3,039 matches
-
țara, București, 1960; Inima și timpul, București, 1962; Umbre de copil, București, 1963; Chipuri în soare, București, 1965; Orfeu trece punțile, București, 1966; Apoca[ta]stază, București, 1968; Rădvanele copilăriei, București, 1969; Metope, București, 1972; Întoarcerea la Circe, București, 1974; Plaiuri, București, 1974; Sarea nesomnului, București, 1975; Păcatul fluviului, I, București, 1975; Rosturile străjii, București, 1976; Mugurii vederii, București, 1977; Rânduirea porților, București, 1978; Osiile cuprinderii, București, 1980; Bobuleț mereu drumeț, București, 1981; Țărmul fugar, București, 1982; Tentația cheilor, București, 1985
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
, revista literară și artistică apărută bilunar, la Silistra, din 1935 până în martie 1936. Redactor: M. Papadopol. În articolul La un an, se arată că revista continuă tradiția publicațiilor locale „Dunărea”, „Plaiuri dobrogene”, „Analele Dobrogei”, „Rod nou” și „Lumină”. Colaborează cu poezii Dimitrie Batova, Nikita Al. Macedonski, Demetrie Mihail Dascălu, Eleonora Ionescu, E. Ar. Zaharia, - sub pseudonimul George Dan -, George Danubia, Toma Păscu, Alex. Gherghel, Bebe Stanciu, iar cu proza, G. Tăvala
CUGET DOBROGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286552_a_287881]
-
înzestrarea romantică, puterea imaginației, timbrul patetic și încercând în cadru eroic sau legendar jocul rolurilor, el ajunge nu o dată la teatralism (Regina ostrogoților, El Zorab). Structura clasicismului său popular se valorifică în baladele cu subiect autohton Crăiasa zânelor, Vântoasele, Pe plaiul muntelui și, mai ales, în Nunta Zamfirei și Moartea lui Fulger, unde sărbătoarea nunții și necunoscutul de dincolo de moarte se proiectează în revărsarea exuberantă de viață a unei feerii idilice și în reflecția dramatizată asupra destinului, embleme, ambele, ale unei
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
colaborând ulterior la principalele periodice literare din țară. A semnat și Mihai Moga. Primul volum, Dragostele mele, îi apare în 1969. Comentatorii au relevat principalele teme ale lirismului lui I.: dragostea pentru patrie și pentru popor, natura (îndeosebi cea a plaiurilor natale), omenia și sentimentul prieteniei. Partea cea mai rezistentă a creației sale este poezia de inspirație folclorică sau doar influențată de aceasta, autorul cultivând cu statornică predilecție balada. Versurile, cantabile, dovedesc simplitate și firesc, iar limbajul, bogat în imagini, este
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
plină afirmare, dar volumul de versuri Lumini pentru vămi rămâne în manuscris din lipsă de mijloace editoriale. D. publică fragmente din acesta în revistele „Tribuna”, „Orizont”, „Steaua”, până în 1973, când cartea apare sub titlul Poezii. Versurile aparțin unui elegiac solitar; plaiurile natale, maramureșene, unde scriitorul și-a petrecut copilăria și primii ani ai tinereții, sunt o temă predilectă. Caracteristic poeziei lui este sentimentalismul alimentat de nostalgii vagi, de doruri și melancolii. Cântec al toamnei, versurile au o turnură de romanță sau
DANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286681_a_288010]
-
naționale”, „Restituiri”, „Documentele continuității”, „Lada de zestre”, „Sinteze”, „Istoria cetății”, „Religie și cultură”. În consens cu orientarea revistei sunt publicate numeroase producții folclorice, colinde și balade populare, dar sunt inserate și versuri semnate de Radu Gyr (Balada unui picior de plai, inedit, 1/1993, Colind, 4-5/1993) și Tristan Tzara (Introducerea lui Don Quichote, 2-3/1993), cu o prezentare semnată de Ioan Dănilă. Revista cuprinde de asemenea articole cu valoare documentară despre Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, N. Iorga, Gala Galaction, semnate
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
rom. cont., 180; Călinescu, Ist. lit. (1941), 855; Nichifor Crainic, Cronica măruntă, G, 1944, 3; Ion Ciocanu, Poezia lui Vladimir Cavarnali, „Limba română” (Chișinău), 1991, 2; Gheorghe Gheorghiu, Eseistul Vladimir Cavarnali, LA, 1992, 28 mai; Gheorghe Gheorghiu, Un mag al plaiurilor basarabene, „Moldova literară”, 1995, 139; Dicț. scriit. rom., I, 499-500; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 127-128. M.C.
CAVARNALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286146_a_287475]
-
de vedere al creației poetice, cât și al celei muzicale. Diferențele se pot constata însă nu numai între zone, ci chiar între repertoriile a două sate vecine. S-a vorbit, pornind de la aceste fapte, despre o lirică a muntelui, a plaiului, una a colinelor și o alta a șesului. Este unanim recunoscută deosebirea dintre c. de dragoste din nordul țării și cel din sud. În timp ce c. din Moldova de nord și Transilvania e mai învăluitor, cel muntean și oltenesc palpită de
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Epoca”, „Sămănătorul” (unde a semnat și Marioara Florian), „Luceafărul”, „Evenimentul”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Minerva”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A făcut parte din comitetul fondator al Societății Scriitorilor Români. C. și-a adunat proza scurtă în volumele Pe plai (1903), Traiul nostru (1906), Inimă de mamă (1908; Premiul Academiei Române),Vis de primăvară (1909), Fără noroc (1914), Flămânzii (1925), care au cunoscut mai multe ediții antume. Cele mai numeroase secvențe sunt descrieri lirice ale unor aspecte din viața rurală sau
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
naturii și în curăție sufletească. Căldura autorului, atenția neobosită de observator minuțios al vieții rurale, fidelitatea în descrierea obiceiurilor, comportamentelor și a modului de a fi al țăranilor conferă prozei sentimentale a lui C. o anume valoare documentară. SCRIERI: Pe plai, București, 1903; Traiul nostru, Budapesta, 1906; Inimă de mamă, București, 1908; Vis de primăvară, București, 1909; Fără noroc, București, 1914; Flămânzii, București, 1925; La vatră, București, 1925; Amintiri literare, în Tradiție și actualitate românească, II, Focșani, 1936, 113-173; Du-te
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
București, 1914; Flămânzii, București, 1925; La vatră, București, 1925; Amintiri literare, în Tradiție și actualitate românească, II, Focșani, 1936, 113-173; Du-te dor..., București, 1936; Tainele munților, București, 1940. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 97-101; G. Bogdan-Duică, Ion Ciocârlan, „Pe plai”, CL, 1903, 11; At. M. Marienescu, „Pe plai. Schițe de la țară”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1903-1904; Iorga, O luptă (1979), I, 240-241; O.B. [Octav Botez], Ion Ciocârlan, „Traiul nostru”, VR, 1906, 1; Mihail Dragomirescu, „Inimă de
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
1925; Amintiri literare, în Tradiție și actualitate românească, II, Focșani, 1936, 113-173; Du-te dor..., București, 1936; Tainele munților, București, 1940. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 97-101; G. Bogdan-Duică, Ion Ciocârlan, „Pe plai”, CL, 1903, 11; At. M. Marienescu, „Pe plai. Schițe de la țară”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVI, 1903-1904; Iorga, O luptă (1979), I, 240-241; O.B. [Octav Botez], Ion Ciocârlan, „Traiul nostru”, VR, 1906, 1; Mihail Dragomirescu, „Inimă de mamă” de Ion Ciocârlan, CVC, 1908; I. S.
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
O luptă (1979), I, 240-241; O.B. [Octav Botez], Ion Ciocârlan, „Traiul nostru”, VR, 1906, 1; Mihail Dragomirescu, „Inimă de mamă” de Ion Ciocârlan, CVC, 1908; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Inimă de mamă”, VR, 1908, 3; I.S. [Izabela Sadoveanu], „Pe plai”, VR, 1909, 6; Nicolae Gane, „Inimă de mamă”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXI, 1908-1909; Pușcariu, Cinci ani, 19; George Baiculescu, „Flămânzii”, ALA, 1925, 227; Perpessicius, Opere, II, 305-306; Dragoș Vrânceanu, „Du-te dor...”, CRE, 1937, 3323; I.D. [Ion
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
Națională a Femeilor Române, Universitatea Liberă, Școala de educatoare de puericultură din București, Casa Copilului. E tot mai mult și o prezență publicistică, mai tipărind, până în pragul celui de-al doilea război, câteva merituoase scrieri literare. Culegeri ca Dobrogea (1936), Plaiuri oltenești (1938), Prin cetatea lui Bucur sau Trecutul viu (ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
dichis, din Oltenia protejează, ca într-un insolit falanster, mâna de coloniști așezați în provincia de la marginea mării, ispitiți de schimbare, pe când ferma cea mai nouă confruntă Orientul din preajmă cu un model al rigorii. Cărți de pioasă evocare sunt Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare intim. Prevenitoare, iscodind discret, A. e un interlocutor atent, dispus, apoi, să comenteze de toate: arhitectură, stare socială, gospodărie și port, snoave
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
rămân și pentru A. reperele copilăriei. SCRIERI: Însemnări din timpul ocupației germane (1916-1918), București, 1929, republ. fragm. în Marea Unire a românilor în izvoare narative, îngr. și introd. Stelian Neagoe, București, 1984, 31-32, 99-118, 699-704; Dobrogea. File trăite, Craiova, 1936; Plaiuri oltenești, Craiova, 1938; Prin cetatea lui Bucur, București, 1940; Trecutul viu, București, 1940. Repere bibliografice: „Însemnări din timpul ocupației germane”, U, 1929, 121; Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821-1891), București, 1933; Din corespondența familiei Ion C. Brătianu
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
corespondența familiei Ion C. Brătianu, I-V, pref. I. Nistor, București, 1933-1935; Constantin-Stelian, „Dobrogea”, CL, 1936, 8-10; Aida Vrioni, „Dobrogea”, RVS, 1936, 10-11; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 105-110; C.D. Fortunescu, „Dobrogea”, AO, 1937, 81-91; C. D. Fortunescu, „Plaiuri oltenești”, AO, 1938, 97-100; Perpessicius, Opere, VIII, 174, 176-177, 328; Aida Vrioni, „Plaiuri oltenești”, RVS, 1939, 3-4; P. V. Haneș, „Plaiuri oltenești”, PL, 1939, 3; P. V. Haneș, „Prin cetatea lui Bucur”, PL, 1941, 3; Tatiana Slama, „Prin cetatea lui
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
Dobrogea”, CL, 1936, 8-10; Aida Vrioni, „Dobrogea”, RVS, 1936, 10-11; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 105-110; C.D. Fortunescu, „Dobrogea”, AO, 1937, 81-91; C. D. Fortunescu, „Plaiuri oltenești”, AO, 1938, 97-100; Perpessicius, Opere, VIII, 174, 176-177, 328; Aida Vrioni, „Plaiuri oltenești”, RVS, 1939, 3-4; P. V. Haneș, „Plaiuri oltenești”, PL, 1939, 3; P. V. Haneș, „Prin cetatea lui Bucur”, PL, 1941, 3; Tatiana Slama, „Prin cetatea lui Bucur”, VRA, 1941, 599; C. D. Fortunescu, „Prin cetatea lui Bucur”, AO, 1941
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
1936, 10-11; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 105-110; C.D. Fortunescu, „Dobrogea”, AO, 1937, 81-91; C. D. Fortunescu, „Plaiuri oltenești”, AO, 1938, 97-100; Perpessicius, Opere, VIII, 174, 176-177, 328; Aida Vrioni, „Plaiuri oltenești”, RVS, 1939, 3-4; P. V. Haneș, „Plaiuri oltenești”, PL, 1939, 3; P. V. Haneș, „Prin cetatea lui Bucur”, PL, 1941, 3; Tatiana Slama, „Prin cetatea lui Bucur”, VRA, 1941, 599; C. D. Fortunescu, „Prin cetatea lui Bucur”, AO, 1941, 113-118; C. D. Fortunescu, „Trecutul viu”, AO, 1942
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
amestecă versuri românești cu versuri în franceză, sugerând că expresia ar trece de la sine, că ceea ce cântă țăranii români la șezători s-ar înțelege fără efort de către cititorii francezi. O secvență reputată pentru dificultatea sa, precum "pe un picior de plai pe-o gură de rai", care a fost adesea invocată în istoria transferurilor noastre culturale ca etalon al intraductibilității, e aici translată fără probleme 50, cu convingerea că simpla transpunere "cuvânt cu cuvânt și de o extremă literalitate"51 va
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci veacuri, Ștefane, stau drept mărturii Că n-a fost Moldova mai tristă ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față ți-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
peste aripi tocând din ciocul lor. Un scrânciob mai la vale pe lângă ei adună Flăcăi și fete mândre ce rid cu voie bună: Și 'n sunet de vioare, de cobze și de nai Se întoarce hora lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu fețe stinse, Români cu fețe dalbe Românce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc Iar pe 'mprejur copiii se prind la luptă ’n joc. Și scrânciobul se 'ntoarce purtând în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îl redăm pentru că spune multe: „La 1886 eram de față la adunarea generală a Societății pentru fond de teatru român în ȘomcutaMare, centrul districtului „Cetatea de Peatră". Un bărbat cu părul alb, originar din acele părți, însă acum departe de plaiurile unde și-a pierdut copilăria, veni la acea adunare și luă cuvântul, cerând să fie înscris între membrii fondatori și depunând taxa prescrisă de 100 fiorini. Sfârșinduse ședința, văd pe acel bătrân cum se apropie de o venerabilă matronă octogenară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vârsta-i prisosise.// Când am să-mi văd iar satul, de care mult mi-e dor,/ În ce-anotimp? Dar fumul din hornuri, și cum mi se / Va-nfățișa căsuța, liman păstrat în vise./ Țărm de popas și, mai mult, plai pururi primitor?219 Aventura se închide în ea însăși, prin întoarcerea la origine. La fel stau lucrurile la Novalis, unde călătoria din Bildung îl readuce finalmente pe erou acasă pentru constatarea fichteană a identității. Gândul întoarcerii ca întoarcere a gândului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
strategiei propuse Ce activități trebuie desfășurate? Cine va coordona aceste activități? Cine va fi implicat? Ce strategii vor fi utilizate? 1. Analiza informațiilor cuprinse în PRAI, Director Toate cadrele didactice Metodă analizei, 2. MIXUL DE COMUNICARE ÎN SERVICIILE PUBLICE 79 PLAI și alte surse referitoare la evoluția pieței muncii metodă sintezei; strategia comunicării informale 2. Realizarea graficului întâlnirilor în vederea promovării ofertei educaționale a școlii în cadrul “Zilelor ofertei educaționale” ( vezi anexă 4) Director Toate cadrele didactice Problematizarea; Proiec tarea și realizarea pliantelor
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]