3,116 matches
-
polare, atât în expediția din Groenlanda cât și în expediția "Fram". A inventat „sania Nansen”, cu tălpi largi, ca niște schiuri, „aragazul Nansen” pentru a îmbunătăți eficiența termică a aragazelor cu spirt utilizate pe atunci, și principiul straturilor în îmbrăcămintea polară, prin care îmbrăcămintea de obicei grea și incomodă era înlocuită de mai multe straturi de materiale ușoare. În știință, Nansen este recunoscut ca unul dintre fondatorii neurologiei moderne, și ca important contribuitor la oceanografia timpurie. Prin munca sa sub egida
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
temperatura medie a lunii ianuarie este de -5 °C, iar a lunii iulie este de +19 °C. Caracterul de climă continentală de tranziție, face să avem ierni lungi și friguroase și primăveri scurte și răcoroase, datorită unor influente a aerului polar și a vânturilor de vest și est-nord-vest. Cantitatea de precipitații este de sub 600 l/an, cu mari diferențe de la o lună la alta și de la an la an. Ca fenomene meteorologice întâlnite în localitatea noastră, este semnalată prezența brumei destul de
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
vestică, aflată în zona montană, unde verile sunt mai răcoroase iar iernile geroase. Putem spune că este localitatea unde se pot întâlni, în aceeași perioadă, două anotimpuri. Climă este temperat — continentală cu influențe climatice scandinavobaltice și circulația maselor de aer polare în perioada de iarnă. Temperaturile medii anuale sunt repartizate pe unitățile de relief astfel : • climatul montan: - sub 0 °C pe munții înalți; - 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari; • climatul extramontan: 7 °C - 8 °C. Temperatura maximă înregistrată a
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
făcut parte și cercetătorul român Emil Racoviță considerat primului biolog din lume care a cercetat viața antarctică. El a rămas în istoria științei și ca descoperitorul balenei cu cioc. Atingerea Polului Sud a fost realizată pentru întâia oară de exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (care fusese ofițer secund alături de Emil Racoviță în Expediția Antarctică Belgiană din 1897-1899 ) și echipa sa în anul 1911, într-o întrecere cu exploratorul englez Robert Falcon Scott, care a ajuns și el la Pol - cu 35
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
primit comanda navei HMS "Resolution" în această călătorie iar Tobias Furneaux a primit comanda celei de-a doua nave, HMS "Adventure". Expediția lui Cook a circumnavigat globul la latitudini foarte sudice, fiind unul dintre primii care să treacă de Cercul Polar de Sud pe 17 ianuarie 1773. A explorat, cartografiat și luat în posesiune britanică Georgia de Sud, explorată de Anthony de la Roché în 1675, descoperită și numită de Clerke Rocks și Insulele Sandwich de Sud. În ceața antarctică, "Resolution" și
James Cook () [Corola-website/Science/298669_a_299998]
-
În matematică, sistemul de coordonate polare este un sistem de coordonate bidimensional în care fiecărui punct din plan i se asociază un unghi și o distanță. Sistemul coordonatelor polare este util mai ales în situații în care relația dintre două puncte este mai ușor de exprimat
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
În matematică, sistemul de coordonate polare este un sistem de coordonate bidimensional în care fiecărui punct din plan i se asociază un unghi și o distanță. Sistemul coordonatelor polare este util mai ales în situații în care relația dintre două puncte este mai ușor de exprimat în termeni de distanțe și direcții (unghiuri); în sistemul cartezian sau ortogonal, o astfel de relație poate fi găsită doar cu ajutorul formulelor trigonometrice
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
mai ușor de exprimat în termeni de distanțe și direcții (unghiuri); în sistemul cartezian sau ortogonal, o astfel de relație poate fi găsită doar cu ajutorul formulelor trigonometrice. Deoarece sistemul de coordonate este bidimensional, fiecare punct este determinat de două coordonate polare: coordonata radială și coordonata unghiulară. Coordonata radială (notată de obicei cu formula 1) reprezintă distanța unui punct față de un punct central, numit "pol" (echivalent cu "originea" din sistemul cartezian). Coordonata unghiulară (cunoscută și sub numele de unghi polar, sau azimut, și
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
de două coordonate polare: coordonata radială și coordonata unghiulară. Coordonata radială (notată de obicei cu formula 1) reprezintă distanța unui punct față de un punct central, numit "pol" (echivalent cu "originea" din sistemul cartezian). Coordonata unghiulară (cunoscută și sub numele de unghi polar, sau azimut, și notată cu θ sau formula 2) reprezintă unghiul, în sens trigonometric sau invers orar (invers acelor de ceasornic) necesar pentru a ajunge la el de la direcția de 0°, numită "axa polară" (echivalentă cu axa absciselor din coordonatele carteziene
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
unghiulară (cunoscută și sub numele de unghi polar, sau azimut, și notată cu θ sau formula 2) reprezintă unghiul, în sens trigonometric sau invers orar (invers acelor de ceasornic) necesar pentru a ajunge la el de la direcția de 0°, numită "axa polară" (echivalentă cu axa absciselor din coordonatele carteziene plane). Conceptele de unghi și rază erau deja folosite de popoarele antice din primul mileniu î.e.n.. Astronomul grec Hipparchus (190-120 î.e.n.) a creat o tabelă de funcții armonice care dădeau lungimea unui arc
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
erau deja folosite de popoarele antice din primul mileniu î.e.n.. Astronomul grec Hipparchus (190-120 î.e.n.) a creat o tabelă de funcții armonice care dădeau lungimea unui arc pentru fiecare unghi, și există unele referințe la utilizarea de către el a coordonatelor polare pentru stabilirea poziției stelelor. În "Despre spirale," Arhimede a descris Spirala lui Arhimede, o funcție a cărei rază depinde de unghi. Lucrările grecești, însă, nu s-au extins la un întreg sistem de coordonate. Există mai multe relatări despre introducerea
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
stabilirea poziției stelelor. În "Despre spirale," Arhimede a descris Spirala lui Arhimede, o funcție a cărei rază depinde de unghi. Lucrările grecești, însă, nu s-au extins la un întreg sistem de coordonate. Există mai multe relatări despre introducerea coordonatelor polare ca parte dintr-un sistem oficial. Întreaga istorie este descrisă de profesorul Julian Lowell Coolidge de la Universitatea Harvard în cartea sa "Originea coordonatelor polare." Grégoire de Saint-Vincent și Bonaventura Cavalieri au introdus independent unul de altul aceste concepte la jumătatea
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
s-au extins la un întreg sistem de coordonate. Există mai multe relatări despre introducerea coordonatelor polare ca parte dintr-un sistem oficial. Întreaga istorie este descrisă de profesorul Julian Lowell Coolidge de la Universitatea Harvard în cartea sa "Originea coordonatelor polare." Grégoire de Saint-Vincent și Bonaventura Cavalieri au introdus independent unul de altul aceste concepte la jumătatea secolului al XVII-lea. Saint-Vincent a scris despre ele în particular în 1625 și și-a publicat lucrarea în 1647, iar Cavalieri și-a
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
secolului al XVII-lea. Saint-Vincent a scris despre ele în particular în 1625 și și-a publicat lucrarea în 1647, iar Cavalieri și-a publicat lucrările în 1635, cu o versiune corectată apărută în 1653. Cavalieri a utilizat primul coordonatele polare pentru a rezolva o problemă legată de aria din interiorul unei spirale a lui Arhimede. Ulterior, Blaise Pascal a utilizat coordonate polare pentru calculul arcelor parabolice. Sir Isaac Newton a examinat și el transformările în coordonate polare, pe care le-
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
și-a publicat lucrările în 1635, cu o versiune corectată apărută în 1653. Cavalieri a utilizat primul coordonatele polare pentru a rezolva o problemă legată de aria din interiorul unei spirale a lui Arhimede. Ulterior, Blaise Pascal a utilizat coordonate polare pentru calculul arcelor parabolice. Sir Isaac Newton a examinat și el transformările în coordonate polare, pe care le-a denumit "Al șaptelea mod; pentru spirale", și nouă alte sisteme de coordonate. În periodicul "Acta Eruditorum" (1691), Jakob Bernoulli a folosit
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
utilizat primul coordonatele polare pentru a rezolva o problemă legată de aria din interiorul unei spirale a lui Arhimede. Ulterior, Blaise Pascal a utilizat coordonate polare pentru calculul arcelor parabolice. Sir Isaac Newton a examinat și el transformările în coordonate polare, pe care le-a denumit "Al șaptelea mod; pentru spirale", și nouă alte sisteme de coordonate. În periodicul "Acta Eruditorum" (1691), Jakob Bernoulli a folosit un sistem cu un punct pe o linie, numite "pol", respectiv "axă polară". Coordonatele erau
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
în coordonate polare, pe care le-a denumit "Al șaptelea mod; pentru spirale", și nouă alte sisteme de coordonate. În periodicul "Acta Eruditorum" (1691), Jakob Bernoulli a folosit un sistem cu un punct pe o linie, numite "pol", respectiv "axă polară". Coordonatele erau specificate prin distanța de la pol și unghiul față de "axa polară". Lucrarea lui Bernoulli s-a ocupat de găsirea razei de curbură a curbelor exprimate în aceste coordonate. Termenul efectiv "coordonate polare" îi este atribuit lui Gregorio Fontana și
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
spirale", și nouă alte sisteme de coordonate. În periodicul "Acta Eruditorum" (1691), Jakob Bernoulli a folosit un sistem cu un punct pe o linie, numite "pol", respectiv "axă polară". Coordonatele erau specificate prin distanța de la pol și unghiul față de "axa polară". Lucrarea lui Bernoulli s-a ocupat de găsirea razei de curbură a curbelor exprimate în aceste coordonate. Termenul efectiv "coordonate polare" îi este atribuit lui Gregorio Fontana și era utilizat de scriitorii italieni ai secolului al XVIII-lea. Alexis Clairaut
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
pe o linie, numite "pol", respectiv "axă polară". Coordonatele erau specificate prin distanța de la pol și unghiul față de "axa polară". Lucrarea lui Bernoulli s-a ocupat de găsirea razei de curbură a curbelor exprimate în aceste coordonate. Termenul efectiv "coordonate polare" îi este atribuit lui Gregorio Fontana și era utilizat de scriitorii italieni ai secolului al XVIII-lea. Alexis Clairaut a fost primul care s-a gândit la o generalizare a coordonatelor polare în trei dimensiuni, iar Leonhard Euler a fost
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
curbelor exprimate în aceste coordonate. Termenul efectiv "coordonate polare" îi este atribuit lui Gregorio Fontana și era utilizat de scriitorii italieni ai secolului al XVIII-lea. Alexis Clairaut a fost primul care s-a gândit la o generalizare a coordonatelor polare în trei dimensiuni, iar Leonhard Euler a fost primul care le-a dezvoltat. Fiecare punct din sistemul de coordonate polare poate fi descris folosind două coordonate polare, numite uzual formula 1 (coordonata radială) și θ (coordonata unghiulară, unghiul polar, sau azimutul
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
italieni ai secolului al XVIII-lea. Alexis Clairaut a fost primul care s-a gândit la o generalizare a coordonatelor polare în trei dimensiuni, iar Leonhard Euler a fost primul care le-a dezvoltat. Fiecare punct din sistemul de coordonate polare poate fi descris folosind două coordonate polare, numite uzual formula 1 (coordonata radială) și θ (coordonata unghiulară, unghiul polar, sau azimutul, uneori reprezentat ca φ sau formula 2). Coordonata formula 1 reprezintă distanța radială de pol, și coordonata θ reprezintă unghiul în sens
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
Clairaut a fost primul care s-a gândit la o generalizare a coordonatelor polare în trei dimensiuni, iar Leonhard Euler a fost primul care le-a dezvoltat. Fiecare punct din sistemul de coordonate polare poate fi descris folosind două coordonate polare, numite uzual formula 1 (coordonata radială) și θ (coordonata unghiulară, unghiul polar, sau azimutul, uneori reprezentat ca φ sau formula 2). Coordonata formula 1 reprezintă distanța radială de pol, și coordonata θ reprezintă unghiul în sens trigonometric (invers acelor de ceasornic) de la direcția
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
a coordonatelor polare în trei dimensiuni, iar Leonhard Euler a fost primul care le-a dezvoltat. Fiecare punct din sistemul de coordonate polare poate fi descris folosind două coordonate polare, numite uzual formula 1 (coordonata radială) și θ (coordonata unghiulară, unghiul polar, sau azimutul, uneori reprezentat ca φ sau formula 2). Coordonata formula 1 reprezintă distanța radială de pol, și coordonata θ reprezintă unghiul în sens trigonometric (invers acelor de ceasornic) de la direcția de 0° (numită uneori axă polară), cunoscută ca axa pozitivă a
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
și θ (coordonata unghiulară, unghiul polar, sau azimutul, uneori reprezentat ca φ sau formula 2). Coordonata formula 1 reprezintă distanța radială de pol, și coordonata θ reprezintă unghiul în sens trigonometric (invers acelor de ceasornic) de la direcția de 0° (numită uneori axă polară), cunoscută ca axa pozitivă a absciselor în Sistemul coordonatelor carteziene plane. De exemplu, coordonatele polare (3, 60°) ar fi reprezentate în plan ca un punct aflat la 3 unități depărtare de pol pe direcția de 60°. Coordonatele (−3, 240°) ar
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
formula 1 reprezintă distanța radială de pol, și coordonata θ reprezintă unghiul în sens trigonometric (invers acelor de ceasornic) de la direcția de 0° (numită uneori axă polară), cunoscută ca axa pozitivă a absciselor în Sistemul coordonatelor carteziene plane. De exemplu, coordonatele polare (3, 60°) ar fi reprezentate în plan ca un punct aflat la 3 unități depărtare de pol pe direcția de 60°. Coordonatele (−3, 240°) ar fi reprezentate prin același punct deoarece o distanță radială negativă este măsurată ca o distanță
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]