118,155 matches
-
ziare câte ceva despre ceea ce făceam. La început, creațiile mele au fost simple, apoi din ce în ce mai complicate și diferite. Îmi procuram metale de oriunde. Am făcut și din fier, și din aluminiu, din cupru, din tot ce puteam. Citeam și puneam în practică. Într-o zi, la poartă, a sunat cineva, spunându-i mamei că mă caută. Și mama i-a arătat ușa micului meu atelier. A bătut la ușă și a intrat. Eu lucram. S-a prezentat și a început să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ordin edilitar, apărarea drepturilor și a libertăților și pregătirea viitoarelor alegeri. Aceste atribuții au fost întărite de Legea nr. 9/1991, în care se pune accentul pe autonomia locală și pe descentralizarea serviciilor publice locale. Astfel, sunt reluate tradițiile și practica consilierilor locali din legislația românească interbelică. Concomitent, sunt constituite consilii ale F.S.N. și în unitățile și instituțiile comunei, cărora li s-au încredințat atribuții de organizare și coordonare specifice fiecărei unități. În perioada 1990-2009, numită și perioada de tranziție, au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pentru animale, coteț pentru porci, poiată pentru păsări, șopron pentru adăpostirea căruței și a uneltelor agricole, șure pentru fân, eventuale ateliere meșteșugărești și cușcă pentru câini). Curtea sau ograda este un spațiu în care se desfășoară anumite momente ale unor practici ritual-ceremoniale: nunta, înmormântarea, colindatul, plugușorul, căiuții etc. În incinta gospodăriei, mai ales noaptea, acționează în voie diferite personaje mitice și spirite răuvoitoare. Fapt pentru care gospodarii își iau anumite măsuri de prevedere și apărare. Locuința sau casa îndeplinește o multitudine
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și plastica sa originală, demonstrează vechimea și talentul acestor locuitori. Obiectele ce ni s-au păstrat din epoca metalelor (bronz și fier) , precum uneltele și obiectele de podoabă, dovedesc gust estetic, aceste obiecte având nu numai valoare artistică, ci și practică. Evul mediu ne-a lăsat Mănăstirea Probota, una din cele mai mari realizări ale arhitecturii feudale din Moldova. În epoca modernă și contemporană, în comuna Lespezi, îndeosebi în târgul Lespezi, există elemente multiculturale aduse de lipoveni (limbă, îmbrăcăminte, obiceiuri), de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Capitolul 5. Cultura de tip employer of choice sau cum să fii un angajator dezirabil / 181 "Cum am devenit angajator preferat?" / 181 Câteva date despre cum își aleg angajații români angajatorii / 198 Capitolul 6. Brandingul de angajator: exemple de bună practică / 205 Cu ce ne ajută modelele de bună practică? / 205 Un caz autohton / 210 Capitolul 7. Brandingul de angajator în presa economică românească / 219 Cât de popular este brandingul de angajator în presa românească? / 219 Capitolul 8. În loc de concluzii / 239
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cum să fii un angajator dezirabil / 181 "Cum am devenit angajator preferat?" / 181 Câteva date despre cum își aleg angajații români angajatorii / 198 Capitolul 6. Brandingul de angajator: exemple de bună practică / 205 Cu ce ne ajută modelele de bună practică? / 205 Un caz autohton / 210 Capitolul 7. Brandingul de angajator în presa economică românească / 219 Cât de popular este brandingul de angajator în presa românească? / 219 Capitolul 8. În loc de concluzii / 239 Gândind într-o lume a schimbărilor rapide și a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ani de atunci, și întâmpin cu mare plăcere prima carte autohtonă dedicată subiectului brandingului de angajator, care a devenit între timp atât de hot. Și mă bucur că această carte este scrisă de un profesor (deși autoarea face și multă practică în acest domeniu), pentru că rigoarea academică, pe de o parte, și detașarea de mecanismele corporatiste, pe de alta, îi permit să așeze lucrurile într-un context teoretic și să aducă ordine în aparența haotică a experimentelor practice. Există o tentație
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pe fondul faptului că brandul de angajator implică, mai întâi de toate, ca realitatea din organizație să fie aceeași cu imaginea transmisă (aspect ce presupune un foarte bun management al oamenilor). În unele locuri ale literaturii de specialitate și ale practicii, brandul de angajator are mai mult aerul de a fi un nou instrument subtil de reclamă ascunsă, sau de a ține de implicarea unor corporații cu spirit altruist într-un proiect care vizează grija față de angajați și față de binele comun
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pentru a concentra resurse în activități competitive"2. Pe acest fundal, este activată paradigma rebrandigului domeniilor de cunoaștere și, implicit, a afacerilor. Mai acut se întâmplă acest lucru în ultimii ani, conceptul de brand de angajator intrând în limbajul și practica specialiștilor (mai ales a celor de resurse umane), în cea mai mare măsură grație unor consultanți ca Versant (SUA) sau datorită unor reviste cum este People in business în Marea Britanie. Din perspectiva cercetării, unul dintre cele mai complexe studii pe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
vorba despre realitatea fiecărui aspect al muncii într-o organizație, despre schimbarea modului de administrare a personalului pentru a obține acel nivel de concentrare, coerență și implicare pe care îl așteaptă cel mai valoros client al companiei"10. Cercetarea și practica domeniului ne arată însă că, deși organizațiile sunt foarte interesate să aibă un brand de angajator, foarte puține știu totuși despre ce este vorba. Și aceasta pentru că un brand de angajator se construiește din interior spre exterior, într-o armonie
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cercetare românesc nu i-a acordat atenție. O direcție de concentrare a atenției pe viitor constă în studiul și evaluarea impactului activităților de brand de angajator asupra competitivității companiilor și dezvoltării durabile la nivel internațional, în identificarea strategiilor, politicilor și practicilor de brand de anagajator în companiile din România, în identificarea unor soluții realiste care să vizeze încurajarea implementării strategiilor de brand de angajator în companii din perspectiva competitivității și dezvoltării durabile, în diseminarea către instituțiile preocupate de problemele pieței forței
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care aceștia le au31. Bineînțeles că substanța acestor contracte variază în funcție de tipul lor (a se vedea Tabelul 2)32. Factorii care stau la baza contractului psihologic sunt: așteptările angajaților în raport cu organizația, caracteristicile organizaționale și valorile promovate la angajare, politicile și practicile de recrutare, dezvoltarea carierei, trainingul, recompensele, securitatea muncii etc. Conținutul contractelor psihologice se traduce în percepția organizației asupra tratamentului egal, încrederea că top managementul face ce este mai bine pentru salariați, percepția angajaților referitoare la îndeplinirea promisiunilor făcute de angajator
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
companii valorizează loialitatea și numai 5% recompensează senioritatea 36. Dar ceva trebuie pus în locul loialității. Mai ales că populația tânără activă nu se mai proiectează în viitor în aceeași companie și, ca atare, nu mai acceptă să se supună unor practici sau decizii care nu le aduce beneficii. Siguranța locului de muncă nu mai este o ancoră pentru ei. Mai curând, sunt centrați pe oportunități de dezvoltare, provocări, respect, recompense materiale corespunzătoare efortului, dar recompense hic et nunc. Când nu li
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în reguli și norme. Interesant este că fiecare va încerca, în cadrul acestor interacțiuni de prezentare și acțiune a sinelui, să ajusteze impresiile astfel încât să definească, să păstreze și să protejeze situația care îi convine cel mai bine. Acest "joc de practici defensive și protective", pus în operă de fiecare individ cu scopul de a-și negocia, în ultimă instanță, o imagine socială favorabilă îmbracă forma artei gestionării impresiilor. [...] Prin arta gestionării impresiilor Goffman înțelege totalitatea tehnicilor utilizate de fiecare individ sau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Efortul nu este o povară financiară în plus, ci o sinergie a tuturor aspectelor, părților și departamentelor implicate. Această sinergie înseamnă oglinda mixului de marke-ting, și anume, mixul brandului de angajator. Acest mix este construit în două clase, politică și practică. Cele două clase cuprind împreună douăsprezece dimensiuni: recrutare și inducție, echipa managerială, evaluarea performanței, dezvoltare și învățare, recompensă și recunoaștere, mediul de lucru, suport tehnic, sisteme interne de măsurare, valori și responsabilitate socială, senior leadership, comunicare internă și reputație externă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comunicare sau în alte domenii există reguli, există prin-cipii sau teorii care ne schițează căi de urmat, dar există și un ingredient care este al echipei al specialistului sau al consultantului creativitatea (despre aceasta vom vorbi prin exemplele de bună practică pe care le vom aborda în alt capitol). Ca stakeholders-i să fie atașați față de brand și pentru ca o companie să aibă realmente un brand de angajator, este relevantă acceptarea premisei că angajații nu părăsesc companiile, ci pe oamenii din companii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a accepta existența schimbării ca variabilă necesară a competiției interși intra-organizaționale și de a reduce rezistența la schimbare. Reducerea rezistenței la schimbare ar trebui să devină unul dintre obiectivele de rutină ale unei firme. De aceea, exemplele de bună practică ale unor afaceri de succes în această direcție vin să întărească ideea că a investi în schimbare înseamnă a exista. De pildă, un studiu din septembrie 2003 realizat de Lou Carter, Best Practices Institute (BPI)111, asupra modelelor și practicilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
practică ale unor afaceri de succes în această direcție vin să întărească ideea că a investi în schimbare înseamnă a exista. De pildă, un studiu din septembrie 2003 realizat de Lou Carter, Best Practices Institute (BPI)111, asupra modelelor și practicilor de schimbare a arătat faptul că majoritatea firmelor consideră schimbarea drept "activitatea veritabilă a organizațiilor"112. Organizațiile chestionate au fost alese după următoarele criterii: domeniul de activitate (foarte nume-roase, de altfel electronică, comunicații, sănătate, media, servicii, finanțe, IT, apărare, educație
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ca organizațiile respective să fi implementat cu rezultate foarte bune schimbarea. Cu toate că BPI a arătat că fiecare organizație are metode unice de diseminare și finalizare a schimbării, acesta a structurat totuși o seamă de pattern-uri, de exemple de bună practică, care pot deveni cadre generalizate în această chestiune. În plus, această diagnoză a relevat că motorul punerii în operă și al desăvârșirii schimbării stă în capitalul uman. Iată numai câteva dintre argumentele care au servit la conturarea concluziei amintite anterior
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
aceeași termeni ca și activitățile curente sau privesc planificarea strategică drept o modă; ei nu dețin instrumentele cu care să realizeze diagnoze și apoi prognoze. Planificarea tehnocratică este la fel de păgubitoare ca și absența acesteia. Deseori, managerii români confundă concepte și practici precum: competență, autoritate, management, leadership, delegare etc. Anecdotic, consemnăm aici că pe ușa managerului unei mari societăți pe acțiuni bucureștene scrie limpede: Director de management! Strategia se bazează pe cercetare, pe invenții și inovații. Există mai multe tipuri de cercetare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
teamă sau bucurie sunt trăite în sin-gurătate sau în grup, prin comunicare vie, așa cum se întâmplă în țările din sudul Europei. În contrapondere, în țările asiatice, inclusiv în cele arabe, problemele personale sunt confidențiale. De notat este că fiecare dintre practicile prezentate asigură suficient confort psihologic. Abordările sunt diferite și în ceea ce privește îmbrăcămintea. Nordul Europei se îmbracă mai lejer decât sudul, compensând, parcă, în acest fel, precaritatea, respectiv bogăția limbajului practicat în organizațiile din țările respective. În țările latine, managerii se îmbracă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
transfrontaliere. Dar, în momentul de față, există un echilibru labil între tendințele de penetrare a valorilor culturale "străine" și încercarea conducătorilor autohtoni de a pune în valoare propriile structuri mentale, care promovează propriile rețete manageriale. În plus, moștenirea culturală și practicile religioase sunt prin ele însele forțe majore de respingere a fenomenelor culturale de import. O cercetare mai veche, dar foarte relevantă, făcută de Harvard Business Review vine în sprijinul observațiilor de mai sus: deși 11 678 de manageri din 25
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
discuție RSC. Comisia a decis în martie 2006 să creeze o Alianță europeană pentru RSC. În martie 2007, Parlamentul European a adoptat un raport ca răspuns la o comunicare a Comisiei. Raportul Parlamentului face recomandări precum: încurajarea diseminării de bune practici rezultate din inițiative voluntare în materie de RSC; stabilirea unei liste de criterii pe care întreprinderile trebuie să le respecte, dacă pretind că sunt responsabile; integrarea principiilor RSC în politicile și pro-gramele UE; difuzarea integrată a informației de ordin social
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
atitudini pozitive a companiei față de societate, atitudine orientată spre respectarea legii, comportamente etice, respectarea nevoilor partenerilor. Altfel spus, spre elemente precum: misiunea, viziunea și valorile companiilor, etica afacerilor, guvernământ și responsabilitate, dezvoltarea economică a comunităților, implicarea comunităților, mediu, drepturile omului, practicile de piață, politicile la locul de muncă etc205. RSC nu înseamnă, așadar, filantropie pentru că se traduce în luarea în considerare a stakeholders-ilor, crearea unei strategii de impli-care socială, capabile să se integreze pe termen mediu și lung în strategia de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
investiții sociale ce iau forma sponsorizărilor și donațiilor sau filantropiei corporatiste. Avem, însă, puține informații despre strategiile de CSR, despre politicile companiilor față de grupurile implicate în sau afectate de acțiunile companiilor"206. O cercetare din 2007 (Transparență și credibilitate în practicile de responsabilitate socială corporatistă) s-a concentrat asupra a două probleme, cele mai disputate, din domeniul responsabilității sociale corporatiste: transparența în politicile de responsabilitate socială corporatistă și credibilitatea companiilor care dezvoltă programe sociale. Cercetarea a vizat punerea în evidență a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]