48,874 matches
-
0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul implicării și suportului oferit de mama adoptivă copilului adoptat influența negativă cea mai mare o au tulburările de comportament manifestate de copil (β = -0,859). O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor (β = 0,865) și suficiența lor (β = 0,308). De asemenea o influență semnificativă, o are atitudinea copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,698). Confirmarea expectanțelor părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a confirmat parțial. Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului. Acest rezultat este în deplină concordanță cu rezultatele cercetărilor internaționale 343. Dezvoltarea fizică și problemele medicale nu influențează negativ interacțiunea membrilor familiei, deși se asociază cu o nevoie mai mare de servicii, în special servicii destinate copilului 344. Conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare cu mama, influențează pozitiv modul în care mama interacționează în raport cu el. Conduita copilului în raport cu tatăl nu are influență asupra variabilelor care definesc relația mamei cu copilul. Constatăm însă că aceasta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
coping în perioada de acomodare Ca perioadă de acomodare am avut în vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie este, ca și momentul nașterii unui copil biologic, un factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
perioadă de acomodare am avut în vedere cele trei luni dintre încredințarea și încuviințarea adopției. În general, momentul aducerii copilului în familie este, ca și momentul nașterii unui copil biologic, un factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de a adopta instantaneu status-rolul parental și de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazuri din zece), ruptura de familia de plasament a fost un factor de stres important atât pentru copil, cât și pentru adoptatori. Suportul asistenților maternali în pregătirea mutării copilului a fost considerat o resursă importantă de către părinții adoptatori și apreciat pozitiv. O respondentă asociază perioada de acomodare cu o perioada de "convalescență" a copilului căruia "îi era dor" de asistenții maternali. Un factor de stres mai puțin dezbătut în literatura de specialitate, face referire la legătura familiei adoptive cu asistentul maternal
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilul crește și-și lărgește sfera de interacțiune socială, fiind integrați în medii educaționale, preocuparea pentru dezvoltarea abilităților intelectuale și a particularităților atitudinal-comportamentale devine centrală. Din punct de vedere emoțional, după perioada de acomodare, majoritatea părinților semnalează atitudini și comportamente pozitive ale copilului în raport cu ei. O particularitate a copiilor adoptați este manifestarea afecțiunii, uneori excesivă, față de părinții adoptatori, ceea ce conferă mamelor adoptatoare un sentiment pozitiv, de împlinire. O respondentă spunea: Dacă-mi spune odată pe zi mami te iubesc sunt topită
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
centrală. Din punct de vedere emoțional, după perioada de acomodare, majoritatea părinților semnalează atitudini și comportamente pozitive ale copilului în raport cu ei. O particularitate a copiilor adoptați este manifestarea afecțiunii, uneori excesivă, față de părinții adoptatori, ceea ce conferă mamelor adoptatoare un sentiment pozitiv, de împlinire. O respondentă spunea: Dacă-mi spune odată pe zi mami te iubesc sunt topită toată ziua, or el îmi spune de zeci de ori. Acesta este și rolul lui. Aceste răspunsuri de altfel, sunt în concordanță cu rezultatele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-mi spune odată pe zi mami te iubesc sunt topită toată ziua, or el îmi spune de zeci de ori. Acesta este și rolul lui. Aceste răspunsuri de altfel, sunt în concordanță cu rezultatele cercetării cantitative, care arătau un impact pozitiv semnificativ asupra relației mamei cu copilul în condițiile în care atitudinea copilului era una favorabilă. Prin urmare, atitudinea copilului în raport cu părinții, în general nu creează probleme. Mai problematice pentru părinții adoptatori sunt întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
experiența parentală și mediul familial au fost considerate ca fiind cele mai importante aspecte în crearea legăturii și a succesului familial, indiferent de modul de formare a familiei prin adopție sau reproducere. Miall însuși privește însă cu retincență aceste rezultate pozitive, identificând o serie de aspecte care pot susține sau dimpotrivă, exactitatea acestor rezultate. Pe de o parte, ar fi putut opera dezirabilitatea socială, pe de altă parte însă pot reflecta și sunt parte a unor schimbări largi în ceea ce privește valorile familiale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
consideră că, este de preferat a adopta un copil decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o alta, în 2002. Rezultatele obținute au înregistrat o ușoară creștere a proporției persoanelor care consideră adopția ca fiind un proces favorabil în general. Cu toate acestea sesizăm o creștere a gradului de ambivalență. Majoritatea respondenților și-au exprimat opinia pozitivă față de părinții adoptatori, considerându-i a fi norocoși. Nu la fel de pozitive au fost opiniile cu privire la motivația care-i determină să adopte. Astfel, două treimi dintre respondenți au apreciat că, părinții care adoptă copii de vârstă foarte mică, sunt stimulați de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a proporției persoanelor care consideră adopția ca fiind un proces favorabil în general. Cu toate acestea sesizăm o creștere a gradului de ambivalență. Majoritatea respondenților și-au exprimat opinia pozitivă față de părinții adoptatori, considerându-i a fi norocoși. Nu la fel de pozitive au fost opiniile cu privire la motivația care-i determină să adopte. Astfel, două treimi dintre respondenți au apreciat că, părinții care adoptă copii de vârstă foarte mică, sunt stimulați de nevoi persoanele și mai puțin de dorința de a-i oferi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire profesională, resursele economice și maturitatea persoanei sau de stabilitatea maritală). Majoritatea persoanelor infertile percep această incapacitate personală pe de o parte ca pierdere (a unei ființe imaginată și dorită 380, pierdere abilității de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi (atitudinile pozitive față de parentalitate, educație și pregătire profesională, resursele economice și maturitatea persoanei sau de stabilitatea maritală). Majoritatea persoanelor infertile percep această incapacitate personală pe de o parte ca pierdere (a unei ființe imaginată și dorită 380, pierdere abilității de procreere și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o regăsim în studiile lui Miall 384. Potrivit acesteia, angajamentul de a adopta induce automat un răspuns emoțional puternic și o responsabilitate crescută față de copilul adoptat 385. 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Respondenții redau o imagine pozitivă și asupra copiilor adoptați, deși identificăm și aici anumite opinii ambivalente. Majoritatea consideră că, acești copii obțin rezultate școlare la fel de bune precum copiii biologici (93,2%), se dezvoltă la fel de bine din punct de vedere fizic (94,6%), prezintă o dezvoltare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, sunt mai predispuși spre manifestarea unor comportamente neagreate social. 7.4 Concluzii Adopția, din perspectiva copilului aflat în dificultate, căruia i se oferă șansa de a crește și a fi îngrijit într-o familie, este văzută ca o măsură pozitivă, favorabilă. Din perspectiva adoptatorilor însă, adopția poate fi considerată ca fiind "second rate". Recunoscută fiind importanța acordată copilului pentru fericirea familiei, se admite adopția ca proces pozitiv, atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
crește și a fi îngrijit într-o familie, este văzută ca o măsură pozitivă, favorabilă. Din perspectiva adoptatorilor însă, adopția poate fi considerată ca fiind "second rate". Recunoscută fiind importanța acordată copilului pentru fericirea familiei, se admite adopția ca proces pozitiv, atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar și prin metode de procreare artificială. Prin urmare sunt valorizate relațiile biologice, de sânge în interiorul familiei și importanța background-ului genetic în dezvoltarea ulterioară a copilului, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rolului parental în cazul părinților adoptatori. Ancheta pe bază de chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra relației dintre părinții adoptatori. Principalii factori cu influență pozitivă asupra relației mamei cu copilul adoptat și cu partnerul marital, relevați de analiza de regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
regresie a datelor culese prin ancheta pe bază de chestionar au fost: resursele informaționale ale familiei, mai exact suficiența informațiilor primite în procesul de adopție și corectitudinea datelor despre copilul adoptat, confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului și conduita pozitivă a copilului, definită prin încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare în raport cu părinții adoptatori și în special cu mama adoptatoare. Factorii care se repercutează negativ, în mod direct asupra relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital sunt, în ordinea importanței
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
precizat că, dezvoltarea fizică și problemele medicale nu influențează negativ interacțiunea membrilor familiei, deși se asociază cu o nevoie mai mare de servicii. De asemenea ținem să precizăm că, accesibilitatea serviciilor sociale și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă nici pozitivă, nici negativă. Datele obținute în cadrul interviurilor narative sunt concordante cu rezultatele expuse anterior. În plus am obținut câteva justificări ale constatărilor anterioare. În primul rând semnalăm că, starea de sănătate și dezvoltarea fizică a copilului reprezintă factori importanți de stres
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informații despre percepția socială asupra adopției, asupra copiilor adoptați și a părinților adoptatori. Adopția, din perspectiva copilului aflat în dificultate, căruia i se oferă șansa de a crește și a fi îngrijit într-o familie, este văzută ca o măsură pozitivă, favorabilă de către majoritatea respondeților. Atunci când însă au fost provocați să se gândească la adopție din perspectiva părinților, această măsură a devenit o soluție "de salvare" atunci când cuplul a eșuat în încercarea de a avea un copil biologic chiar și prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al practicii considerăm că, pentru reducerea ambivalenței atitudinale și perceptive care răzbate din aceste rezultate, promovarea în mass-media a reușitelor în adopție și deschiderea mai multor oportunități de cunoaștere de către publicul larg a familiilor adoptatoare, ar putea produce o schimbare pozitivă. Anexa I. Construcția variabilelor Dimensiuni Variabile Construcție Cronbach Alpha Factori socio-demografici specifici copilului Vârsta copilului în momentul adopției Continuă, exprimată în luni Vârsta copilului în momentul studiului Continuă, exprimată în luni Gen Dihotomică, 0 masculine; 1 feminin Etnie Dihotomică, 0
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
implic des in activitățile de joc; Îl implic în activitatea de servire a mesei. 0,879 Relația părinților adoptatori post-adopție Relația părinților adoptatori post-adopție Un singur item. Măsurat pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică negativ, iar 4 pozitiv Anexa II. Coeficienți de asociere Suficiența informațiilor și particularitățile copilului adoptat Suficiența informațiilor despre copilul adoptat despre părinții biologici ai copilului adoptat despre dificultățile întâmpinate de copii și părinți adoptatori în general Tulburări de comportament -,540* -,212 -,569** Tulburări emoționale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]