană; 1936: Comitetul Superior al Sistematizării Pariziene este subordonat președinției Consiliului de Miniștri; 1939: legea Prost; acest proiect de amenajare a regiunii pariziene a venit prea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aparte în privința aprecierilor privind intervenția puterii statale. Puterea aleșilor parizieni este transferată progresiv guvernului, începând cu 1928 (1928: crearea unui Comitet Superior al Amenajării Regiunii Pariziene; 1935: crearea în cadrul Ministerului de Interne a unui Comitet de Coordonare Tehnică pentru Regiunea Pariziană; 1936: Comitetul Superior al Sistematizării Pariziene este subordonat președinției Consiliului de Miniștri; 1939: legea Prost; acest proiect de amenajare a regiunii pariziene a venit prea târziu pentru a împiedica flagelul parcelărilor defectuoase). 35 Jean-Pierre Gaudin, Technopolis. Crises urbaines et innovations
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]