2,904 matches
-
Calea ferată îngustă Sibiu-Agnita(-Sighișoara) este o cale ferată cu ecartament de 760 mm care străbate Podișul Hârtibaciului pe teritoriul județului Sibiu, legând orașele Sibiu și Agnita, precum și comunitățile de pe traseu. Până în anul 1965 calea ferată lega mai departe Agnita de Sighișoara, urcând dealul Apoldului pentru a lega Podișul Hârtibaciului de cel al Târnavelor, însă politica regimului
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
ferată cu ecartament de 760 mm care străbate Podișul Hârtibaciului pe teritoriul județului Sibiu, legând orașele Sibiu și Agnita, precum și comunitățile de pe traseu. Până în anul 1965 calea ferată lega mai departe Agnita de Sighișoara, urcând dealul Apoldului pentru a lega Podișul Hârtibaciului de cel al Târnavelor, însă politica regimului comunist de dezvoltare a transportului rutier a dus la desfințarea acestei porțiuni, pentru a face loc noului drum județean pe versanții abrupți din apropierea Sighișoarei. Calea ferată este clasată ca monument istoric, cu
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
dezvoltarea zonelor rurale, atât prin asigurarea transportului de călători, cât mai ales pentru transportul produsele agricole și forestiere. Așadar, beneficiind de suportul financiar al guvernului de la Budapesta, baronul Apor din Sighișoara decide să construiască o cale ferată care să lege Podișul Târnavelor de Podișul Hârtibaciului. Din cauza dificultății traseului dintre Sighișoara și Brădeni, care presupunea curbe foarte strănse și o declivitate crescută pentru traversarea dealului Apoldului, s-a ales ecartamentul îngust, standardizat în imperiu la 760 mm. Secțiunea Sighișoara-Agnita a fost operată
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
atât prin asigurarea transportului de călători, cât mai ales pentru transportul produsele agricole și forestiere. Așadar, beneficiind de suportul financiar al guvernului de la Budapesta, baronul Apor din Sighișoara decide să construiască o cale ferată care să lege Podișul Târnavelor de Podișul Hârtibaciului. Din cauza dificultății traseului dintre Sighișoara și Brădeni, care presupunea curbe foarte strănse și o declivitate crescută pentru traversarea dealului Apoldului, s-a ales ecartamentul îngust, standardizat în imperiu la 760 mm. Secțiunea Sighișoara-Agnita a fost operată de 3 locomotive
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
treia duminică de octombrie și se termină în a treia duminică de februarie. Săo Paulo prezintă un relief relativ elevat, pentru că 85% de suprafața statului se află între 300-900 de metri de altitudine față de nivelul mării. Se situează pe un podiș întins de 600 km de lățime, mărginit de o îngustă câmpie litorală. Tranziția dintre podiș și câmpie se face prin înclinarea abruptă, Serra do Mar, cu altitudine medie de 950 de metri. Podișul se împarte în trei subdiviziuni: podișul cristalin
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
prezintă un relief relativ elevat, pentru că 85% de suprafața statului se află între 300-900 de metri de altitudine față de nivelul mării. Se situează pe un podiș întins de 600 km de lățime, mărginit de o îngustă câmpie litorală. Tranziția dintre podiș și câmpie se face prin înclinarea abruptă, Serra do Mar, cu altitudine medie de 950 de metri. Podișul se împarte în trei subdiviziuni: podișul cristalin, depresiunea interioară și podișul occidental. Acestea, împreună cu câmpia litorală și Serra do Mar, formează cele
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
față de nivelul mării. Se situează pe un podiș întins de 600 km de lățime, mărginit de o îngustă câmpie litorală. Tranziția dintre podiș și câmpie se face prin înclinarea abruptă, Serra do Mar, cu altitudine medie de 950 de metri. Podișul se împarte în trei subdiviziuni: podișul cristalin, depresiunea interioară și podișul occidental. Acestea, împreună cu câmpia litorală și Serra do Mar, formează cele trei unități geologice ale statului. Punctul cel mai înalt al statului este Pedra de Mina, ce atinge 2
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
un podiș întins de 600 km de lățime, mărginit de o îngustă câmpie litorală. Tranziția dintre podiș și câmpie se face prin înclinarea abruptă, Serra do Mar, cu altitudine medie de 950 de metri. Podișul se împarte în trei subdiviziuni: podișul cristalin, depresiunea interioară și podișul occidental. Acestea, împreună cu câmpia litorală și Serra do Mar, formează cele trei unități geologice ale statului. Punctul cel mai înalt al statului este Pedra de Mina, ce atinge 2.770 de metri deasupra nivelului mării
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
km de lățime, mărginit de o îngustă câmpie litorală. Tranziția dintre podiș și câmpie se face prin înclinarea abruptă, Serra do Mar, cu altitudine medie de 950 de metri. Podișul se împarte în trei subdiviziuni: podișul cristalin, depresiunea interioară și podișul occidental. Acestea, împreună cu câmpia litorală și Serra do Mar, formează cele trei unități geologice ale statului. Punctul cel mai înalt al statului este Pedra de Mina, ce atinge 2.770 de metri deasupra nivelului mării. Principalele fluvii și râuri sunt
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
cu acest instrument asemănător cu desfundatul pământului cu cazmaua). În fața bărbaților stăteau femeile în genunchi care mărunțeau pământul cu un mic topor. Cand plantau cartofii, incașii puneau câte un pește în cuibul de cartof pentru a îngrașă pământurile sărace din podișuri. În același fel bărbații se luptau între ei (uneori până la moarte) cu armele până se râneau și sângele curs îl îngropau împreună cu cartofii de sămânță. Recoltarea cartofului se făcea de obicei de către femei, iar transportul la locurile de uscare sau
Istoria cartofului în imperiul incaș () [Corola-website/Science/323399_a_324728]
-
Consistoriul Mitropolitan din Blaj aprobă înscrierea ca stipendiat la Seminarul Teologic de 4 ani. După absolvire, în 1917, este numit docente confesional la școala primară din Hăpria, iar la 1 Decembrie 1918, alături de dascălii, preoții și sătenii din satele din Podișul Secașelor, participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. În 1919 a obținut o bursă din partea Consiliului Dirigent pentru a se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția istorie și geografie, a Universității din Bucuresti, unde i-a audiat
Ștefan Manciulea () [Corola-website/Science/323470_a_324799]
-
Aceste unități morfologice constituie o treaptă intermediară de relief între munți și câmpii, fiind situate la interiorul și preexteriorul arcului carpatic. Cele mai importante sunt: Podișul Transilvaniei este situat în centrul României, aproape în întregime înconjurat de grupurile muntoase ale Carpaților Orientali, cele ale Carpaților Meridionali și ale Carpaților Occidentali. Podișul Transilvaniei, Munții Carpați și Câmpia de Vest au o climă continentală. Temperatura variază mult în timpul
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
munți și câmpii, fiind situate la interiorul și preexteriorul arcului carpatic. Cele mai importante sunt: Podișul Transilvaniei este situat în centrul României, aproape în întregime înconjurat de grupurile muntoase ale Carpaților Orientali, cele ale Carpaților Meridionali și ale Carpaților Occidentali. Podișul Transilvaniei, Munții Carpați și Câmpia de Vest au o climă continentală. Temperatura variază mult în timpul anului, existând veri calde în contrast cu ierni foarte reci. Aceste zone mai plate au cele mai bune terenuri agricole și sunt faimoase pentru orașele și satele
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
Câmpia de Vest au o climă continentală. Temperatura variază mult în timpul anului, existând veri calde în contrast cu ierni foarte reci. Aceste zone mai plate au cele mai bune terenuri agricole și sunt faimoase pentru orașele și satele lor. Părți vaste acoperă Podișul Transilvaniei și munții. Dealurile podișului au altitudini cuprinse între 250 m și 800 m, iar munții care fac parte din Munții Carpați au înălțimi de până la 2544 m (Vârful Moldoveanu). Ca forme de relief în Podișul Transilvaniei se găsesc câmpii
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
climă continentală. Temperatura variază mult în timpul anului, existând veri calde în contrast cu ierni foarte reci. Aceste zone mai plate au cele mai bune terenuri agricole și sunt faimoase pentru orașele și satele lor. Părți vaste acoperă Podișul Transilvaniei și munții. Dealurile podișului au altitudini cuprinse între 250 m și 800 m, iar munții care fac parte din Munții Carpați au înălțimi de până la 2544 m (Vârful Moldoveanu). Ca forme de relief în Podișul Transilvaniei se găsesc câmpii, depresiuni și podișuri: Subcarpații reprezintă
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
lor. Părți vaste acoperă Podișul Transilvaniei și munții. Dealurile podișului au altitudini cuprinse între 250 m și 800 m, iar munții care fac parte din Munții Carpați au înălțimi de până la 2544 m (Vârful Moldoveanu). Ca forme de relief în Podișul Transilvaniei se găsesc câmpii, depresiuni și podișuri: Subcarpații reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfășoară atât la exteriorul arcului carpatic, (între văile Moldovei și Motrului) cât și în interiorul său, (în zonele Bistrița - Homoroade, Hârtibaciu - Ocna Mureș
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
munții. Dealurile podișului au altitudini cuprinse între 250 m și 800 m, iar munții care fac parte din Munții Carpați au înălțimi de până la 2544 m (Vârful Moldoveanu). Ca forme de relief în Podișul Transilvaniei se găsesc câmpii, depresiuni și podișuri: Subcarpații reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfășoară atât la exteriorul arcului carpatic, (între văile Moldovei și Motrului) cât și în interiorul său, (în zonele Bistrița - Homoroade, Hârtibaciu - Ocna Mureș și Turda - Beclean). Subcarpații apar ca o
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
de la Carpații Orientali, în nord, la granița cu Serbia, în sud. Se limitează în partea de est cu Carpații Occidentali și Depresiunea colinară a Transilvaniei, iar în partea de vest cu Câmpia de Vest. Dealurile de Vest sunt formate din: Podișul Moldovei este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt: a. Podișul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între granița cu Ucraina
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
nord, la granița cu Serbia, în sud. Se limitează în partea de est cu Carpații Occidentali și Depresiunea colinară a Transilvaniei, iar în partea de vest cu Câmpia de Vest. Dealurile de Vest sunt formate din: Podișul Moldovei este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt: a. Podișul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între granița cu Ucraina la nord (se prelungește
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
vest cu Câmpia de Vest. Dealurile de Vest sunt formate din: Podișul Moldovei este un podiș situat în părțile de est și nord-est ale României, continuându-se și dincolo de Prut, în Republica Moldova și Ucraina. Limite acestei forme geografice sunt: a. Podișul Sucevei este situat în partea de nord-vest, între granița cu Ucraina la nord (se prelungește chair și dincolo de graniță), Câmpia Moldovei (Jijiei) la est și valea râului Moldova la vest. Acesta cuprinde: b. Dealurile Nistrului,<br> c. Câmpia Moldovei ocupă
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
Moldovei (Jijiei) la est și valea râului Moldova la vest. Acesta cuprinde: b. Dealurile Nistrului,<br> c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
valea râului Moldova la vest. Acesta cuprinde: b. Dealurile Nistrului,<br> c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
Dealurile Nistrului,<br> c. Câmpia Moldovei ocupă partea central-nordică, fiind delimitată de Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
Platoul Basarabiei de Nord (la est), Colinele Nistrului (la est), culmea Bour-Dealul Mare (la vest), Podișul Hotin (la nord) și Podișul Central Moldovenesc (la sud). Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase. Podișul
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]
-
Subdiviziunile sunt: d. Podișul Central Moldovenesc este situat în partea centrală și de sud a Podișului Moldovei. Acesta cuprinde: e. Câmpia Nistrului Inferior (Câmpia Bugeacului ?),<br> f. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zonă de trecere între Podișul Bârladului și Subcarpații Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci și terase. Podișul Dobrogei (sau Munții Dobrogei) este situat între valea Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est, constituind singura mare unitate extracarpatică, având aflorate cele
Dealurile și podișurile României () [Corola-website/Science/323514_a_324843]