2,817 matches
-
muzică, cu compensarea lipsei vederii printr-o memorie prodigioasă, dar șansele mele de convingere slăbeau secundă cu secundă. — Cunosc aici pe cineva care vine rar pe la noi, am auzit atunci o voce feminină cu accent incert. O mînă mi-a poposit pe umăr și un parfum plăcut În nări. Am inspirat temeinic. N-am recunoscut-o după efluvii, dar am contra atacat În ju riu, simțind că apariția spectatoarei Întîrziate Îmi va schimba programul. Am șarjat: — Avem interpreți mult mai buni
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
intervievați, dar care este totuși încă surprinzător de activă... în lemnoșenia ei. Într-o carte recent apărută, Dialoguri în Agora (Ardealul, col. „Dialog“,Târgu Mureș, 2006), Eugeniu Nistor îl întreabă convențional-poetic pe Radu Cârneci: „Stimate Radu Cârneci, cu ce sentimente poposiți în orașul în care a studiat Avram Iancu și prin care vizionarul Eminescu a trecut în pelerinajul lui către Blaj, pe drumul abrupt al Marii Poezii?“ Iar Radu Cârneci îi răspunde în același stil: „Vin cu sufletul plin de bucurie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
facă accesibil unui public mai puțin conectat. Și de aceea propune, în egală măsură, video-art din mileniul nostru, dar și artă chiar plastică din mileniul trecut. Farnesina, colecția de toamnă-iarnă Din seria PR prin artă pentru masele oarecum educate a poposit și la MNAC o colecție a Ministerului de Externe al Italiei, colecția Farnesina. Colecția s-a vernisat cu ocazia cazului Mailat, drept urmare ea a devenit un motoraș de PR și pentru partea română. Adică noi nu avem doar cetățeni-infractori, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
230 ale romanului O sută de ani de zile la Porțile Orientului. O satiră dură la adresa dictaturii „Preacuviosul“ călugăr Metodiu, însoțit de tânărul Iovănuț, își începe aventura în Moldova, în secolul al XVII-lea, trecând peste Ozana cea frumos curgătoare, poposind pe la hanul Stăniloaiei sau prin haremul „model“ al tătarilor, călătorind pe drumuri sud-est-europene, până la Stambul și Veneția. Huruzuma tătăroaica, Barzovie-Vodă, Parnasie, Cancioc, Ruxăndrița, Despina, Cosette sunt doar câteva dintre personajele pitorești care traversează romanul lui Groșan, de la Hârlău la Stambul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
i se năzare că ar fi atacat de pirați, în speță presa și celelalte partide, vedem în președintele nostru un căpitan blocat în visul său de marinar. Aștept vremea când, obosit după călătoriile sale pe mări și pe țări, va poposi în garsoniera OTV pentru a-și recita memoriile. Românii e deștepți Autonomie sub pălărie (II) Scriam săptămâna trecută despre liderii politici ai maghiarilor, care au profitat de ocazia declarării independenței provinciei Kosovo ca să mai apară prin ziare, pe la radiouri și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
ale cărei titluri trebuie deocamdată să rămână nenumite pentru că acum mă văd, însetat de alte și alte cărți, la o masă de lectură a bibliotecii orășenești din apropiere de școala medie Sankt Petri. Sankt Petri este școala la care am poposit o vreme, mutat în urma unei hotărâri luate într-un consiliu profesoral după ce fusesem nevoit să plec de la Conradinum: față de un profesor de sport care ne bătea și ne chinuia la bara fixă avusesem o atitudine - așa au citit părinții dezamăgiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pielea mătăsoasă cu păr bronzat. Hallipa urcase scara cu capul întors spre dog-cart-ul pe care, stângaci și încet, băiatul cerca să-1 urnească. Mini făcu observația detectivă că acel băietan nu atârna altădată la spatele dog-cart-ului. Era probabil că azi Hallipa poposise îndelung undeva, unde nimeni nu-i putea îngriji echipajul. Dar unde oare? Ochii încruntați ai stăpânului casei, care se oprise un moment pe terasă, dezmierdîndu-și barba scurtă, arătau nemulțumire. Era deci și el în acord cu tot domeniul: ieșit din
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Eu! Eu! strigă Mini aiurită de sosire. - Domol! Domol! zise un glas de treabă și o strecură cu bunăvoință prin înghesuială. Nu mai ploua!. Când oare se curățase cerul?. Era încă lumină mare! In miezul viu al Cetății, sufletul îi poposi surâzător. li simți cu bucurie zidit în iubirea ei ocrotitoare. Fu sigură că înțelesul adorabil al legendei închisese acolo în zidurile trainice, odată cu trupul gingaș al femeiei, un simbol fericit. VII Pe Piața Palatului, cum Mini căuta să se strecoare
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
a fost tulburată într-o zi de vară după ce grădinile și gospodăriile din zonă au fost devastate de o inundație.Aveam patru cinci ani, dar văd clar prin ochii minții mulțimea aceea neobișnuită de bărbați, femei și chiar copii. Au poposit la pe malul iazului nostru și au început să-și încropească locuințe (colibe săpate în maluri). Oameni. Dar arătau altfel. Până în ziua aceea văzusem oameni cu chipul blând, cu zâmbetul întipărit pe buze. Nou-veniții ne speriau prin asprime și înfățișare
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
eu în locul lui. Și atunci, gândeam, pe când îmi pipăiam doi nuferi ce mi-au crescut pe frunte:„dacă aș putea străbate timpul”, v-aș strânge laolaltă dragi umbre călătoare... Taifas Dacă m-ați căutat ieri, nu am fost acasă. Am poposit pe o plajă pustie, pe țărmul Necunoscutului.Se auzea doar ecoul pașilor pierduți. Valurile spărgeau stâncile de atâta așteptare, iar pescărul, pescărușii, ca niște stăpâni ai absolutului, își înăbușeau strigătele sub aripi... M-am oprit să frământ nisipul și gândurile
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
pleacă prea grăbită de acasă, sau dacă, pantofii ar putea să vorbească, ce spioni buni ar fi, îți dai seama, să pui pantofii tăi să se împrietenească cu pantofii ei, și să poată să-i tragă de limbă, unde au poposit azi-noapte? Ar putea să tragă de limbă alți pantofi, care ar putea să-ți spună vrute și nevrute despre stăpânii lor. Cred că sânt și foarte ușor de mituit. Puțină cremă, un lustru săptămânal și gata. Mă obsedează pantofii, forma, modelul, genul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
colecții ce promite a fi de top. În satul Poiana, mărginit de Dealul Ursului, Stînca Domniței, Peștera Liliecilor, loc numit și Gropnița toponimele sînt semnificative pentru mesajul "subliminal" al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o zi de duminică, pe cînd părinții "erau duși în oraș, după unele cumpărături", la Dealul Ursului pentru a săpa între ruinele cetății de acolo, în căutarea unei comori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tărăboanțe s-au apucat să mute ditamai muntele! Lucrau zi-lumină, iarna-vara, fără întrerupere, nu mai puțin de cincizeci de ani, măi fraților! Adică numai tata că bunicul după vreo douăzeci și cinci s-a prăpădit. Numai ce trebușoara asta fu desăvârșită, au poposit prin zonă niște angineri cu șfare care au constatat că parcela neînregistrată în Registrul agricol de la Sfat are o suprafață de 1,8 ha teren arabil de cea mai bună calitate, situat în imediata apropiere de centrul orașului, numai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
serviciu în colegiul electoral și credincios principiului însușit de parlamentarii puterii privind munca politică individualizată, de la alegător la alegător, domnul deputat numit mai sus a fost atacat de o haită de maidanezi în parcarea de la marginea unei păduri, unde a poposit pentru a-și clăti ochii cu frumusețile naturii înconjurătoare. Bine i-au făcut! a ținut să intervină opoziția. Că a votat împotriva eutanasierii câinilor vagabonzi și recomandă în schimb ținerea sub control a numărului Ciobăneștilor de Bucovina. Rugăm onorata opoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pentru părinți decât aceea de a-și vedea copiii bine împliniți în viață. Și pe vorbele aistea am plecat la ședința consiliului eparhial care pregătea licitația pentru fânul de pe Sesie. * * * În drum spre biserică, bucuros nevoie mare, bădia Silvestru a poposit la cârciumă pentru a se lăuda și el, ca orice părinte, cu rezultatele feciorului de la școlile cele mari. O ocă de rachiu verde! A comandat bădia. Bodegarul-cârciumarul a făcut ochii mari, el nefiind obișnuit cu asemenea gesturi din partea acestuia. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
casă, punându-și pentru prima dată întrebarea: De ce oare școala de la Cluj o fi atât de lungă? Pe cheltuiala lui să meargă la carogentă! Porcanu! Curvili mâni-sa odată! * * * Scăpat destul de ieftin din confruntarea cu tata, derbedeul și golanul a poposit în satul vecin la prietenul său Ursulescu, student și el, dar la Agronomia ieșeană, căruia i-a povestit întreaga tărășenie. Dar de ce ai procedat așa, Silviu dragă? Din mai multe motive... În primul rând pentru că oricum nu puteam evita chelfăneala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
din toate rămâne cu o singură vacă, doi godăcei, care l-au înlocuit pe grăsunul înjunghiat de Ignat, cu trei oi, câteva găini și un câine care, de la o vreme, începuse să urle a pagubă în lanț. În vârful șurii poposea de trei-patru nopți o pârdalnică de cucuvaie ce-și anunța prezența cu văicăreli sinistre. Văzând Maria că omul ei întârzie, și-a zis că o fi având nevoie de ceva ajutor, pe care s-a grăbit să i-l ofere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
muiate din belșug în smoală, nu coborâră din căruțe ca să poată să adune ceva de-ale gurii. Întreaga provizie a fiecărui sălaș se rezuma la câteva străchini de fasole, o traistă de mălai și câteva cepe. Ori, dacă ar fi poposit la marginea unui sat, în ceaunele lor ar fi plutit și ceva carne de pasăre sau de porc, o mâncare mai de doamne-ajută și, în loc de apă, ar fi avut în ulcele rachiu tare sau vin roșu și acruț care le
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
puradei care-i priveau chicotind veseli. - Tu ce faci, mo!? Ai chef de hârjoană? Nu ai aflat că pornim la drum...? - Bulibașă! - Nici un bulibașă, desfă-ți cortul, tăbârcește-l în căruță și înhamă-ți catârii! - Cum asta, de-abia am poposit, gândeam... - Tu să faci cum ți-am poruncit, că altfel auzi glasul harapnicului. - Credeam... - Tu mai ales nu ai voie să crezi nimic, ai înțeles? Și bulibașa se îndepărtă fiind convins că Halânga nu va îndrăzni să-i calce porunca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se oprească la întâmplare, pentru noaptea aceea, la marginea unei păduri, să-și instaleze tabăra unde știa că este un izvor cu apă limpede ca zorile, din belșug, pentru oameni și animale. Satul Bălășești fiind departe de locul unde ei poposiseră pentru a-și trage sufletul. După o vreme Iorgu se gândi să urce o parte din noapte în căruțe și să pornească la drum în ciuda întunericului. În faptul dimineții, aveau să poposească în satul cu multele sale făgăduieli. Când se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Satul Bălășești fiind departe de locul unde ei poposiseră pentru a-și trage sufletul. După o vreme Iorgu se gândi să urce o parte din noapte în căruțe și să pornească la drum în ciuda întunericului. În faptul dimineții, aveau să poposească în satul cu multele sale făgăduieli. Când se treziră sătenii din Bălășești, în dimineața aceea, de la sfârșitul lui Cuptor, toate ulițele erau pline de zarva țiganilor. Sătenii se bucurară. Șătrarii erau așteptați, fiind mai mult decât trebuitori în sezonul care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
văzu cerul plumbuit cu nori cenușii. Ziua nu se arăta a fi prea prietenoasă. Prevestirile lui se adeveriră. Nu mult după ce un soare ca o turtă de ceară abia se prefiră cu greu printre norii bulgăriți pe înalturi, oamenii legii poposiră și în șatra lui în căutarea acelui ceva de care el aflase în treacăt de la bulibașa Ciontu. Milițienii îi cerură lui Iorgu Stănescu actele de identitate, registrele așa cum erau ele întocmite, în care ar fi trebuit să se afle numele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
clasa a V-a, cunoștințele lui la diverse materii se dovediră a fi destul de precare. Carnetul său de note nu numai că abia se ținea în balamale, dar purta și însemnul trecerii unui elev prin mai multe școli, pe unde poposise șatra. Acest timp putea fi măsurat de la câteva săptămâni, la cel mult o lună întreagă într-o singură localitate. Era totuși meritoriu că Rafira și Lisandru avuseseră grijă ca fiul lor să pășească pragul unor școli pentru a deprinde fie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
abia aștepta ca părinții să părăsească casa ca el să plece așa, fără țintă, prin oraș, în căutarea a ceva, a ceva ce nici el nu știa bine ce! Trecuseră aproape trei luni și șatra lui Iorgu Stănescu nu mai poposise în lunca din preajma orașului. Vișinel se întreba care o fi fost cauza, dar răspunsul căutat în toate ascunzișurile sale, nu venea. Se îmbrăcă și, bănuind că Mihăiță mai doarme, ieși în vârful picioarelor, păși cu grijă pe dalele de beton
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
grele, au înțeles poezia de oase și mușchi a formei umane mișcătoare. Dar, ai grijă! Aspiri la cunoașterea absolută ce vindecă setea de cunoaștere. Pentru că toți vor să cunoască. E un mod urcător de a exista. Cînd vor cunoaște vor poposi acolo și nemaiavînd să știe nimic, nu o vor mai dori. Să trăiești fără a cunoaște înseamnă să nu trăiești de fel. Iar tu alergi, vrei să stii, te precipiți în a-ți consuma viața.” V. tînăr zîmbesc ascultîndu-l pe
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]