3,896 matches
-
și paraverbal. Este posibil ca această suprapunere de informații concordante să vizeze fie relația, fie conținutul mesajului. 2) Kinetografe (kinetographs): gesturi prin care se arată acțiuni concrete (a merge, a dormi, a mânca etc.). Ele reprezintă o componentă esențială în prelegerea profesorului, emoționantă și captivantă. De asemenea, kinetografele pot fi folosite și pentru a descrie evenimentele din mediul înconjurător, precum avalanșe, accidente rutiere, atacuri, conflicte etc. În legătură cu istoricul lor, în perioada fragedei copilării, dezvoltarea semantică se realizează pe palierul gesturilor kinetografice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorului. 4. Printre factorii semnificativi care pot influența viteza executării gesturilor profesorului în comunicarea didactică menționăm: a) timpul disponibil; b) impactul asupra elevilor; c) nivelul energetic al profesorului; d) genul și personalitatea elevilor; e) structura anatomo-fiziologică a profesorului. 5. În timpul prelegerii profesorului, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare relevă în mod deosebit: a) structura anatomo-fiziologică; b) trăsăturile de personalitate; c) nivelul economic; d) tipul temperamental; e) lărgimea sau îngustimea spațiului; f) stilul de predare. 6. Direcția de execuție
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai salute. În cele din urmă, edificat, Maniu și-a reluat vizitele în casa din strada dr Staicovici, în măsură să-și amintească cu venerație mai târziu despre cum muncea prietenului său: „Pot afirma că între multe sfătoase nulități trăncănitoare, prelegerile cu miez ce ținea (Voiculescu n.n.), pentru combaterea bolilor erau o revelație. Urmărite de zeci de mii de oameni din toată țara, erau adevărate lecții populare de igienă socială, întemeiate pe o valoroasă pregătire, de real folos poporului...L-am
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
exterioritatea spectacolului 203. Ca soluție de ieșire din această criză spectaculistă, Debord propune politica dialogului, care își poate impune propriile condiții 204. Reflecțiile filosofului Michel Foucault asupra discursului constituie un alt moment important în istoria ideii de politică aplicată. În prelegerea inaugurală rostită la Collège de France, cu ocazia învestirii sale ca profesor de Istoria sistemelor de gândire, gânditorul francez distinge între trei serii de principii procedurale care contribuie la controlarea, selecționarea, organizarea și redistribuirea discursului, respectiv între principiile [externe] de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
the New Millennium, Taschen, 2002. Hanfling Oswald (ed.), Philosophical Aesthetics. An Introduction, Blackwell Publishing Ltd, Oxford și Cambridge, The Open University, 1992. Harris Jonathan, The New Art History. A Critical Introduction, Routledge, Londra și New York, 2001. Hegel G. W. F., Prelegeri de estetică, trad. de Roșca D.D., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1966. Highmore Ben, Everyday Life and Cultural Theory, Routledge, Londra și New York, 2002. Highmore Ben, The Everyday Life Reader, Routledge, Londra și New York, 2002. Jenks Chris, Culture, Routledge, Florence
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
atunci, atrage atenția corpului academic american ca fiind unul cu identitate aparte, de sine stătătoare: anii 1900-1950. La începutul secolului trecut, consemnează Griffin, profesorii de oratorie (speech, în limba engleză) făceau parte din departamentele de Limba engleză. Punând accentul, în prelegerile lor academice, pe acel canon al retoricii care, de la Aristotel încoace, poartă numele de "acțiune" (delivery, în limba engleză), cu alte cuvinte, pe actul performativ, eminamente oral, al oratoriei, acești profesori erau, scrie Griffin, "priviți de sus", ca "rudele sărace
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
comunicării. La data respectivă, aveam mare nevoie, ca în toate momentele cruciale ale parcursului meu plin de "hurducături" prin acest labirint epistemologic al teritoriului domeniului de care vorbim, de sfatul domniei sale în această privință, eu urmând să susțin public o prelegere cu rol de "preambul" la iminenta apariție a Politicului în paranteză, în contextul conferințelor lunare organizate de Institutul de Cercetări Social-Politice, înființat de profesorul Ioan Biriș, sub egida Facultății, încă din 2005, dar care "produce" abia din 2013, de când profesorii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
școlar pe Județele Iași și Vaslui. Așa stând lucrurile, trebuia să te întâlnești cu el. Numai peste o lună de zile - la începutul lui august s-au organizat conferințele cadrelor didactice. În raportul său, revizorul se referea pe larg la prelegerile și convorbirile „asupra metodului de a învăța pe copii citirea și scrierea /metodul legografic/” ținute de matale. Da’ ia spune, nu-i așa că acuma s-a produs acea chemare misterioasă a unuia către celălalt? Nu se putea ca „Piatra prețioasă
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Iași, o fantasmă. E mult mai mult decât un proiect academic... M.I. Așa este! N-am avut nimic scris dinainte, am făcut tot felul de exerciții mentale: cum o să fie, cum o să mă fac înțeles. Și, nu știu cum, am supraviețuit primei prelegeri. Apoi încă o dată și încă o dată. După vreo două zile, m-au luat la Tg. Neamț. Au fost acolo tot felul de activități, nu mai țin minte exact, cu presa, cu televiziunea, cu diverse persoane... S.A.: Și am auzit că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Mâine. Turculeț, A. (1999). Introducere în fonetica generală și românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din București. Zugun, P. (2000). Lexicologia limbii române: Prelegeri. Iași: Tehnopress. Izvoare Agârbiceanu, Ion (1954). Schițe și povestiri. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Agârbiceanu Ion (1957). Din munți și din câmpii. București: Editura Tineretului. Alecsandri, Vasile (1987). Legende și pasteluri. București : Editura Ion Creangă. Alexandrescu, Grigore
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clandestine, iar faptul că, înainte de a li se pronunța o sentință, inculpații declarau, în ultimul cuvânt în fața instanței, că au fost, sunt și rămân legionari mi se părea de domeniul fabulației. Și, tot în școală, ni s-au ținut prelegeri despre grupări ilegale care apăreau ici-colo și complotau împotriva „orânduirii socialiste”, ceea ce, iarăși, mi se părea de domeniul trecutului îndepărtat. Încă mai credeam în lozinca învățată în școala generală și la pioneri, apoi la UTC, a poporului „strâns unit în jurul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
început? De ce sunt respectivele reguli atât de importante pentru tine? • Ce tip de relații ți-ar plăcea să stabilești cu clasa pe termen lung? Cum te-ai gândit să procedezi? • Ce strategii de predare vrei să folosești la prima lecție (prelegere, lucrul pe grupe, teme individuale, întrebare-răspuns etc.)? De ce? Importanța primelor întâlniri cu o clasă nouă este subliniată și de Robertson; acesta recomandă profesorilor un comportament care să degaje autoritate și încredere în sine. Printre componentele unui asemenea tip de coportament
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Philosophen, Leipzig, 1905. 28 Theophrastes Characteres et Philodemi de vitiis liber decimus, ed. Ussing, pp. 4, 57, 175. 29 Cicero, De natura decorum, I, 34. 30 Cf. detalii în § 44. 31 Despre acest principiu, în organizarea sa mai specială, cf. Prelegerile mele de la Hesingfors, apărute sub titlul Personlighetprincipen i Filosofin, Stockholm, 1911. 32 Am remarcat aceste lucruri încă din Geschichte der neueren Philosophie, II, nota 38. Declarațiile lui Schlegel prezentate în cele ce urmează se găsesc în "Athenäum", 1800, I, 2
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
confirme și să consolideze stereotipurile pe care le împărtășești. Dar odată ce te împrietenești cu oamenii, îți dai seama că ei niciodată nu aduc cu stereotipul. Românii trec pe lângă mine pe stradă, conduc autobuzul sau taxiul în care mă aflu, ascultă prelegerile mele, mă servesc în magazine, dar eu nu-i recunosc decât dacă ei decid să arboreze un steag românesc la locul lor de muncă. La o primă vedere, nu se deosebesc cu nimic de ceilalți irlandezi. Interesant aici este gradul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
largi precum emoția sau credința. Ca antropolog, merită încă să lucrezi pe România. Este foarte surprinzător că, după 20 de ani, foarte puțin s-a publicat. Există încă un mare gol, ce trebuie umplut, în înțelegerea vieții. Ca urmare a prelegerilor mele, încă mai detectez în audiențele mele experiența descoperirii, care s-ar putea să fie primul semn de afecțiune și devotament. Stephen Fischer-Galați Profesor emerit de istorie la University of Colorado din Boulder, Statele Unite. Autor al volumelor Ottoman Imperialism and
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Anglia la University of Kent din Canterbury pentru a lua cursuri de germană și integrare europeană. Așa cum se poate ghici, evenimentele din Germania de Est ne atrăgeau atenția în mod deosebit. Unul dintre profesori a observat, la începutul săptămânii, că prelegerile sale vor depinde de existența Zidului Berlinului; fără acesta, nu ar fi existat o Germanie divizată, o Europă divizată sau o lume bipolară. Pe măsură ce cursul s-a desfășurat, profesorul a devenit din ce în ce mai frustrat și mai fascinat: frustrat pentru că prelegerile lui
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
că prelegerile sale vor depinde de existența Zidului Berlinului; fără acesta, nu ar fi existat o Germanie divizată, o Europă divizată sau o lume bipolară. Pe măsură ce cursul s-a desfășurat, profesorul a devenit din ce în ce mai frustrat și mai fascinat: frustrat pentru că prelegerile lui deveniseră rapid depășite; fascinat de evenimentele istorice care aveau loc aproape în fiecare zi. Deci, geografic m-am situat la o oarecare distanță de evenimentele surprinzătoare care au avut loc în Germania de Est, Cehoslovacia, Bulgaria și România în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în istoria științei românești cele patru articole de răspuns la insinuările a doi materialiști atei, elevi ai lui Haeckel; Nicolae Leon - profesor de botanică la Universitatea Alexandru I. Cuza Iași, și Dimitrie Voinov profesor de zoologie la Universitatea București, privind prelegerile paulesciene legate de materialism și generația spontanee. Argumentația riguros științifică, limitată strict la subiectul dezbătut, fără atac la persoană, afirmații jignitoare sau denigratoare, avea să impresioneze mediul academic românesc în așa măsură, încât l-au făcut pe Titu Maiorescu să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nota socială a gândirii sale începe chiar cu profesia pe care a exercitat-o, aceea de medic strălucit al timpurilor sale. De la cunoașterea ființei umane la gândirea socială Înclinația socială a gândirii sale o relevă în chip deosebit de convingător în prelegerea de deschidere a lecțiilor clinice pe care le- a susținut la așezământul spitalicesc Bethleem din București, intitulată Spitalul în ziua de 12 mai 113. În această conferință Paulescu definește cu acuratețe în fața studenților noțiunea de medicină ca știință, medic ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bolșevizarea țării era scopul ocupantului sovietic, idealuri pentru care va plăti cu prețul vieții. Trei momente au semnat destinul tragic al acestui mare gânditor. Primul a fost la 15 ianuarie 145 cu ocazia deschiderii anului universitar 145-146 când susține public prelegerea ,,Substratul biologic al progresului” în care arată că evoluția stă în directă opoziție cu revoluția, că războiul este ,,cea mai nenorocită perversiune a spiritului care a îndrăznit să se depărteze de rațiune’’ și că ,,spiritul nu trebuie să renunțe la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în 2002 despre 11 Septembrie. Fusese o seară destul de dură, cineastul fiind încolțit de întrebări și reacții, unele de-a dreptul ostile, referitoare la opțiunile sale politice de stânga. Dar nu vreau să mă refer la asta acum, ci la prelegerea foarte aplicată și profesionistă despre cum face el film. Pentru Ken Loach, cel mai important e scenariul, iar colaborarea dintre regizor și scenarist e și ea foarte importantă. „Ca cineast trebuie să te întrebi nu cum, ci de ce? De ce faci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Editura Știință, Chișinău, 1994. Coșeriu, Eugeniu, Omul și limbajul sau. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, Antologie, argument, note, bibliografie și indici de Dorel Fînaru, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009. Coșeriu, Eugen[iu], Prelegeri și conferințe (1992-1993), supliment al publicației " Anuar de lingvistică și istorie literară", Ț. XXXIII. 1992-1993, Seria A, Lingvistică, Iași, 1994. Coșeriu, Eugeniu, Sincronie, diacronie și istorie. Problemă schimbării lingvistice, Versiune în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedica, București, 1997
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
implicate de relația locutor interlocutor, indiferent de caracterul informațiilor transmise, relație care poate reflecta și asumarea unor roluri diferite de către fiecare dintre subiecții actului comunicativ (de exemplu, rolul de elev, rolul de profesor, rolul de profesor-elev, rolul de opozant în prelegerea cu opozant, rolul de colaborator, rolul de complice etc. vezi și Stoean, 2002, p. 65); pe ambele coordonate, este important ca ""personajul-resursă30" să depășească statutul de informator, și să cunoască, sau să intuiască, legitățile formei de învățare implicate în situația
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ca sanitari, au fost sergenții de oraș. Cursurile se făceau seara și erau predate, ca și aplicațiile practice, de profesorul Minovici. Programul Școlii era întocmit ținând seama de nivelul de înțelegere al elevilor respectivi. Profesorul s-a ferit să elaboreze prelegeri cu termeni tehnici și multe explicații științifice, servindu-se de metoda intuitivă și aplicații practice. Pereții sălii de clasă erau acoperiți cu planșe, reprezentând accidente și felul în care trebuie să se intervină pentru primul ajutor și transportul la spital
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
egida Societății Române de Ortopedie Pediatrică (ROROP), mai multe personalități medicale ale profilului specialității noastre din Franța, Belgia, Grecia, USA, Serbia au operat alături de ortopezi români la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, din București, sau au ținut prelegeri la care au participat numeroși ortopezi din țară. De la constituirea ei societatea a organizat mai multe congrese cu o tematică diversă, interesând colegii din întreaga țară, două dintre aceste congrese ținându-se sub patronajul Academiei Române de Științe Medicale. În lucrarea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]