93,928 matches
-
o metaforă formidabilă pentru o stare de spirit pe care o trăisem la operă. Anulasem convenția amorului pe melodie, a ironiei pe tril, a furiei pe cabaletta, a complotului în cadențe de marș, a muribundului care cânta lung 'adio', a poporului jeluind sau hohotind 'la rampă' în cascade de armonii. Confruntarea dintre scenă și spectator, oricât am considera-o firească, este convenție asumată: și la teatru. Muzica o poate neutraliza. Și așa ajungem și la Mozart. La el semnificațiile trec dincolo de
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
erau insuficiente. Decalajul avea să fie acoperit cu entuziasm și demagogie. "Paradoxul oriental", sau capacitatea unei societăți de a etala un proiect generos și chiar o clasă politică capabilă să asimileze rapid idei inovatoare, însă pe reversul căreia se află popoare ducând o existență arhaică, superficial și brutal integrată cadrului modern, este cu evidență exemplificat de societatea românească. Eminescu a crezut, deopotrivă cu alți reprezentanți ai culturii critice, că pașoptismul, fascinat de modelul occidental, dar incapabil să potențeze fondul intern, a
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de referințe, convins că din ele se nutresc împlinirile autentice. Membru al aceleiași familii spirituale, Lucian Blaga avea să exprime, într-o formulare concentrată, un crez asemănător: "Secretul tuturor triumfurilor zace în organizarea inaparențelor" .7) Eminescu era convins că pentru popoarele mici alternativele sunt în mod fatal limitate și nu pot fi risipite cu ușurință. De aici imensa responsabilitate a angajării unui popor într-o direcție anume. ~n entuziasmul lor, liberalii afișau convingerea că singură libertatea este suficientă spre a-i
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
formulare concentrată, un crez asemănător: "Secretul tuturor triumfurilor zace în organizarea inaparențelor" .7) Eminescu era convins că pentru popoarele mici alternativele sunt în mod fatal limitate și nu pot fi risipite cu ușurință. De aici imensa responsabilitate a angajării unui popor într-o direcție anume. ~n entuziasmul lor, liberalii afișau convingerea că singură libertatea este suficientă spre a-i ridica pe români pe treapta civilizației. Ideea era clar exprimată de I.C. Brătianu în articolul Ce am voit și ce voim, publicat
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
clase de mijloc "care să producă ceva". La noi însă "ea consistă din dascăli și din ceva mai rău, din advocați". Eterogenă, neproductivă și în bună măsură străină de neam, aceasta a introdus "drepturile imprescriptibile, libertatea alegerilor, responsabilitatea ministerială, suveranitatea poporului", adică fraze învățate "într-un sfert de ceas și care-l ridică pe om la noi în țară, făcând de prisos orice muncă intelectuală". Clasa aceasta trăiește din munca țăranului, care "ca dorobanț moare pe câmpul de luptă, ca muncitor
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
pe om la noi în țară, făcând de prisos orice muncă intelectuală". Clasa aceasta trăiește din munca țăranului, care "ca dorobanț moare pe câmpul de luptă, ca muncitor se spetește plătind dări". Ea face politică pe baza legilor franțuzești, în vreme ce poporul de jos "sărăcește și se stinge de mulțimea greutăților". Aparatul administrativ creat este supradimensionat, scump "și nu se potrivește cu trebuințele simple ale poporului" 9). Profeții noului timp sunt fabricanții de palavre, uzurpatorii, demagogii, toți trăind din munca țăranilor, "fără
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de luptă, ca muncitor se spetește plătind dări". Ea face politică pe baza legilor franțuzești, în vreme ce poporul de jos "sărăcește și se stinge de mulțimea greutăților". Aparatul administrativ creat este supradimensionat, scump "și nu se potrivește cu trebuințele simple ale poporului" 9). Profeții noului timp sunt fabricanții de palavre, uzurpatorii, demagogii, toți trăind din munca țăranilor, "fără a compensa prin nimic" 10). Statul creator de funcții este instrumentul ce a propulsat această clasă, care, suflând în goarna libertății, a ajuns repede
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
în variantă românească, adică "o societate pe acții", dispunând de "listele exacte a domeniilor statului și a funcțiilor existente", și făcând pe cei mulți să creadă "că ei sunt mântuirea". Grăbiți să propună noi libertăți, ei uită că viața unui popor e supusă "la legi fizice pe cari nu le poate clinti nimeni din loc, apoi la legi economice, a căror urmări nu se abat prin fraze, ci numai prin muncă"; că orice fenomen social este infinit mai complex, iar înlăturarea
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Europei despre Orient". Ceea ce face autorul este, la urma urmei, simplificînd, un studiu de imagologie - postcolonialismul însuși e construit în jurul ideilor de alteritate, fie ea etnică, rasială, culturală sau sexuală, și hibriditate. Said face o istorie a prejudecăților legate de popoarele non-europene, a modului în care colonizatorii occidentali își apropriază vocea orientalilor colonizați, impunîndu-le un sistem de valori pe care-l cred unic și de drept divin. Prejudecățile etnice sînt vechi de cînd lumea, iar proiecțiile imaginarului asupra teritoriilor necunoscute, de la
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
să crească standardele sărăciei. N-ar fi rău dacă, o dată cu asta ar mai scădea standardele pretențiilor pe bani publici. Și nivelul privilegiilor autovotate. Dacă vom accepta și că nu există România în general și vom înceta să mai vorbim despre poporul român cu aceeași suficiență atotcunoscătoare, ca și cum acest popor ar fi o persoană eternă, poate că anul viitor vor fi mai mulți cei care se vor bucura de Anul Nou. Iar cei care se rușinează, din cînd în cînd, că sînt
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
dacă, o dată cu asta ar mai scădea standardele pretențiilor pe bani publici. Și nivelul privilegiilor autovotate. Dacă vom accepta și că nu există România în general și vom înceta să mai vorbim despre poporul român cu aceeași suficiență atotcunoscătoare, ca și cum acest popor ar fi o persoană eternă, poate că anul viitor vor fi mai mulți cei care se vor bucura de Anul Nou. Iar cei care se rușinează, din cînd în cînd, că sînt români poate că se vor uita mai atent
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
vor bucura de Anul Nou. Iar cei care se rușinează, din cînd în cînd, că sînt români poate că se vor uita mai atent în oglindă înainte de a mărturisi public acest lucru. Poate că ar fi momentul să înțelegem că poporul român nu e o maimuță dresată de istorici și botezată de gînditori de tip Cioran. Poate că ar fi momentul să acceptăm că sîntem mai degrabă deosebiți decît asemănători și să fim fericiți că nu ne confundăm unii cu alții
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
vrea să stați Ce părere ai despre ceea ce literatura și tradiția ne-au obișnuit să vedem în "nemți", cum ți se pare comparația imaginii noastre preconcepute cu ceea ce ai găsit aici? N-am avut niciodată o imagine preconcepută despre vreun popor și ideea de "specific național" mi s-a părut întotdeauna destul de suspectă. În orice caz, de la Cantemir la Noica a curs prea multă cerneală pe subiectul acesta în cultura română. Un alt mit în curs de răsuflare e faimoasa diferență
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
călătorilor străini în Țările Române, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, analiza acestora și,implicit, denunțarea lor ca forme lipsite de un sens "adevărat". " Este astăzi din ce în ce mai puțin sigur - scrie, în prefață, coordonatorul volumului, Daniel Barbu - că popoarele au, fiecare în parte, un spirit al lor, reflectat în trăsături colective de caracter, unice și inconfundabile." Nimic mai clar, dar , probabil, invitații emisiunii săriseră prefața. Firea românilor include patru scurte texte (experimentale, de factură etico-politică - ne spun autorii), comentarii
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Bisericii Ortodoxe Române. Dar, fie că ești de accord ,fie că nu, cu acuzațiile aduse B.O.R., nu poți să nu remarci subtilitatea interpretărilor de text vechi făcute de autor. Singurul text neizbutit e cel al lui Cristian Preda, Poporul meu. Călători străini și naționalism românesc, care, în prima parte, pune cap la cap clișee - pe care cititorul le-a întîlnit deja în fragmentele citate de Daniel Barbu - comparate, neconvingător, în partea a doua, cu un discurs naționalist de început
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Există riscul ca un astfel de text să fie tratat cu aceleași "arme" cu care ne apropiem de un scriitor "adevărat" (Preda, Buzura, Breban etc.). Un foarte bun eseu îi dedică Paul Cernat lui Adrian Păunescu ("Un poet pentru casa poporului"). Este corect descrisă autohtonizarea marilor mișcări ale tineretului occidental (hippie, spre exemplu), întreprinsă de cunoscutul bard. Sloganul "Make love not war" s-a transformat în "Iubiți-vă pe tunuri". Cultura pop a făcut puterea politică să se simtă amenințată prin intermediul
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
Mircea Mihăieș Sensibilitatea noastră la istorie nu e ceva nou. împărtășim, din acest punct de vedere, năravurile mai tuturor popoarelor tinere. Poți să-i spui românului absolut orice despre cât e de prost și de ticălos și nu vei obține din partea lui decât un zâmbet condescendent. Dar cum începi să-i vorbești de istorie - inclusiv istoria recentă - e gata să
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
sau l-o fi străpuns, din invidie, vreun pumnal criminal? Să fi fost sinucidere din amor? Cine știe? Oricum, la cimitirul Reînvierea, pe una dintre alei poți da nas în nas cu speranța de bine și de liniște a întregului popor, sculptată pe marmura unei cruci: VASILE RĂGĂLIE (1955-1999). ȘEFUL BANDIȚILOR. Bănuiesc că nu doar a celor de cartier. Titulatura e prea mare. Mi-am luat o piatră de pe inimă și mă grăbesc să le-o iau și conducătorilor. De orice
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
Din categoria istorioarelor politice fac parte cele mai spumoase bucăți de proză, vă veți distra citind Dracula (recuperarea kitsch) unde vampirul din Carpați apare fugărit lamentabil de stafia lui Ceaușescu. Însemnările unui capitalist, în mod fatal împiedicat să sugă sângele popoarelor din Est din cauza unei infecții în aparatul de supt, Nomenclatura, cu toți membrii ei revenind implacabil în noi și tot mai ilogice funcții politice, Puterea, o schiță în care se dezvăluie sursele misterioase ale conducerii dictatoriale, constând într-o impresionantă
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
de sânge." Evreul, și mai ales acest Bok ghinionist, sunt victime a priori, ei sunt asociați automat cu Organizația Sionistă Mondială, Protocolul Părinților Sionului sau Manifestul Comunist. Și astfel Cârpaciul devine un romam cu o teză mult prea evidentă. Ideea poporului lui Israel pe vecie condamnat la prigoană și pe vecie vinovat de nerecunoașterea lui Mesia, îmbracă în acest roman forme violente, teziste, revendicative. Prin însăși condiția lor, evreii nu pot fi neutri, apolitici, lăsați în pace. Destinul lor politic e
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
și chiar Vaida-Voevod, nu se prea descurca în hățișul politic din Vechiul Regat. Or aici se hotărau, totuși, treburile politice ale României Mari. Sigur că partidele regățene nou apărute (și cel liberal dinainte) se străduiau să racoleze fruntași ardeleni. Partidul Poporului al lui Al. Averescu a și reușit, racolîndu-i pe Goga, Vasile Goldiș, Ion Lepadatu, și Ion Lupaș și alții, ajunși miniștri și, apoi, abandonați, doar Goga izbutind, după 1927, să-și creeze o mică grupare politică. Eforturi mari de racolare
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
un prim ministru (de obicei șef de partid), dădea decretul de dizolvare al vechilor Corpuri legiuitoare iar noul guvern organiza alegerile. Pe care le cîștiga invariabil, folosind - cum amintește memorialistul nostru - cele mai grosolane și cinice procedee. De pildă, Partidul Poporului a organizat alegerile în 1926, ministru de interne fiind chiar Octavian Goga. Guvernul, deși cu un partid slăbănog, a obținut 75,4% mandate în Camera Deputaților și 80,9% în Senat. Dar în 1927, revin la guvernare liberalii care organizează
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
partid slăbănog, a obținut 75,4% mandate în Camera Deputaților și 80,9% în Senat. Dar în 1927, revin la guvernare liberalii care organizează, în iulie, noi alegeri, pe care evident, le cîștigă cu brio. Semnificativ e faptul că Partidul Poporului, după treisprezece luni, nu obține decît 1,8% din voturi, neizbutind să fie reprezentat în Camera Deputaților cu nici un mandat. De fapt, se poate spune că guvernele țării nu erau expresia voinței electoratului ci invers. Apoi, în februarie 1938, regele
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
Și, totuși, "Eminescu este un povestitor fantastic, căruia i se impune nu observarea realității, ci recompunerea ei vizionară, grea de semnificații adînci", operează, în proza eminesciană, și arta portretului (Dionis, de pildă) și ironia romantică. Prin Creangă vorbește, de fapt, poporul român (cu deosebire latura sa moldoveană). "Ceea ce observatorului superficial îi apare ca folclor, este de fapt creație artistică, grefată pe o înzestrare individuală, jovialitate și vervă" și îl asemuie pe marele prozator moldovean cu Rabelais. Cît despre Slavici, autorul observă
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
unei bunăstări cu pereți subțiri, țevi tânguitoare, miros de igrasie, frig, chiriași disperați în a-și păstra identitatea. Peste toate aceste neajunsuri se prelungea însă un sunet nedefinit. Dintr-o muzică nedefinită. Scrisă de un compozitor nedefinit. Născut dintr-un popor neastâmpărat. Violent și iubăreț. Sentimental și fără scrupule. Cu școală înaltă; Liszt, Chopin și Beethoven putând fi oricând geloși pe un talent care nu ține seama de convenții. Niciodată jazzul nu e mai frumos decât atunci când recunoști, în subtilitățile lui
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]