34,654 matches
-
erau cunoscute), dar și constituirea de rețele de informatori în cadrul închisorilor - practică ce avea să fie extinsă la nivelul întregii societăți odată cu desființarea oficială a detenției pe motive politice. Capitolul Itc "Capitolul I" Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și coloniitc "Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii" 1. Suceavatc "1. Suceava" Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovicitc "Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici" În noaptea de 14 spre 15 mai 1948 s-a desfășurat o acțiune de proporții, în urma căreia au fost arestate câteva mii de persoane
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Moldova, ea a fost aleasă drept centru regional de detenție, numeroasele loturi din zonă fiind trimise aici pentru anchetare. Din cauza numărului masiv de arestați, anchetele nu se puteau desfășura în sediile Siguranței 1, astfel că ele au fost realizate în cadrul penitenciarului de către echipe de anchetatori formate din localnici și angajați ai Securității din județele în care activaseră grupurile cercetate. Anchetarea în cadrul închisorii avea și avantaje pentru Securitate, țipetele și vaietele celor torturați intimidându-i pe cei mai ușor de impresionat. Închisoarea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a se face remarcat în vederea unei eliberări. Cea mai importantă vizită a fost cea a colonelului Iosif Nemeș 2, însărcinat cu preluarea și coordonarea acțiunii lui Bogdanovici. Probabil la inițiativa lui Nemeș, s-a organizat o rețea de informații în penitenciar, din care au făcut parte atât Bogdanovici, cât și Țurcanu 3, scopul Securității fiind acela de a afla cât mai multe date despre cei arestați. De altfel, asemenea rețele s-au format în toate închisorile comuniste, administrația folosindu-se de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai existat încercări de prelegeri despre materialismul istoric, precum și cântece intonate, dar acțiunea celor din jurul lui Bogdanovici a fost timidă și limitată tocmai din cauza împotrivirii majorității deținuților. Toate acestea au încetat în primele luni ale lui 1949, când, în incinta penitenciarului, s-au judecat procesele celor arestați. Singura activitate din această perioadă a constat în transmiterea unor note informative benigne 3, al căror unic scop era să indice administrației că Bogdanovici este dispus să colaboreze. O.D.C.C. și rivalitatea Bogdanovici - Țurcanutc
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Pe lângă cei doi deja menționați, dintre cei mai activi au fost Ștefan Moravschi, Ion Bobu, Leonard Gebac, Ion Negură și Alexandru Mărtinuș, la etajul II, iar la etajul I, Lucian Pascaru și Doncaru. La camera 9, cea mai mare din penitenciar, s-a anunțat, prin martie 1949, înființarea unei Organizații a Deținuților cu Convingeri Comuniste (O.D.C.C.), la inițiativa lui Țurcanu și Bogdanovici. Activitatea acestei organizații consta în citirea și discutarea unor pasaje din opera lui Lenin și se desfășura în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că era informat de perchezițiile care urmau să fie făcute 3, ceea ce demonstrează că avea legături strânse cu unii reprezentanți ai administrației, deși nu cu toți, pentru că se încerca păstrarea discreției, trăsătură cu care ne vom întâlni și în celelalte penitenciare în care a fost ulterior exportată mișcarea. Cine au fost membrii administrației cu care au colaborat Țurcanu și Bogdanovici? În afara prezenței importante a lui Iosif Nemeș la Suceava, mai este menționat ofițerul politic Stângă; acesta ar fi primit de la Țurcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Nemeș la Suceava, mai este menționat ofițerul politic Stângă; acesta ar fi primit de la Țurcanu recomandări cu privire la selectarea informatorilor în aprilie 1949, probabil pentru a avea colaboratori și după primul transfer de deținuți către Pitești. După plecarea lui Țurcanu din penitenciar, colaboratorul direct al lui Stângă a rămas Bogdanovici 4. Mărturiile despre cei doi principali actori din Suceava sunt oarecum contradictorii. Bogdanovici este descris ca fiind „înalt, slab și palid, cu ochii arzând febril de o veșnică problematică”5, duplicitar și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
face cu conceptul de reeducare. 2. Târgșortc "2. Târgșor" Protagoniștii și condițiile din închisoaretc "Protagoniștii și condițiile din închisoare" Fostă închisoare militară 1, Târgșorul se află la circa 20 de kilometri de Ploiești și a fost destinată de către comuniști elevilor. Penitenciarul era diferit de celelalte, deoarece clădirea care îl adăpostea nu fusese concepută ca loc de detenție; prin urmare, nu existau delimitările stricte între secții, ci o curte mare în care elevii stăteau toată ziua, ba chiar și un fir de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu era foarte populată (Maxim era închis din 1942), aceasta este singura mărturie a unor discuții cu pretenții de „reeducare” în închisoare, la care au participat puțini elevi. Nu este foarte clar dacă inițiativa au avut-o elevii ori conducerea penitenciarului. Loturile de elevi au sosit din toată țara, începând din toamna lui 1948 până spre sfârșitul verii lui 1949. Doi dintre supraviețuitorii Târgșorului, Virgil Maxim și Gheorghe Andreica, au reconstituit o parte din aceste loturi, în funcție de zona de proveniență: Sighetu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dat informații despre atitudinea celorlalți, centralizate de Burada, iar la un moment dat a intervenit schimbarea, fiind adus un nou director, locotenentul-major Negulescu, un sublocotenent Iordache și alți gardieni, care totuși nu au încurajat „reeducarea”, deși au înăsprit condițiile în penitenciar 2. Deși data sosirii sucevenilor la Târgșor este, probabil, greșită, întrucât există mai multe mențiuni conform cărora ei se aflau în închisoare încă din vara lui 1949, în rest, această mărturie le întregește pe celelalte. Cât despre rolul lui Burada
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Totuși, deoarece acțiunea nu a fost nici foarte vizibilă, nici prea dură, mulți elevi nu și-l amintesc prea bine. Toate aceste episoade au fost însă sporadice, atmosfera generală ce caracteriza Târgșorul fiind una de relaxare și optimism, nespecifică unui penitenciar. Grupul lui Stoian era puțin numeros și, de cele mai multe ori, tolerat. Crăciunul lui 1949 a fost ținut de elevi, care l-au colindat până și pe directorul închisorii 4 fără să pățească nimic, lucru imposibil mai târziu la Pitești ori
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și, de cele mai multe ori, tolerat. Crăciunul lui 1949 a fost ținut de elevi, care l-au colindat până și pe directorul închisorii 4 fără să pățească nimic, lucru imposibil mai târziu la Pitești ori Gherla. Evadarea. Evacuarea penitenciaruluitc " Evadarea. Evacuarea penitenciarului" În jurul datei de 1 mai 1950, Stoian și ceilalți suceveni au lipsit câteva zile din penitenciar, Andreica observând demoralizarea cu care s-au întors, prin contrast cu elanul și voioșia cu care plecaseră, ceea ce sugera că ei se așteptau la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
colindat până și pe directorul închisorii 4 fără să pățească nimic, lucru imposibil mai târziu la Pitești ori Gherla. Evadarea. Evacuarea penitenciaruluitc " Evadarea. Evacuarea penitenciarului" În jurul datei de 1 mai 1950, Stoian și ceilalți suceveni au lipsit câteva zile din penitenciar, Andreica observând demoralizarea cu care s-au întors, prin contrast cu elanul și voioșia cu care plecaseră, ceea ce sugera că ei se așteptau la o eliberare. După acest episod și-au intensificat încercările, dar singurii care au cedat insistențelor au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
spre surprinderea colegilor. La începutul lui iulie 1950, Spirea Dumitrescu a fost înlocuit cu un alt director, Negulescu, după ce Burada dispăruse și el din Târgșor 1. În curând avea să fie schimbată întreaga administrație, cu mare întârziere totuși față de celelalte penitenciare din țară. În octombrie 1950, elevii cu pedepse între 3 și 10 ani au fost transferați la Canal, rămânând în Târgșor doar vreo 150 de deținuți. În noaptea de 6 spre 7 noiembrie 1950, a avut loc un eveniment care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bătăi a durat însă doar o lună de zile, până pe 6 decembrie 1950, când toți cei care nu aveau pedeapsa expirată au fost duși la Gherla. La Târgșor au rămas doar 29 de elevi, care au mai fost ținuți la penitenciarul Ploiești și eliberați în două tranșe: pe 12 februarie, respectiv la sfârșitul lui martie 19512. Acțiunea sucevenilor a fost cu totul diferită față de ceea ce urma să se întâmple la Pitești, din mai multe motive. În primul rând, la momentul plecării
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai duri ori să sprijine inițiativele sucevenilor, a fost vorba doar de gesturi conjuncturale și sporadice. 3. Piteștitc " 3. Pitești" Pregătirea terenului: mutări, convorbiri secrete, primele încercăritc "Pregătirea terenului\: mutări, convorbiri secrete, primele încercări" Deținuții politici au fost repartizați în penitenciare în funcție de categoria socială din care făceau parte, iar studenții au fost trimiși în închisoarea din Pitești încă din 1948, când au fost transferați aici legionarii arestați în 1941, cum erau Valeriu Gafencu și Ioan Ianolide. Lotul studenților de la Cluj, condus
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
se arătau ferm antilegionari. Pătrășcanu l-a sfătuit să nu mai meargă pe la ei, dar Soroiu s-a încăpățânat și, în perioada următoare, a avut mai multe discuții în contradictoriu cu sucevenii. Eugen Țurcanu era hotărât să colaboreze cu administrația penitenciarului, astfel că a căutat să discute cu directorul închisorii, Alexandru Dumitrescu, încă din primele zile. El cerea zilnic să fie scos la raportul directorului, însă a fost amânat în repetate rânduri atât de către gardian, cât și de către Dumitrescu însuși, care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
15 mai 1949, Țurcanu s-a întâlnit cu colonelul Mihail Nedelcu și se pare că a reușit să îl convingă pe acesta că poate fi util Securității, întrucât Nedelcu i-a cerut lui Dumitrescu să îl utilizeze ca informator în cadrul penitenciarului. Mai mult decât atât, i-a sugerat ca în cazul în care și alți deținuți vor fi dispuși să dea informații, să le ceară în scris, urmând ca denunțurile să le păstreze pentru a le putea preda organelor competente. Timp
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mod clar că a acționat „din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție”, și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru 3. Desigur, lista se referă la toți cei cu care el a colaborat de-a lungul șederii sale în Pitești, însă în afara directorului, ceilalți aveau să apară mai târziu în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
scos deseori la raport și trimitea pe Gebac ori Negură în diferite camere 4, probabil pentru a obține informații. Nu întâmplător primise Țurcanu această libertate totală pentru el și acoliții săi, ci pentru a afla cine sunt liderii deținuților din penitenciar și a obține informații despre aceștia 1. Se pregătea astfel identificarea și izolarea vârfurilor studenților. Soroiu le-a transmis colegilor săi de celulă că sucevenii erau deciși să înceapă o activitate de „reeducare” și doreau să îi consulte în privința modalității
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
organizarea legionară” din jurul lui Popescu, văzut ca șef4. Toate acestea demonstrează legăturile puternice pe care Țurcanu reușise să și le stabilească cu administrația închisorii la doar câteva săptămâni de la sosirea sa în Pitești. E semnificativă și prezența lui Nemeș în penitenciar exact în aceste momente în care se iau primele măsuri, după ce purtase deja discuții cu Țurcanu la Suceava. Nemeș fusese informat de cei de la Securitatea Pitești cu privire la activitatea lui Țurcanu și l-a impulsionat pe Dumitrescu să se folosească de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe Dumitrescu să se folosească de el, întrucât se bucura de sprijinul regimului. De asemenea, i-a transmis că el este însărcinat cu problema informațiilor, cerându-i lui Dumitrescu toate notele strânse, și că, în câteva zile, va sosi în penitenciar o persoană care se va ocupa în locul său de toată activitatea. Într-adevăr, la scurtă vreme a apărut ofițerul politic Ion Marina, care a început o strânsă colaborare cu Țurcanu, alături de care se plimba prin închisoare, observând comportamentul diverșilor deținuți
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
alături de care se plimba prin închisoare, observând comportamentul diverșilor deținuți. Dumitrescu notează că atitudinea lui Țurcanu s-a modificat radical după întâlnirile cu Nemeș și Marina, transformându-se dintr-un deținut supus și retras într-unul cu puteri maxime în penitenciar 1, ceea ce înseamnă că a primit asigurări certe din partea celor doi referitor la faptul că va fi sprijinit în tot ceea ce va face. O altă măsură importantă pentru ceea ce a urmat s-a luat prin iulie 1949, odată cu izolarea vârfurilor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
transmițându-le că au fost anchetați din cauza unei note informative date de Țurcanu, prevenindu-i să fie atenți. Soroiu a fost bătut pentru aceasta de către directorul Dumitrescu, iar pe 6 august 1949 au fost mutați într-o altă secție a penitenciarului, cunoscută ca SSI. În zilele următoare au fost aduși pe secție și lideri ai altor loturi din închisoare: Chirică Balanișcu, Octavian Voinea, Traian Popescu, Vasile Pătrașcu, Constantin Ambrozie ori Cezar Stănescu 4. Sesizând din aceste izolări și restricții că se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
se făceau ultimele pregătiri pentru începerea acțiunii, Nemeș sosind într-o a două vizită la Pitești pe la sfârșitul lui octombrie 1949 și explicându-i foarte clar directorului închisorii că nu are voie să raporteze nimănui măsurile care se luau în penitenciar, nici măcar partidului ori Direcției Generale a Penitenciarelor, întrucât tot ce urma să se întâmple respecta ordinul direct al ministrului adjunct Marin Jianu 4. Mai mult decât atât, Țurcanu s-a deplasat la Jilava, unde a avut probabil mai multe întâlniri
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]