2,965 matches
-
ontologic s-a aflat conceptul de existență. Este sau nu existența o proprietate? Critica lui Kant la adresa argumentului ontologic vine chiar din această direcție. După filosoful german, existența nu este o proprietate reală. După Kant, existența nu poate funcționa ca predicat, ea nu poate aparține unui alt concept, fie și conceptului de ființă perfectă. Dacă existența nu este un predicat, ea nu poate aparține conceptului de Dumnezeu. În celebrul pasajdin "Critica Rațiunii Pure", în care critică argumentul ontologic, Kant realizează îndeosebi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
vine chiar din această direcție. După filosoful german, existența nu este o proprietate reală. După Kant, existența nu poate funcționa ca predicat, ea nu poate aparține unui alt concept, fie și conceptului de ființă perfectă. Dacă existența nu este un predicat, ea nu poate aparține conceptului de Dumnezeu. În celebrul pasajdin "Critica Rațiunii Pure", în care critică argumentul ontologic, Kant realizează îndeosebi o critică asupra argumentului cartezian și doar indirect asupra argumentului pe care Anselm îl prezintă în capitolul II din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dacă existența contingentă ar putea fi extrasă din conceptul unui lucru, ci dacă "existența necesară" poate fi derivată din conceptul unic al perfecțiunii divine. Nu se poate respinge la fel de simplu acest argument plecând de la binecunoscuta afirmație " existența nu este un predicat real" deoarece acest argument face referire la existența necesară a lui Dumnezeu. Existența necesară poate fi considerată un predicat în propoziția "Dumnezeu are existență necesară". Critica lui Kant se bazează pe o analiză atentă a conceptului de existență, analiză ce
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conceptul unic al perfecțiunii divine. Nu se poate respinge la fel de simplu acest argument plecând de la binecunoscuta afirmație " existența nu este un predicat real" deoarece acest argument face referire la existența necesară a lui Dumnezeu. Existența necesară poate fi considerată un predicat în propoziția "Dumnezeu are existență necesară". Critica lui Kant se bazează pe o analiză atentă a conceptului de existență, analiză ce a avut drept consecință deschiderea unui câmp amplu de dezbateri în filosofia ulterioară, în special în cea de factură
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Cea mai mare contribuție a lui Plantinga în ceea ce privește argumentul ontologic a fost susținerea cu succes a modalităților de re în fața unor filosofi importanți precum Quine sau Kneale. Ceea mai importantă cale de a nega faptul că existența necesară este un predicat este de a nega modalitățile de re precum a făcut Quine. Plantinga reușește cu succes să respingă argumentele lui Quine împotriva modalităților de re. Obiecțiile care vizează modalitățile de dicto și modalitățile de re sunt comune în filosofia analitică actuală
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
2005. Mesaroș, Claudiu, Filosofii cerului, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. Miroiu, Adrian, Argumentul ontologic. O cercetare logico-filosofică, Editura All, București, 2001. Miroiu, Adrian, Ce nu este existența, Casa de Editurăși Presă Șansa, București, 1994. Moore, G.E., "Is existance a predicate?", în Proceedings of the Aristotelian Society, vol. XV, 1936. Moskop, John C., Divine Omniscience and Human Freedom, Mercer University Press, 1984. Narița, Ionel, Curs de filosofia limbajului, Partea a II-a, Tipografia Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, 2000. Nielsen
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
greater than a being which exists only in mind. It results that the existence is a property which makes the things that possess it greater that those who don't. But, as Kant argues, the existence cannot function as a predicate, it could not belong to another concept, not even to the concept of a perfect being. Therefore, if the existence could not function as a predicate, it could not belong to the concept of God. In Anselm's Proslogion we
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
those who don't. But, as Kant argues, the existence cannot function as a predicate, it could not belong to another concept, not even to the concept of a perfect being. Therefore, if the existence could not function as a predicate, it could not belong to the concept of God. In Anselm's Proslogion we can find two arguments in favor of God's existence. If in the first argument, successfully criticized by many philosophers, we have to compare something which
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
to show that the nonexistence must be excluded from a divine perfect being. The critique of Kant does not affect the argument from the third chapter of Proslogion, because this argument had not fallen after Kant's critique; because the predicate required here is the modality of existence. Norman Malcolm produces through the article "Anselm's ontological argument" a return of the discussions about the ontological argument. Anselm has demonstrated that the notions "contingent existence" and "contingent nonexistence" cannot be applied
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Identity, Existence, Predication, Necessiy, Truth, Clarendon Press, Oxford, 2000, p. 19. 197 Adrian Miroiu, op. cit., pp. 140-141. 198 Bertrand Russell, Bertrand Russell on God and Religion, Editura Prometeus Books, Buffalo, 1986, p. 5. 199 Vezi G.E. Moore, Is existance a predicate?, Proceedings of the Aristotelian Society, volume XV, 1936 în Alvin Plantinga, The Ontological Argument: From St. Anselm to Contemporary Philosophers, Anchor Books, New York, 1965, pp. 71-85. 200 J.J.C. Smart, "The Existence of God", în Timothy A. Robinson (ed.), God, Hackett
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ortografice și de punctuație; - utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație; elemente de relație în frază (conjuncțiile simple și compuse); coordonarea (copulativă și prin juxtapunere) și subordonarea; - părți de propoziție: predicatul (verbal și nominal), subiectul (exprimat și neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană și număr; atributul, complementul; - organizarea propoziției și a frazei; - semnele de punctuație (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima); - alcătuirea corectă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație; elemente de relație în frază (conjuncțiile simple și compuse); coordonarea (copulativă și prin juxtapunere) și subordonarea; - părți de propoziție: predicatul (verbal și nominal), subiectul (exprimat și neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană și număr; atributul, complementul; - organizarea propoziției și a frazei; - semnele de punctuație (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima); - alcătuirea corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; fraze construite prin coordonare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
întrebării, semnul exclamării, cratima); - alcătuirea corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; fraze construite prin coordonare și subordonare; - propoziția regentă; elementul regent; - observarea relațiilor sintactice într-o propoziție sau într-o frază, în funcție de intenționalitatea comunicării; - sintaxa propoziției și a frazei: predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă, atributul și propoziția subordonată atributivă, complementul direct și propoziția subordonată completivă directă, complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă, complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
etc. - de grupare, care se poate face după flexiune, după clasa lexico-gramaticală, după criteriul semantic etc. - de motivare, solicitând atât informații de limbă cât și capacitatea elevilor de a argumenta o afirmație. De exemplu, de ce într-o frază cu patru predicate exprimate există cinci propoziții; de ce într-un context „o” are funcție sintactică, iar în altul, nu etc. - de diferențiere, ca în cazul paronimelor, omonimelor, omografelor sau omofonelor etc. - de intervenție, constând fie în modificarea unor forme flexionare sau a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
morfologic:accentul cade pe verb, pe locuțiunile verbale etc., ca forță motrice a acțiunii; în timp ce în descriere, ca imagine picturală, pe grupul nominal (substantive, adjective etc.) sau pe verbe statice; - timpurile verbale: imperfectul, perfectul simplu, indicativ prezent; - la nivel sintactic:predicatul, complemente; - propoziții și fraze mai scurte (decât în cazul descrierii); - la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole, enumerări etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. arta narațiunii, în general
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Occident. Pot scrie astfel, ca teză de doctorat, Existence poétique de Bacovia, în l955. Ploile și plumbul poetului nu mă deprimau atunci, căci tinerețea vede lucrurile prin altă prismă, mai veselă cumva. Profesorul A. Steiger îmi dă în diplomă un predicat neașteptat: "Subtilissime et singulari pulchritudinis sensu conscriptam"". Teza de doctorat susținută în 1955, încă în timpul vieții poetului, va fi publicată peste trei ani, și cum citim într-o notă la dialogul purtat de Lucia Olaru Nenati cu autoarea (Lucia Olaru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
glorioase, certe geometrii 106. Din nou, comentariile barbiene asupra congenerilor săi pot aduce clarificări asupra sensurilor de aici. În recenzia, deja menționată, asupra poeziei lui Lucian Blaga, Barbu vorbește de faptul că "cerul în care se petreceau [statuile-idei] rămânea ignorat; predicat [mai mult declarativ decât realizat ca atare] numai didactic, prin câteva imagini, foarte mediate" [căutate]. Același "cer" este descoperit de autorul Laudei somnului, "la marginea împărăției extreme - și, tot aici, "țara", i.e., "cerul" "stă întemnițata"107. Geografia, în ciuda datelor istorice
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
adorm). Elementul poetic vag și elementul poetic concret se krtünesc în versul Good things of day begin to droop and drowse (Iar lucrurile bune ale zilei se moleșesc și-adorm). Treptat, pe măsură ce examinăm versul, ne dăm seama că subiectul și predicatul acționează unul asupra celuilalt ; dacă începem cu verbul, ne întrebăm ce lucruri - păsări, animale, oameni, flori - se .moleșesc sau adorm ; apoi, sesizând caracterul abstract al subiectului, ne gândim că verbele ar putea avea înțeles metaforic, de "a înceta să vegheze
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pagini. În cele ce urmeaza reproduc, in extenso, doar fragmente din partea finală, care ne interesează cel mai mult: Ideea de cauză pe seama propozițiunii "(că) te mănâncă porcii" nu e cerută direct de înțelesul celeilalte, ci de modul la care punem predicatul ei: adică "te mănâncă porcii" e o cauzala o "motivare" a propozițiunii anterioare: "Nu te amestecă în tarate" că imperativa, nu ca înțeles. Imperativul este, întâi de toate, expresia unui act de voință, a unui îndemn indiferent ce îndemn; expresia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
este o subordonată a secundarei cauzale propriu-zise "de vreme ce știu", arătând, ca obiectivă dreapta, ce știu, adică motivul adevărat al sfatului meu: Eu vreau să-ți spun etc...., de vreme ce știu etc.... Această înseamnează că înțelesul "cauzalei" noastre se raportează, nu la predicatul imperativei, ci la alt predicat pe care il presupune modul imperativ al propozițiunii, la un predicat subînțeles pe deasupra celui din imperativa -, nu din înțelesul lui. Ar fi un fenomen căruia am îndrăzni să-i spunem, cu un termen nou, perisintactic
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cauzale propriu-zise "de vreme ce știu", arătând, ca obiectivă dreapta, ce știu, adică motivul adevărat al sfatului meu: Eu vreau să-ți spun etc...., de vreme ce știu etc.... Această înseamnează că înțelesul "cauzalei" noastre se raportează, nu la predicatul imperativei, ci la alt predicat pe care il presupune modul imperativ al propozițiunii, la un predicat subînțeles pe deasupra celui din imperativa -, nu din înțelesul lui. Ar fi un fenomen căruia am îndrăzni să-i spunem, cu un termen nou, perisintactic, spre deosebire de cel căruia i-am
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
motivul adevărat al sfatului meu: Eu vreau să-ți spun etc...., de vreme ce știu etc.... Această înseamnează că înțelesul "cauzalei" noastre se raportează, nu la predicatul imperativei, ci la alt predicat pe care il presupune modul imperativ al propozițiunii, la un predicat subînțeles pe deasupra celui din imperativa -, nu din înțelesul lui. Ar fi un fenomen căruia am îndrăzni să-i spunem, cu un termen nou, perisintactic, spre deosebire de cel căruia i-am zice subsintactic, când ar fi vorba de un predicat sau un
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la un predicat subînțeles pe deasupra celui din imperativa -, nu din înțelesul lui. Ar fi un fenomen căruia am îndrăzni să-i spunem, cu un termen nou, perisintactic, spre deosebire de cel căruia i-am zice subsintactic, când ar fi vorba de un predicat sau un verb implicat în unul din cele prezente în frază (cum am găsit în sintaxa subjonctivului). Tehnică acestei fraze este, asadar brachilogia, ceea ce o face să aibă un mare efect de expresivitate. Este, cu alte cuvinte, un caz de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a formelor unor substantive, adjective, verbe, adverbe, interjecții; sesizarea diferențelor dintre formele de singular și plural a cuvintelor și utilizarea corectă a cestora în funcție de categoria de număr; realizarea acordului dintre substantiv și adjectiv; exprimarea corectă a acordului dintre subiect și predicat; receptarea unității logice a unei propoziții sau fraze; utilizarea, în comunicare, a unor structuri sintactice corecte; exprimarea corectă, în conformitate cu normele gramaticale ale limbii române. Jocul ”Cum este ?’’ a avut ca obiectiv folosirea corectă a adjectivelor în propoziții și a gradelor
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
sunt analitice, ci sintetice. Spre deosebire de judecățile analitice, explicative, care se întemeiază pe principiul contradicției și iau naștere prin desfacerea conceptelor în elementele lor, judecățile sintetice sunt extensive, i.e. lărgesc cunoașterea noastră prin aceea că în ele se arată că un predicat care nu este conținut în subiect aparține totuși acestuia. Pentru a face această legătură, între subiect și predicat este nevoie de alt principiu decât de cel al contradicției. După Kant, judecățile matematice extind cunoașterea și implică astfel o sinteză. De
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]