5,618 matches
-
dreptate socială, însușiri care ar trebui să fie inerente acelor ce în calitate de reprezentanți ai națiunii urcă treptele acelui înalt for din dealul Mitropoliei la ușa căruia asemenea dictonului lui Dante ar trebui să se scrie: Voi care intrați, lăsați afară prejudecățile și nedreptățile trecutului. Ziarul nostru, anul VI, nr. 2, februarie 1932. 16TC "16" Moțiunetc "Moțiune" Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.), întrunindu-se astăzi, 28 februarie 1932 în sala „Teatrului Ventura” în ședința publică sub
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
iar cât privește exemplul dat de satele noastre, care au ales femei în consiliile lor și mai cu seamă în cele două comune cu primari femei, exemplul acesta a arătat tuturor că țărănimea noastră - oricât este ea de influențată de prejudecăți atavice - știe totuși să găsească firul dreptei judecăți și cumpănind binele și răul - să pășească cu încredere pe un drum nou. Comuna Dăbuleni, Osicea de Sus, Dobriceni, Izbiceni și Ursa din Romanații Olteniei, comuna basarabeană Rajvint din Hotin și cele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
printr-o reformă de lege din anul 1932 a eliberat femeia română din Vechiul Regat de supremația în care era încătușată, putând dispune independent de propria sa avere. Revendicările feminine din România Mare au ajuns aproape spre culme învingând toate prejudecățile și rezistențele ce li se opuneau, pentru că femeia română a evoluat cu cea mai mare demnitate la această treaptă, urcând liniștită cărările grele spre ținta ce-o urmărea, fără a fi influențată de principii sufragete, nici de masculinizare, insuflând astfel
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Războiul bântuie în China, America de Sud și Maroc. Un val deșănțat de șovinism se rostogolește peste țările imperialiste mari și mici. Se votează legi pentru educația preregimentară a tineretului, care n-au alt scop decât ca prin infiltrarea de timpuriu a prejudecăților șovine, să se furnizeze viitorului război o excelentă carne de tun. Japonia, Germania și Anglia sunt focare de pregătire a noului măcel. Mussolini, mentorul recunoscut al fascismului, se plânge că pacea e deprimantă și proclamă că numai războiul e dătător
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sesiza și asimila avantajele lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată pe cunoaștere decurge din angajarea țării în evoluția către societatea informațională - societatea cunoașterii, condiție a dezvoltării durabile și integrării sale europene și euroatlantice. Ar fi riscantă asumarea prejudecății că, date fiind decalajele față de țările avansate, organizația bazată pe cunoaștere ar constitui, pe plan național, doar o problemă de viitor, sau că ea ar reprezenta o sofisticare exagerată și, deci, dispensabilă a efortului de informatizare în curs. Sub aspect
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
am reușit. Tot Scânteia mi-a atras atenția că portretul psihologic al personajului central, profesorul Andrei Bârlea, nu e suficient de adâncit. Cine este în definitiv acest om? Un profesor de tip vechi, un om care luptă cu propriile lui prejudecăți și lipsuri, un cosmopolit înveterat, un prieten al cauzei noastre, un ezitant sau un dușman? M-am străduit în filmul Viața învinge să adâncesc problema profesorului (...). Și aici ajungem la o altă lipsă remarcată de Scânteia. În piesa Iarbă rea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
artistică a creațiilor literare a devenit o lege de onoare pentru critica noastră științifică. Cu amărăciune trebuie să constatăm însă că această admirabilă sarcină nu se bucură de prea mare cinste în rândurile criticilor noștri. Printre unii critici există încă prejudecata că nu e prestigiul lor de a milita contra unor lucrări slabe, scrise de mântuială și care nu au dreptul să pătrundă în literatură și cu atât mai mult în publicațiile cu marc răspundere; de aceea, în general, acești critici
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fixează atitudinea critică a autorului față de unele laturi negative ale criticii noastre actuale, subliniind în același timp, în imagini convingătoare, necesitatea unei îndrumări ideologice și artistice principiale. Poetul își declară pătimașa sa ostilitate față de criticii înapoiați, paralizanți, care sugrumă cu prejudecățile și schemele lor prefabricate, cu lipsa lor de consecvență, creația plină de îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie! Aceștia
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și simplu obiectivitatea acestor proceduri, în ceea ce ne privește, într-o iluzie. Procese care par să fie sistematice și precise nu duc totuși la o interpretare obiectivă. Astfel nu e poate mai puțin „exact” să citim un text fără nici o prejudecată și să ne notăm impresiile asupra a ceea ce înseamnă relatarea în cauză pentru narator, pe de o parte, și pentru cititor, pe de altă parte, fără a ne folosi deloc de cifre. Poziției noastră de bază este, în orice caz
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
austriacă rămânând periferic, dacă nu chiar în afara bătrânului continent, alteori reprezentând doar acea placă de tranziție între Occident și Orientul marii Asii. Ceea ce nu este întru totul adevărat, și pentru a demonstra acest lucru trebuie să pornim la drum fără prejudecăți, făcând abstracție de ipoteze și teorii exclusiviste. Fără îndoială că zona central-sud-estică are nenumărate corespondențe cu Răsăritul, că doctrinele religioase sau politice orientale și-au întins tentaculele și asupra acestei regiuni, marcându-i într-un fel sau altul personalitatea. Interferențele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de alții prin spiritul lor, prin experiența lor științifică și prin argumentele lor particulare. Pentru cunoscutul istoric francez, Rabelais a fost un spirit liber al timpului său, un om cu o inteligență robustă și cu un simț viguros, degajat de prejudecățile ce domneau în preajmă: „Între libertatea sa de spirit și a noastră nu există diferență de grad, ci diferență de natură, nu-i nimic comun decât o anumită dispoziție a spiritului, un anumit temperament, un anumit comportament”. Să remarcăm apoi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
gândire religios care a dus la formele de manifestare culturală europeană. Pentru felul în care știe să deslușească urmările metamorfozelor psihosociale din zorii evului modern, punctul său de vedere n-ar trebui să-l ignorăm, așa cum inițial, dintr-o posibilă prejudecată, am fost tentați să procedăm. Voi spune însă de pe acum că, în esență, judecata mea diferă (chiar dacă îmi însușesc opiniile ce țin de conduita etică a umanității) de toate concepțiile ce vin exclusiv din interiorul religiei și suprasolicită rolul acesteia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dimpreună cu alte câteva”. Cuvântul devine realitate, generând apariția în Nordul și Vestul Europei a acelor opere istorice, filosofice și literare ce stârnesc un mare interes, ce expun clar obiectivele noii gândiri: întronarea ideologiei antiteologale, presupunând opoziția față de dogmă, de prejudecăți și superstiții, luminarea omului, instaurarea unei noi ordini politice, sociale, economice, răspândirea ideilor de dreptate și libertate, în fine, tot ceea ce putea conduce la demonstrarea caracterului universal al rațiunii. În limpezirea apelor, a stărilor de conflict e nevoie de mari
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
două texte. Să trecem la conținut. Un străin, precizează însuși Rousseau în considerațiile asupra Poloniei, nu poate da decât o vedere generală despre problemele unui stat. Ele sunt însă utile câtă vreme oferă perspectiva de ansamblu și sunt lipsite de prejudecăți, interese, afirmații subiective. În împrejurarea în care opera sa întâlnește cititori cu un serios bagaj de cunoștințe, ea devine - așa cum am văzut în Transilvania, și nu doar aici - luminătoare. În zelul față de polonezi, Rousseau recomandă întoarcerea la exemplele istoriei, îndeamnă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
meserie, niciodată nu poți spune că știi destul. Gazetăria se învață toată viața. Iată de ce, fără a fi un manual în adevăratul sens al cuvântului, cartea de față se adresează deopotrivă începătorilor și ziariștilor îmbătrâniți în meserie. Depășind orgolii și prejudecăți păgubitoare, fiecare va avea de câștigat din experiența și greșelile altora. Ne propunem deci o carte utilă atât profesioniștilor scrisului, cât și tinerilor aflați la început de drum jurnalistic. Ne propunem, de asemenea, să venim în ajutorul acelor profesori de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cazul textului literar, ce pretinde ca finalitate chiar eternitatea.” (Husson și Robert, 1990, p. 92) De aici poate să provină disprețul nerostit niciodată al scriitorului față de ziaristică și gelozia (de asemenea, nerostită vreodată) a jurnalistului față de scriitor. E vorba de prejudecăți bine fixate în mentalul colectiv (literatura creează, jurnalismul doar consemnează); e vorba mai ales de timpii cu care lucrează și unul, și altul: veșnicia pentru scriitor, ziua sau clipa pentru ziarist. Realitatea e mult mai complicată decât pare. Dincolo de resentimente
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lumea este ceea ce spunem că ar fi” (J. Fiske, 2001, p. 113). Ambele interpretări ridică aceeași întrebare: Discursul presei are nevoie de obiectivitate? Și dacă da, unde o plasăm? Câtă vreme avem un emițător în carne și oase, cu propriile prejudecăți și opinii, nu putem vorbi sub nici un motiv de obiectivitatea mesajului. Orice dicționar definește obiectivitatea drept „suprema valoare profesional-etică a jurnalismului de informare”. Realitatea, însă, spune altceva: presa doar mimează obiectivitatea, nu o și practică. Analizând modul în care se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
decât în continuitatea: percepție - observație - sistematizare - structură a unui subiect langajier. (P. Charaudeau, 2002, p. 102) Eveniment este ceea ce vrea ziaristul să fie. El transformă evenimentul brut într-un fapt de presă. Cititorul doar îl validează, în măsura propriei competențe, prejudecăți sau dorințe. Să luăm un eveniment politic minor. Președintele Băsescu a spus: „Marea Neagră este un lac rusesc”. Ziariștii au decupat din context acest ornament retoric, cu vagi conotații ironice, și l-au transformat în subiect de știre. În funcție de simpatiile lor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de imposibilitatea de a-și păstra sângele rece. Aloyius MacGahan, trimis să realizeze un reportaj în legătură cu atrocitățile comise de turci împotriva creștinilor din Bulgaria, scria în London Daily Neuws, în 26 iulie 1876: „Am venit aici fără nici un fel de prejudecăți. Mi-e teamă că nu mai sunt nici imparțial și nici rezervat. Se petrec lucruri atât de îngrozitoare, încât calmul nu-și are loc aici”. Cinstea poate fi un mod hotărât de a evita o minciună spusă conștient. (P. Sorlin
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prefac că știu, care dau din cap tot timpul în cadrul unui interviu pe care îl înțeleg doar parțial. Fiți suspicioși față de toate sursele. Să vă întrebați mereu: De ce îmi spune această persoană acest lucru?, Ce interes are?, Ce urmărește?. Evitați prejudecățile. Nu lăsați opiniile (antipatiile) personale să vă influențeze prematur subiectul. Nu neglijați empatia cu cititorii. Întrebați-vă mereu: Ce vor cititorii să știe?, Ce anume trebuie explicat?, Ce le va aduce nou acest articol?. Arătați în ce măsură evenimentele despre care scrieți
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
raport de asemănare) sau «simbolul», în care raportul cu realitate, este pur convențional.” (J. Dubois [coord.], 1973, p. 248) (6) Aparent, prin iconicitatea cuvântului ne îndepărtăm de la teoria arbitrarietății semnului lingvistic. În lucrarea sa, Descrierea simbolurilor, P. Florenski contrazice această prejudecată, observând omogenitatea plastică a materialului verbal: „Miezul cuvântului îl constituie mai întâi toate imaginile concrete, fie și într-o mică măsură. Fiecărui cuvânt și, în egală măsură, îmbinărilor de cuvinte le corespunde obligatoriu o anume concretețe, iar această concretețe nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
următoarele cerințe: - răspunde la întrebările: cine?, ce?, când?, unde? (eventual, cum?, de ce?); - Atribuie: de unde știi?; - evită opinia și, cu atât mai mult, umorul ori sancțiunea. Defecte curente ale știrii Subinformarea: limba de lemn, politețe, excesivă, folosirea jargoanelor. Etichetarea: citatul trunchiat, prejudecata, ideile de-a gata, ruperea din context. Suprainformarea: acordarea importanței unor subiecte în dauna altora. Altfel spus, banalizarea efectelor dramatice, crearea confuziei prin detalii nesemnificative. Parainformarea: informația reală se substituie prin detalii cu semnificații îndoielnice, reduse. Pseudoinformarea: publicitate mascată sau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
roșeață în obraz - culoarea sângelui, a poftei și a păcatului. Detaliile se aleg și să alătură nu la întâmplare, ci stăpânind toate conotațiile lor. În realizarea oricărui portret, există o doză consistentă de speculații. Chiar dacă la baza lor stau niște prejudecăți, ele devin extrem de utile înțelegerii personajului: fruntea înaltă e semn de inteligență, buzele subțiri e semn de răutate, fața rotundă și puhavă e semn de bunătate etc. Să privim atent fiecare detaliu fizic și vestimentar: părul (îngrijit sau nu, cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
stau sentimentele" (A. Cosmovici, 1996), dar dacă obiectul îl reprezintă activitatea, atunci doar sentimentele superioare, real importante pentru subiect vor avea rol dinamizator și nu dorințele sale de moment. d) teoriile care evidențiază rolul inițiativei. Inițiativa presupune activism, ruperea de prejudecăți, realizarea unor proiecte care în planul motricității angrenează subiectul în experiențe individuale și de grup profund pozitive (sub aspectul efectelor imediate sau de durată). 1.4 Nivelul motricității. Capacitatea motrică Dintr-o perspectiva descriptivă, motricitatea exprimă o caracteristică globală, cuprinzând
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
și-l identifică la toate nivelurile organizării sociale, pornind de la individ și terminând cu societatea în ansamblul său. Înțelegerea restrictivă a învățării, fiind legată primordial de instituțiile formale de educație, este cât se poate de des întâlnită, împreună cu o altă prejudecată, conform căreia dimensiunea cognitivă și capacitatea de a raționa sunt considerate singurele esențiale și responsabile pentru procesele de învățare. Dimensiunea socială și cea emoțională a omului sunt neglijate într-o astfel de viziune. Figura 4. Integrarea dimensiunilor cognitivă, socială și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]