2,564 matches
-
în sensul în care obiectele sunt achiziționate înainte de a fi câștigate, înainte de a se fi strâns suma necesară cumpărării lor. În societatea tradițională, munca și economisirea precedau întotdeauna rezultatul muncii, iar oamenii își impuneau propriul ritm obiectelor (pe care le perpetuau generații întregi prin sistemul moștenirii și al conturării unui cadru relativ fix în care câteva generații succesive își duceau existența). În societatea modernă, consumul precede producția și, după cum susține Baudrillard, obiectele se constituie într-un sistem care impune un ritm
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să impună alungarea în locuri mai îndepărtate și mai neprielnice decât cere relegatio. Într-adevăr, cum se știe121, relegatio este o formă mai blândă de exilium. Aceasta poate fi: relegatio ad tempus, de la jumătate de an la 10 ani, relegatio perpetua, relegatio pe continent sau relegatio ad insulam. Relegarea 122 lui Ovidiu nu este ad tempus, ci perpetua 123, dar, potrivit aceleiași aserțiuni a poetului, condamnarea la relegatio perpetua nu i-ar fi exclus posibilitatea întoarcerii în patrie (nec ademit posse
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
știe121, relegatio este o formă mai blândă de exilium. Aceasta poate fi: relegatio ad tempus, de la jumătate de an la 10 ani, relegatio perpetua, relegatio pe continent sau relegatio ad insulam. Relegarea 122 lui Ovidiu nu este ad tempus, ci perpetua 123, dar, potrivit aceleiași aserțiuni a poetului, condamnarea la relegatio perpetua nu i-ar fi exclus posibilitatea întoarcerii în patrie (nec ademit posse reverti): oricum cele două afirmații contradictorii care nu se pot pune de acord decât dacă ultima se
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fi: relegatio ad tempus, de la jumătate de an la 10 ani, relegatio perpetua, relegatio pe continent sau relegatio ad insulam. Relegarea 122 lui Ovidiu nu este ad tempus, ci perpetua 123, dar, potrivit aceleiași aserțiuni a poetului, condamnarea la relegatio perpetua nu i-ar fi exclus posibilitatea întoarcerii în patrie (nec ademit posse reverti): oricum cele două afirmații contradictorii care nu se pot pune de acord decât dacă ultima se înțelege nu ca posibilitate normală juridică, ci ca posibilitate de intervenție
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cetățenie, cum am văzut la Ovidiu și, mai ales, de la Traian încolo, și bunurile. Excepție face relegarea perpetuă. Dar excepția subliniată de Kleinfeller 126 este poate semnificativă pentru cazul lui Ovidiu, în sensul că a lui nu era o relegatio perpetua, ci una ad tempus și că expresia ovidiană perpetuo tellure trebuie avută în vedere ca hiperbolă poetică. Totuși, pentru delictele singulare, pedepsei relegatio îi era asociată întotdeauna confiscarea unei părți din bunuri, pentru agravarea acesteia. Așa se hotăra pentru adulterium
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
oameni" ori "cadavre în putrefacție ca la înmormântarea lui Truțu, ci schelete". Nunta (alt ritual "de trecere") e celebrată așadar ca un "pact" sinistru prin care oamenii subscriu la condiția lor de viitoare schelete, de robi ai instinctului van ce perpetuează răul. Cu asemenea "filosofie" pesimistă pleacă în lume Anton Klentze, omul "fără însușiri". El se desparte de locurile copilăriei și de casa părintească abia după moartea mamei ("coana Lina"), când nefericitul armurier se simte obligat să-i asigure un viitor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca proiecție arhetipal-mitologică sau ca pedepsă divină a unor strămoșești păcate, ci ca ,,amintire a unei experiențe traumatice colective pe care au avut-o îndepărtații strămoși sud-est europeni" (p. 76). În joc este un veritabil "nucleu de tradiție" ce se perpetuează istoric asemenea mitemelor. Un alt subiect extrem de interesat pe care-l studiază convingător Adrian Poruciuc în această carte aduce în atenție simbolistica arhitecturii bisericilor românești neo-bizantine. Trimiterile sunt la inedite analogii între hora și sânurile Bisericii, respectiv sanctuarele-trup din preistoria
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cu mare greutate. în momentul acela, îi intrase în cap că această suferință îngrozitoare era urmarea firească a uneia mai vechi; și în mintea lui stăpînită de o idee fixă, i se părea că, așa cum cel mai veninos șarpe își perpetuează stirpea la fel de inevitabil ca pasărea cea mai galeș cîntătoare din crîng, tot așa și nenorocirile zămislesc alte nenorociri, în chipul cel mai firesc, întocmai ca și întîmplările fericite. Ba, chiar mai mult decît acestea, își spunea Ahab. Căci, atît strămoșii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
În ultimul secol problema ornamentului a fost mai dezbătută decât oricând, dar În același timp, acesta a fost aproape absent În practica arhitecturală. Mișcarea Modernistă a avut o atitudine radicală- Înlăturarea totală a ornamentului. Consecințele acestei opțiuni s-au perpetuat până În momentul prezent. Este justificat să considerăm că Modernismul a fost nedrept În sentința dată? Cea mai auzită voce pe acest subiect, Adolf Loos , sintetizează În eseul Ornament și crimă din 1907 o atitudine privitoare la ornament ce Începea să
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
circule „pascaliile” pe stilul vechi. La români, de exemplu, este renumit egumenul Silvan de la Putna (sec. al XVI-lea), preocupat de căderea sărbătorii Paștelui cu calculele astronomice pe care se întemeiază. Printre dispozițiile de drept bisericesc la noi s-au perpetuat și formulare de ciclu pascal. Cărțile de rugăciuni cuprind învățături pentru înțelegerea pascaliei în numeroase ,,spițe sau în stâlpi”. Mai des decât acestea, Psaltirea arăta anii bisecți, „nașterea luminii lunilor”, „știrbirea luminii lunilor”, data praznicelor împărătești, începutul și durata posturilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dionisie Exiguul a pornit în strădaniile sale generale de la preocupări computiste în scopul determinării datei praznicului Învierii și a celorlalte sărbători în legătură cu el. Așezând Nașterea lui Iisus Hristos la începutul cronologiei creștine, învățatul monah a refuzat să mai perpetueze amintirea unui împărat prigonitor al ucenicilor Lui, punând în lumină în schimb întruparea Domnului și nădejdea mântuirii oamenilor. Perspectiva răsplătea cu posibilitatea armonizării aspirațiilor și evenimentelor lumii în al cărui centru se situa de acum înainte creștinismul. Cuviosul străromân a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sale de bază. Acesta utilizează ideile pentru proiectul său politic radical, argumentând că, numai după ce revoluția va triumfa pe toată suprafața globului și clasele sociale vor fi abolite, ideile vor putea fi folosite liber, fără a servi "obiectiv" cauza "burgheză", perpetuând astfel exploatarea economică, socială și politică. Aceasta echivalează cu construirea unei lumi apolitice prin mijloace hiper-politice. O utopie periculoasă, dar seducătoare. Așa cum voi încerca să demonstrez mai jos, leninismul reprezintă un apel militant pentru implementarea promisiunilor unei modernități radicale (egalitate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
chiar pentru Uniunea Sovietică însăși (Harkness: 1974, 36). Generalul și secretarul de stat George Marshall afirma: "Nu luptăm contra nici unei țări, contra nici unei doctrine, singurii noștri dușmani se numesc foamea și mizeria. Guvernele, partidele politice și guvernele care încearcă să perpetueze mizeria pentru a o exploata în scopuri politice sau de altă natură se vor lovi de opoziția Statelor Unite" (Marshall în Fontain: 1992, 97-98). Stalin a respins planul prin vocea comisarului poporului pentru afaceri externe Viaceslav Molotov, catalogându-l drept "imperialism
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
manifestări de nemulțumire populară, contrapunându-le nu o soluționare materială, superficială și pe termen scurt, ci una ideologică, profundă și permanentă. Cunoscând furturile care aveau loc în "fabrici și uzine" datorită limitării oficiale a consumului, dar și a unei tradiții bizantine perpetuate de-a lungul secolelor și anticipând amplificarea lor, Ceaușescu făcea apel la lupta împotriva "moravurilor burgheze" care "se manifestă în primul rând prin atitudinea față de proprietatea socialistă; furturile, delapidările, sustragerile de orice fel lovesc în interesele tuturor oamenilor muncii, sunt
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1981, nepaginat). De fapt, Solidaritatea reprezenta mai degrabă ceva în genul proletariatului descris de Marx, care, autoorganizându-se, contestă structurile de putere existente în numele opresivității și a incapacității cronice a acestora de a rezolva problemele economico-sociale, pe care de fapt le perpetuează prin faptul că regimul însuși reprezintă o parte, chiar centrul problemelor, în nici un caz o sursă a soluționării acestora. Apare aici deosebit de vizibilă discordanța dintre marxism, pe de o parte, social și moral, și leninism, pe de cealaltă parte, ultrapolitic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
st? p�n. De? i au fost c�? iva guvernatori ru? i de excep? ie, ca Pavel Kiseleff, care a �ncercat s? aline suferin? ele rom�nilor 19, ? arul Nicolae�I a impus Rom�niei a? a?numitul Regulament Organic, care a perpetuat exploatarea ?? ranului. Cu mai mult de jum? țațe din Moldova istoric? pierdut? , ceea ce a r? mas a devenit p? m�ntul sf�nt al na? ionalismului. �n mijlocul suferin? elor ? i degrad? rilor, de? teptarea na? ional? a rom�nilor a venit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tot timpul singuratic. S?a �nscris la ? coal? ? țiind deja s? citeasc? ? i s? scrie ? i st? p�nind limba francez? , cufundat �ntr? o lume de vis cl? dit? pe lecturile lui tot mai extinse. Singur? tatea ? i lipsa prietenilor s? au perpetuat �n anii de liceu ? i �n cei petrecu? i �n universit?? ile rom�ne? ți (? i str? ine)16. Dup? absolvirea universit?? îi, o celebritate timpurie l? a catapultat ? i mai departe fă?? de contemporanii s? i. A devenit profesor universitar �nainte de a �mplini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
preferat f? r? nici un con? inut social. Accentu�nd asupra diferen? ei dintre civiliza? ie ? i cultur? , Rom�nia r? m�nea, dup? p? rerea lui R? dulescu? Motru, o caricatur? gigantic? a Occidentului, o situa? ie �n care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o �pseudocultur? �60. Iorga (că ? i Eminescu) a fost puternic influen? at de critică junimist? , cum au fost ? i R? dulescu? Motru ? i Simion Mehedin? i. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: �n primul r�nd insisten? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
motivele atitudinii evreilor din timpul Primului R? zboi Mondial. Dar �ncle? tarea nesocotit? cu na? ionali? ții rom�ni locali, ca ? i cea cu Nicolae Iorga trebuie ? i ea s? fie considerat? drept inevitabil? ? i explicabil?. Atitudinea aceasta s? a perpetuat ? i �n era hitlerist?. Profesorul Raoul Hilberg explic? �n monumentala sa carte Nimicirea evreilor europeni c? atunci c�nd au ajuns nazi? ții �n Europa de r? s?riț, evreii de acolo erau prea �bloca? i de obstacole psihologice� că s? fac? fă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți, 1933), constituie o extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept Imperiului Otoman, sco? �nd �n eviden
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii, ale alienării și manipulării maselor, perpetuarea lor în câmpul educațional și efectele lor asupra individului/grupurilor sociale. Sunt analizate mai ales instituțiile care perpetuează obstacolele în calea emancipării, cele educaționale numărându-se printre ele. Aspectele pe care le analizează sunt de genul: ale cui interese sunt promovate prin programele oferite, cine are acces în mod real la aceste programe, cine deține puterea și face
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fost societatea civilă, prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale (ONG). Cea mai mare parte a formatorilor de astăzi din România au fost, la rândul lor, formați sau au făcut parte din acest tip de organizații. În consecință, majoritatea organizațiilor de educație a adulților perpetuează un tip de management participativ, de tip ONG. Principalul argument este dat de faptul că toate au în subsidiar o misiune organizațională orientată către schimbare. Activitatea de formare a adulților reprezintă, pentru aceste organizații, atât o activitate profesională, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asumpție și de a o pune în discuție, de a oreconsidera; b) experiența de a avea o anumită perspectivă asupra structurilor sociale și politice sau a acțiunilor colective, ca alternativă la tendințele generale; c) experiența de a analiza ideile care perpetuează inegalitatea economică și stimulează o cultură a „tăcerii”, a neimplicării; d) experiența de a analiza/a pune în discuție discursurileși asumpțiile cu privire la acțiunile „democratice” sau întreprinse în numele democrației. Înțeleasă în acest mod, reflecția critică este o obișnuință de a chestiona
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii, ale alienării și manipulării maselor, perpetuarea lor în câmpul educațional și efectele lor asupra individului/grupurilor sociale. Sunt analizate mai ales instituțiile care perpetuează obstacolele în calea emancipării, cele educaționale numărându-se printre ele. Aspectele pe care le analizează sunt de genul: ale cui interese sunt promovate prin programele oferite, cine are acces în mod real la aceste programe, cine deține puterea și face
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]