21,807 matches
-
și limbajul foarte nuanțat țin permanent treaza atenția cititorului. Reflecții filologice de I. Funeriu este o carte scrisă cu inteligență și hâr, plină de învățăminte chiar și pentru cei deloc preocupați de hermeneutica editării sau de analiză prozodica a textului poetic.
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
la eterofonia muzicii populare și la unisonurile practicii muzicii vechi religioase) Theodor Grigoriu a dat la iveală Omagii lui Enescu, Orchestrațiile la lieduri și suita Impresii din copilărie- obținând acea frescă a meditației grave cu adânci rădăcini în solul sensibilității poetice românești (admirabil ilustrată in Preludiul la unison enescian). Contactul cu maestrul Liviu Ciulei nu i-a provocat doar paginile muzicale din Erupția, Valurile Dunării și Pădurea Spânzuraților sau fundalurile sonore la piesele de teatru Cum vă place, Leonte și Lena
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
cele personale. Ea se lasă pe mîna lui Dragoș Galgoțiu, de pildă, și descoperă o lume mergînd fidel pe drumul călăuzei sale. La interval doar de cîteva luni, Mihaela Marin se definește ca artist complex, polifonic, cu rasă, visceral și poetic, în același timp. Un artist care impune un stil, de data aceasta, căutat, găsit și asumat. Tot ce vedem acum este elaborat cu rafinament și fără ezitare. Editura Nemira scoate mai întîi albumul de fotografie după Hamlet Machine de Heiner
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
al Mihaelei Marin cu artiștii săi devine și pentru George Banu un dialog cu iubirea sa față de teatru, de aventura lui fanstatică ce i-a însoțit toată viața. Însoțire, însoțitor. Pilonii fundamentali ai acestui album. În Faust apar, de la început, poeticul și ludicul lui Silviu Purcărete. Acum un Fellini al ravagiului carnalității. Coperta mi se pare că ascunde una dintre cele mai tulburătoare confesiuni despre viață, teatru și iubire, despre viață, ispită și moarte, despre erotismul din noi ascuns în prejudecăți
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
a sepulcrului legendarului Orfeu sub agresiunea ploilor ce îl șterg de pe fața pământului. Theodor Grigoriu le include într-o aceeași reacție, ce aparține și posibilului arhitect care ar fi fost, dacă nu prefera calea muzicii. Despre Ovidiu, simbol de destin poetic reverberând din antichitate, muzicianul sugerează un alt orizont de trăire în Elegia Pontica. Preluând o epistolă a poetului, el îl readuce la viață prin cuvintele devenite cântec. Tot plecând de la Ovidiu, versurile Elegiei a III-a din Tristia îi apropie
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
impresionează prin siguranța și abilitatea cu care face față celor mai dificile pasaje, prin efectele spectaculoase pe care le realizează, prin energia și impetuozitatea debordantă pe care le transmite, dar și prin subtilitatea cu care evidențiază momentele interiorizate, de factură poetică. Valentina Sandu-Dediu, care s-a aflat la pian pe parcursul întregului program, a demonstrat pe lângă calitățile artistice incontestabile, creativitatea și experiența acumulată în domeniul muzicii de cameră. Cele două interprete au întruchipat lucrarea încredințată cu fantezie, cu dăruire și bun gust
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
eleganță o altă creație a lui Poulenc, intitulată Vals-Musette. Prestația celor doi admirabili interpreți caracterizează excelența pianistică: o interpretare originală, remarcabilă prin varietatea paletei dinamice și timbrale, care devine un veritabil mijloc de comunicare cu publicul, o tehnică a expresiei poetice rafinate, capabilă să transforme cântul pianistic în metaforă și să-i lărgească limitele, să întruchipeze un miracol, simultan clipei.
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
lui Sarasate. Haruna Shinoyama are o trăsătură de arcuș elegantă și distinsă totodată, acuratețe intonațională care atinge expresii vocale și ușurință surprinzătoare și de mare efect. La tânăra violonistă există un instinct instrumental vizibil, de mare autenticitate, precum și o plasticitate poetică a imaginilor sonore. Arta ei are vigoare și candoare și în plus, elocvență în creația sonoră. În programul său a colaborat cu pianista Andreea Butnaru, care a susținut-o cu multă atenție și eficiență. La cererea insistentă a publicului entuziasmat
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
Un ultim "sertar" în cartea de față este cel al reflecției propriu-zise. Poetul se dispensează aici de măștile și personajele sale, de înscenările dramatice, ba chiar și de mediul liric, pentru a medita singur, față în față cu cititorul. Imaginile poetice, asocierile insolite, răsturnarea reprezentărilor curente lasă loc filozofării morale, cu atenție distributivă la tot ce mișună-n jur, și cu credința adâncă în mâna tămăduitoare a dumnezeirii: Dacă masa înseamnă fluxul și refluxul dorinței, individul este imnul înălțat singurătății. Învață
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
definit, finalmente, ca stil personal, comunicare împletită cu trăiri spontane, numai de ei cunoscute, Nu cu mult mai târziu ne-am reîntâlnit, pentru o cu totul altă călătorie - în minunata Italie! - parcă altfel măsurată în timpul ceasurilor melodiei. Descopeream acum sunetul poetic meridional, profund deosebit de taina trăirilor în timpul alpestru. Nu mă întreb degeaba: pot fi oamenii atât de deosebiți în felul lor de a simți? Iată, mari compozitori de operă, trăind o singurătate care apelează la nuanța glasului, meditând astfel asupra afectelor
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
contemporană, ci prin invocarea unor posibile modele de scriitori români europeni. La fel se va întâmpla și cu apărarea de acuza de estetism: I. Negoițescu va releva faptul că "poeții Cercului au înclinat spre un conținutism poematic, spre clarificarea ideii poetice. Și chiar spre a sta cât mai departe de formalismul atât de steril, ce a urmat epocii bogate a lui Arghezi, Barbu, Bacovia, Blaga, Philippide, Pillat, Baltazar, poeții Cercului s-au dedat la un gen mai apropiat eposului, baladescului" (op. cit
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
expozeu sub sigla Poezia ca verb muzical, și în lectura proprie 7 dintre poeziile sale , poezii care au fost recitate în limba română de domnul Cosmin Olinici, traducerea fiind semnată de C.Z. Zeletin. Am văzut aici, respectiv în selecția poetică prezentată de Eric de Rus, o apropiere de Lorca și imagistic de Dali , dar fără violențele acestuia. Fatal, este o poezie de vest a Europei, un material poetic de certă modernitate și perfect încadrat în lumea ideatică pe care fiecare
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
fiind semnată de C.Z. Zeletin. Am văzut aici, respectiv în selecția poetică prezentată de Eric de Rus, o apropiere de Lorca și imagistic de Dali , dar fără violențele acestuia. Fatal, este o poezie de vest a Europei, un material poetic de certă modernitate și perfect încadrat în lumea ideatică pe care fiecare dintre aceste poezii și-o propune. În final l-am aplaudat odată mai mult pe academicianul Solomon Marcus, admirabilă personalitate, care ne-a condus dincolo de mai multe porți
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
citească atent, integral, textul. Subiectele probei de bacalaureat (postate iarăși, în ciuda principiilor didactice fundamentale și a atîtor proteste, pe site-ul ministerului) nu ignoră necesitățile lecturii și ale interpretării; la unul dintre puncte se cere, corect, "evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice". Utile mi se par și cerințele care verifică unele cunoștințe gramaticale printr-un aspect aplicativ (și în mare suferință astăzi): punctuația ("explicați rolul semnelor de punctuație"). Sînt totuși multe întrebări care se pot rezolva mecanic (dar dau
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
ușor; titlul e ți-am împletit..., după începutul primului vers: "ți-am împletit suprema cunună de tristețe"), să justifice "încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv, prin evidențierea a două caracteristici prezente în text", să ilustreze "una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat". Cu cîteva cunoștințe de limbă și teorie literară și mai ales cu cîteva mici trucuri, un elev isteț poate trece de toate aceste bariere: nici nu se pune problema să
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
produce dinamizarea treptată a discursului muzical. Interpreții au reușit să îmbine în mod creator intuiția cu gândirea muzicală, să evidențieze dramaturgia lucrării și multiplele ei semnificații. În poemul de Chausson, temele muzicale cunosc ipostaze diverse, de la imaginea interiorizată cu caracter poetic din prima secțiune, la tensiunea covârșitoare a momentului culminant; lucrarea se încheie într-o atmosferă misterioasă, ce sugerează contemplarea și meditația filozofică. Interpreții au întruchipat cu multă sensibilitate și măiestrie universul sonor original, specific poemului, în care muzica, poezia și
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
în Preludiu și cele două Menuete și prin utilizarea frecventă a pedalei. În continuare a fost interpretată o creație reprezentativă a compozitorului Josepf Haydn: Sonata în la bemol major Hob XVI-46. În mișcarea a doua, Adagio, pianistul a evocat atmosfera poetică, în care sunt percepute momente de intensitate lirică și imagini muzicale cuceritoare; a conturat profilul melodic și dialogul vocilor, acordând o atenție particulară calității sonore și expresive. Publicul a apreciat firescul cu care s-a desfășurat discursul muzical, sentimentul continuității
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
chip reprezentativ: armonia ca summum de activitate melodică și forma drept structură arhitectonică. Un capitol important, al treilea, descrie posibila înfrățire expresivă dintre muzică și cuvânt, aici fiind tratate „tipologia frazelor în funcție de relația cu undele metrice”, aspecte ale sonorităților, semnificației poetice, comparația dintre muzică și retorică... în timp ce capitolul epilog, al patrulea , este rezervat scrisorilor, textelor și notelor. De semnalat în sens pozitiv mulțimea notelor de subsol ce însoțesc textul respectiv, adnotări izvorâte din nevoia imperioasă a lui Mircea Tiberian de a
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
ales interpreții, din perspectivă regizorală, soliști care s-au comportat pe scenă conform indicațiilor partiturii. Trei maeștri care și ei îl cunosc bine pe autor au venit, fiecare, cu însușirile lor caracteristice. Ion Bogdan Ștefănescu are atu-urile unei sensibilități poetice potrivite cu “Flautul de aur”, fără a se lipsi de eficacitatea unor priviri ironice. La Clarinet, Emil Vișenescu joacă un rol caracteristic spritualității sale, cu reacții imediate, menținând cu eficacitate desigul coloristic original. “Vecinul” suflătorilor, Răzvan Suma, nu-și uită
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
De la Roua plural (1999) la Netrăitele (2004), adică de la o antologie la o carte autonomă, minuțioasele analize evoluează, egale cu ele însele, către, până la urmă, același, plauzibil, verdict. Privit în perspectivă istorică, faptul e grăitor. Schimbarea, absolut explicabilă, a sensibilității poetice reprezintă, în logica mea, nu mai mult decât un alibi pentru lipsa de mobilitate teoretică a receptării. Mutația valorică pare să opereze astăzi, luată la bani mărunți, numai în planul capricioasei reacții imediate. Or, atunci când sunt invocate, ridurile unei anume
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
reprezintă, în logica mea, nu mai mult decât un alibi pentru lipsa de mobilitate teoretică a receptării. Mutația valorică pare să opereze astăzi, luată la bani mărunți, numai în planul capricioasei reacții imediate. Or, atunci când sunt invocate, ridurile unei anume poetici au, în mod necesar, nu atribute emoționale, ci - înainte de orice - culturale. Nu altundeva conduce primul poem din recenta continuare a Netrăitelor. Intuiția e splendidă: ,Copil etern, nu mă lovi/ dacă nu simți acolo sus infernul./ Fumul absoarbe roșul precum ar
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
Dedicație, pag. 7) O concluzie afectivă nu se poate trage. Dragostea în alb alternează, în funcție de strofă, cu ultragiul înțelept, dar fără ca stabilitatea ideatică să fie, ca urmare a acestei aparente labilități, periclitat. E, în poezia română, una din puținele arte poetice care, în loc să afirme cu aroganță permanența mesajului, negociază, infinit tolerant, omeneasca lui perisabilitate. În ciuda manevrelor sintactice făcute cu o eleganță puțin vetustă, îndoielile Constanței Buzea au o derutantă prospețime. Căci ele privesc, dacă respectăm algoritmul dual al textelor cu adresă
Necititele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7752_a_9077]
-
Klein). Sau cu o alură de filozofie ultimă : "Abandonul neîmplinirea / sunt desăvîrșirea oricărui lucru" (Unde mi-e inima). Astfel efuziunile apar nu numai reconstituite sintetic, ci și potențate grație unei colaborări cu instanța autoscopică ce dispune de propriile-i latențe poetice, aidoma unei oglinzi ce se privește în altă oglindă: "A scris poemul / despre cum a scris / poemul" (Stihul). Dacă ne referim la traiectul biografic ce transpare în această producție, la rezervorul său de amintiri revărsîndu-se intermitent în text, impregnîndu-l cu
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
condensări care nu e însă și o refrigerare. Recursul la trecutul personal și impersonal (tradiția) emană o robustețe discretă pe care vîrtejurile expresioniste prin care trece nu izbutesc a o anihila. Posibilul idilism e tescuit, procesat, redus la pură fantasmagorie poetică: "pruncul cu ochii mari / spre / copacul tînăr / rădăcina privește prin / frunze // și numai ce coroana-l / îmbrățișează / cu crucile // bătrîn cernit / sub secunde / cu firul tăiat". Ori: "apele cerului / înghit / ceafa de calcar / din brădetul secat // grunzul / adormit în marea
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
marea / de iască / plutește ca o / închipuire de spaimă // și trec printre brazi / inexistenți / fulgeri fugari // și ceva nu se poate / ceva nu se poate / chiar într-atît" (Rîul plecat). Paradiziace reflexe plutesc în emulsia de corespondențe rustice și confidențe de poetică: "Dumnezeu / prelinge / muntele / dintr-o / stampă // zilele mele / dintr-un izvor / sărat / cu rîndunele / moarte" (Gravură). Însăși moartea primește nota de seninătate agrară, de consens cosmic: "ne-am rugat / pentru o moarte / ușoară veselă / ca un grîu / și am murit
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]