3,622 matches
-
atunci cînd familiile lor locuiau de secole în regiunea respectivă. Naționaliștii unguri, turci, germani, albanezi și italieni din Iugoslavia erau de cele mai multe ori priviți în această lumină; ungurii, germanii, ucrainenii și evreii erau supuși aceluiași tratament și în România. Perioada postbelică a fost și martora a ceea ce a însemnat poate cea mai nefericită soluție a acestei probleme: expulzarea sau pur și simplu exterminarea grupurilor naționale. Schimbul obligatoriu de populații, efectuat mai întîi între Grecia și Turcia și extins apoi pe bază
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
majoritatea colaboratorilor lui urmăreau în primul rînd continuarea eforturilor în vederea realizării unității naționale. Scopul imediat era dobîndirea Bosniei-Herțegovina și a ieșirii la Adriatica. Ei doreau eventual să obțină teritoriile locuite de sîrbi aflate sub stăpînire habsburgică, în special Vojvodina. Serbia postbelică rămînea deci un stat ortodox centralizat, condus de dinastia Karagheorghevici. După cum am menționat, existase în trecut un oarecare entuziasm față de cooperarea sau chiar unirea cu alte popoare sud slave. Înainte de război, intelectualii și studenții se aflaseră în fruntea celor care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a vechilor partide politice existau încă, dar apăruseră și altele noi. La alegeri urmau să participe patruzeci de organizații politice, dintre care numai cele mai importante sunt prezentate aici. După cum era de așteptat, cel mai influent partid politic din Iugoslavia postbelică era cel al radicalilor sîrbi conduși de Pašić. Cu toate că se bazase cîndva pe țărănime, el era acum dominat de reprezentanții intereselor burgheziei sîrbești, din care făceau parte oameni de afaceri, negustori, birocrați, profesii liberale, militari și magistrați. În ciuda acestui fapt
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
victoria Aliaților devenise clară, Ion C. Brătianu l-a înlocuit pe Alexandru Marghiloman în postul de prim-ministru. În septembrie 1919 el a demisionat, iar un guvern de tranziție a organizat în noiembrie unul dintre puținele scrutinuri cinstite din perioada postbelică. Rezultatul a marcat o victorie clară a Partidului Național și a Partidului Țărănesc. A fost apoi instituită o coaliție guvernamentală cu Partidul Național ca lider, Alexandru Vaida-Voievod ca premier și Ion Mihalache ca ministru al Agriculturii. Regimul acesta, care avea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a controla întreaga i-a forțat încă o dată pe albanezi să zonă a avut de fapt efecte benefice asupra eforturilor albanezilor. Italienii au fost de acord cu convocarea unei Adunări Naționale, fiind convinși că o vor putea controla. Primul congres postbelic, la care au participat 50 de delegați, și-a deschis lucrările la Durrës, în decembrie 1919. A fost instituit un guvern condus de Turhan Pașa, care avea în componența lui un Senat cu puteri legislative. Acest guvern a trimis o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ca să-și revină de pe urma marilor tulburări din trecut înainte de a putea acționa. Dat fiind că încercau să schimbe prevederile tratatelor de pace, ele aveau interese comune cu celelalte membre ale taberei revizioniste: Italia, Ungaria, Austria și Bulgaria. Deși, teoretic, granițele postbelice au fost stabiliate de doctrina autodeterminării, după cum am văzut, acest principiu a fost aplicat într-un mod foarte dubios și în primul rînd în beneficiul puterilor victorioase. Germania și Uniunea Sovietică fuseseră într-adevăr lipsite de un teritoriu cu altă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
val revoluționar, guvernul sovietic s-a găsit pus în fața necesității stabilirii de relații firești cu alte state. Din cauză că nu fusese reprezentat la Conferința de Pace de la Paris și nu era membru al Ligii Națiunilor, el nu putea exploata greșelile aranjamentelor postbelice și animozitățile internaționale provocate de acestea. Relațiile cu Franța, partizană a sistemului internațional, nu erau foarte bune la vremea respectivă. Faptul că regimul sovietic refuzase să onoreze datoriile regimului țarist, un procentaj major din care o sumă importantă era datorată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
revendicate de ele. Tranzacția a fost tranșată în absența reprezentanților cehi, iar ea implica teritoriul unei aliate apropiate a Franței. Spre sfîrșitul anului 1938, statele balcanice erau astfel confruntate cu un echilibru diplomatic complet diferit față de cel existent în anii postbelici. Germania se reînarmase, în timp ce Franța investise sume mari în construirea Liniei Maginot. În ciuda unei alianțe ferme, francezii nu susținuseră interesele unei membre a Micii Antante. După anexarea teritoriului Austriei și cel al regiunii sudete, Germania deținea o poziție avantajoasă în privința
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
presiunea extrem de mare exercitată asupra populațiilor ei de influențele din afară. După 1919, căderea Imperiilor țarist, habsburgic și otoman au scos din scenă trei mari puteri care fuseseră profund implicate în problemele Balcanilor. Marea Britanie a jucat și ea în perioada postbelică un rol mai puțin activ decît anterior. Cu toate strădaniile Franței și Italiei de a forma un sistem competitiv de alianțe în Europa de Est, nici una din ele nu avea puterea militară necesară ca să-și impună voința împotriva unei opoziții unite. Datorită
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
popoarelor din Peninsulă, cît și la justificarea intervenției Marilor Puteri. Franța, Marea Britanie, Italia, Germania și Uniunea Sovietică au jucat un rol în cadrul animozităților reciproce în scopul satisfacerii propriilor lor interese. Această situație va continua pe perioada războiului și în lumea postbelică. Chestiunea națională și interferența externă aveau să rămînă problemele majore ale Balcanilor. PARTEA A II-A Al doilea război mondial și evoluțiile postbelice 7 Statele balcanice în timpul celui de-al doilea război mondial CADRUL MILITAR În iunie 1941, în momentul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reciproce în scopul satisfacerii propriilor lor interese. Această situație va continua pe perioada războiului și în lumea postbelică. Chestiunea națională și interferența externă aveau să rămînă problemele majore ale Balcanilor. PARTEA A II-A Al doilea război mondial și evoluțiile postbelice 7 Statele balcanice în timpul celui de-al doilea război mondial CADRUL MILITAR În iunie 1941, în momentul în care Germania a invadat Uniunea Sovietică, toate statele balcanice erau implicate în ostilități: România și Bulgaria erau aliate cu Axa, în timp ce Grecia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Germanii apreciau că numărul acestora se ridica la douăsprezece mii. În ciuda faptului că, din punct de vedere militar, contribuția acestor detașamente era mică, importanța lor politică ulterioară a fost considerabilă. Activitatea lor a devenit parte integrantă a mitologiei comuniste bulgare postbelice. În timpul războiului, guvernul sovietic a favorizat nu numai formarea organizațiilor de partizani, ci și continuarea politicii gen front popular și a colaborării comuniștilor cu anumite alte partide. În Bulgaria, conform acestui program, Partidul Comunist se afla în spatele organizației Frontul Patriei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nevoie să spunem că în această situație haotică erau posibile multe combinații, chiar și între elementele competitive. Pe măsură ce devenea tot mai evident că Axa va pierde războiul, fiecare grup se concentra în primul rînd asupra asigurării poziției lui în lumea postbelică. Au fost deci încheiate unele alianțe ciudate. Cu toate că pot fi găsite exemple de cooperare între membrii tuturor forțelor de rezistență și puterile ocupante, cea mai răspîndită colaborare și cea mai ușor de documentat a fost cea dintre cetnici și comandamentul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
doar simpatia unei mici minorități a populației. Membrii lor dețineau totuși o poziție dominantă în cadrul AVNOJ și al forțelor armate; existența activă a oricărui centru politic rival nu avea nici o șansă. Liderii partizanilor au profitat de posibilitățile oferite de situația postbelică nu numai ca să se răzbune pe cei care fuseseră cu adevărat colaboraționiști, ci și ca să împiedice organizarea oricărei opoziții politice. Forțele cetnicilor, care reprezentau vechiul regim, nu prezentau nici un pericol. Spre sfîrșitul războiului, ele se reduseseră la 10.000-12.000
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
militare a Aliaților acreditată pe lîngă Tito, la sfîrșitul anului 1943. Așa cum a descris ulterior episodul chiar Maclean, opinia lui exprimată cu această ocazie în cadrul discuției asupra situației din Iugoslavia era că partizanii vor constitui factorul politic decisiv în Iugoslavia postbelică și că, în al doilea rînd, Tito și ceilalți lideri ai mișcării erau în mod deschis și declarat comuniști, iar sistemul pe care voiau să-l instituie ei se va înscrie fără nici o îndoială pe linia sovieticilor și va fi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de poziția comuniștilor din Grecia erau de fapt expresia înțelegerilor încheiate de cele două guverne. Viitorul peninsulei, ca și cel al restului Europei, a fost decis în cadrul negocierilor dintre Churchill, Stalin și Roosevelt, trei oameni ale căror viziuni asupra lumii postbelice erau extrem de diferite. Stalin și Churchill, ambii politicieni pragmatici, urmăreau obținerea a cît mai multe avantaje pentru țările lor și păstrarea cîștigurilor anterioare. Cu toate că limitele extinderii influenței sovietice în Europa Centrală și de sud-est nu erau clare la început, era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în război ca să apere integritatea teritorială a Poloniei și să mențină raportul de forțe din Europa. Ar fi fost realmente ironic dacă toate eforturile și sacrificiile ar fi avut drept rezultat dominarea sovietică nemijlocită asupra unei părți importante a Poloniei postbelice și o deteriorare totală a echilibrului politic european. În afara diferenței fundamentale de opinii dintre puterile occidentale și Uniunea Sovietică, punctele de vedere americane și britanice erau conflictuale și în multe alte privințe. Cu excepția participării de scurtă durată a Statelor Unite la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
000, poate nu mai mult de 8.000 de posesori de carnete de partid, astfel că organizația era în continuare nevoită să apeleze la cooperarea cu alte elemente politice. Cu toate dezavantajele acestea, regimul Frontului Patriei a înregistrat în perioada postbelică unul dintre cele mai proaste recorduri în privința terorii. A fost curînd depus un efort enorm în vederea eliminării oricărei opoziții posibile prin înființarea unei "miliții populare", care a început să facă arestări în masă; suspecții erau judecați de "tribunalele poporului". Au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pace sau cu Declarația de la Yalta. În aceste condiții și în ciuda acordului cu Šubašić, existau șanse mici ca liderii partizanilor să riște revenirea la vechiul sistem pluripartit sau să organizeze alegeri cu adevărat libere. Spre deosebire de celelalte state comuniste est-europene, Iugoslavia postbelică a fost organizată pe o bază federală (vezi harta 12). Într-o încercare de vindecare a urmărilor cîtorva conflicte naționale crîncene din perioada interbelică, statul a fost împărțit în șase republici: Bosnia-Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia. Au fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
trei organizații religioase majore, catolică, ortodoxă și musulmană, continuau să funcționeze, dar cu limitarea activităților lor, obișnuită în statele dominate de comuniști. Iugoslavia avea deci o organizare internă mai complexă decît cea a oricăruia dintre vecinii ei. Harta 12. Iugoslavia postbelică: înființarea federației Albania O situație similară cu cea din Iugoslavia exista și în Albania, unde, din noiembrie 1944, după ce forțele germane au evacuat Tirana, LNC, care avea să fie curînd rebotezată, primind numele de Frontul Democrat, deținea în întregime controlul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ele au asigurat, incontenstabil, în special conducerea comunistă a regimului din Iugoslavia. Așa cum liderii naționaliști ai revoltelor balcanice din secolul al XIX-lea au devenit în numeroase cazuri liderii politici ai noilor state, așa-numitul Club '41 deținea în Iugoslavia postbelică o poziție privilegiată. Mișcările de partizani erau privite cu mult respect în toate statele comuniste, încît pînă și guvernele României și Bulgariei, unde grupurile de rezistență importante nu și-au făcut apariția decît în momentul în care inamicul trecuse clar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
alte virtuți nobile se aplicau de obicei doar la relațiile din cadrul detașamentelor și la cele dintre prieteni. Dușmanii, fie ei conaționali sau ocupanți străini, erau tratați fără milă și cu cruzime, atitudine care avea să se perpetueze și în cadrul regimurilor postbelice și să afecteze politica acestora față de opoziția politică. Masacrarea albanezilor din Kosovo și a croaților la Bleiburg a fost descrisă mai sus. Luptele de gherilă din munți, unde nici una din părți nu lua în mod normal prizonieri și nu avea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dat naștere mai tîrziu poveștii că ucisesem un neamț într-o luptă cu mîinile goale. De fapt, asemeni majorității prizonierilor, nemții erau ca paralizați și nici nu se apărau, nici nu încercau să fugă.25 8 Noile aranjamente din perioada postbelică: războiul civil din Grecia și conflictul sovieto-iugoslav DESTRĂMAREA COALIȚIEI ALIAȚILOR După cum am văzut, în perioada cînd războiul se apropia de sfîrșit în Europa, forțele aliate nu reușiseră să încheie nici un acord preliminar în privința felului în care urma să arate viitoarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Iugoslaviei (1945), a Poloniei (1947) și a Cehoslovaciei, Ungariei și României (1948). În fiecare din aceste cazuri dominarea comuniștilor a fost realizată prin procedee electorale frauduloase și recurgerea pe față la teroarea polițienească, acțiuni ce contraveneau înțelegerilor interaliate relativ la regimurile postbelice ce urmau să fie instituite în estul Europei. Pînă în acest moment, Uniunea Sovietică manifestase un interes minor față de soarta țărilor din această regiune, cu excepția Poloniei, a cărei comunitate de imigranți avea importanță politică. Oficialii americani se opuseseră pînă atunci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a rupt de blocul sovietic, iar Peninsula Balcanică a fost iar confruntată cu o criză majoră. Marile controverse din perioada care a urmat imediat după război, cu excepția conflictului asupra Triestului, erau chestiuni mai curînd politice și ideologice decît teritoriale. Harta postbelică a Balcanilor (harta 13) nu arată nici o modificare radicală. Cu toate că pierduse Basarabia și nordul Bucovinei în favoarea Uniunii Sovietice și cedase sudul Dobrogei Bulgariei, România era stăpînă pe întreaga Transilvanie. Grecia dobîndise Insulele Dodecanese de la Italia. Așa cum vom explica în acest
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]