4,547 matches
-
virtuale create de femei sunt analizate fie în direcție etnografic-practică, fie în utopia eliberării identitare în mediul Internetului. O problematizare a acestei discuții de gender online ia în considerare modul în care femeii i se atribuie un statut marginal în priceperea tehnologică, un rol deficitar în raport cu abilitățile tehnice masculine ori chiar incompetență tehnică (evident, o presupoziție care poate fi ușor demontatăă. Perspectiva așa-numitelor deficiențe feminine și a prezenței scăzute a femeilor online are în vedere educarea femeilor pentru a se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lucruri nesuferite pentru a vă reaminti de statutul lor superior și de necesitatea de a vă ține coada între picioare. De fapt, le face plăcere să observe disconfortul dumneavoastră de nou-venit, întrucât contrastează plăcut cu sentimentele lor de securitate și pricepere cu privire la propriul loc de muncă. Soluția la „dilema nou-venitului” nu constă în rebeliune împotriva „vechii gărzi” și răzvrătirea împotriva tuturor convențiilor de la birou. Abilitatea dumneavoastră de a para afirmațiile abuzive prin replici amuzante (însă nu persiflante) și refuzul dumneavoastră de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mă convinsesem de asemenea că eu Însumi n-aș fi? Ba dimpotrivă, eu ființam, fără Îndoială, de vreme ce am fost Încredințat de asta, sau chiar dacă gândisem ceva. Însă există un anumit spirit Înșelător, deosebit de puternic, deosebit de iscusit, care Își folosește toată priceperea pentru a mă amăgi Întotdeauna. Nu e nici o Îndoială așadar că sunt, dacă el mă Înșală; și Înșele-mă cât o vrea, el nu e În stare să mă facă să nu fiu atâta timp cât voi socoti că sunt ceva. Astfel Încât
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
să văd că astfel de facultăți sunt Întâlnite În anumite corpuri. Dar eu, cine sunt eu, presupunând că există cineva care este extrem de puternic și, aș Îndrăzni s-o spun, răutăcios și viclean, care Își folosește Întreaga putere și toată priceperea pentru a mă Înșela? Pot oare să fiu sigur că am măcar cel mai mic lucru dintre cele despre care am spus altădată că aparțin naturii corporale? Cercetez cu atenție, cuget, mă Întorc asupra chestiunii, dar nu se Întâlnesc nimic
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
asemuirea cu care a fost concepută această idee, fie e vorba despre o remarcabilă cunoaștere intelectuală a mecanicului, fie e o mare pătrundere de spirit, prin intermediul căreia a putut-o inventa fără nici o cunoaștere precedentă. Și trebuie remarcat că orice pricepere, care nu e obiectivă decât În idee, trebuie să se găsească În mod formal sau eminament În cauza sa, oricare ar putea fi această cauză. Tot așa, trebuie gândită și realitatea obiectivă ce se află În ideea de Dumnezeu. Dar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mergem sau să ne mișcăm corpul Într-un fel anume, această dorință face ca glanda să Împingă spiritele spre mușchii ce slujesc acestui scop. ART. 44. Fiecare dorință este unită În mod natural cu o anumită mișcare a glandei; prin pricepere Însă sau prin deprindere, o putem uni cu altele Cu toate acestea, voința de a provoca În noi o anumită mișcare sau un alt efect nu dă Întotdeauna rezultatul dorit; acesta variază după modul În care natura sau deprinderea au
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
aceea, când se trage cu pușca În ea, Îi face să alerge Într-acolo. Or, aceste lucruri este bine să le cunoaștem pentru a da curaj fiecăruia În a se strădui să-și domine afectele. Căci, dacă putem, cu puțină pricepere, să schimbăm mișcările creierului la animalele lipsite de rațiune, este evident că o putem face Încă și mai bine la oameni și că până și cei care au sufletele cele mai slabe ar putea dobândi o stăpânire deplină asupra tuturor
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
este evident că o putem face Încă și mai bine la oameni și că până și cei care au sufletele cele mai slabe ar putea dobândi o stăpânire deplină asupra tuturor sentimentelor lor, cu condiția să facă uz de destulă pricepere În a le stăpâni și Îndruma. BIBLIOGRAFIETC "BIBLIOGRAFIE" Adam, Charles, „Ses trois notions fondamentales” În Descartes Revue Philosophique, Librairie Félix Alcan, Paris, 1937. Alquié, Ferdinand, Descartes l’homme et l’œuvre, Hatier, Paris, 1988. Anselm, Proslogion, trad. de Gh. Vlăduțescu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Acest raport de interdependență dintre educație și dezvoltarea socioeconomică a ridicat educația, în ultimele decenii, „în poziția de activitate prioritară a societății contemporane” (Văideanu, 1988). Societățile, crede profesorul ieșean, se bazează tot mai mult pe „produsele” educației, astfel încât „atitudinile, capacitățile, priceperile, obișnuințele și cunoștințele au devenit tezaurul cel mai solid și mai valoros al popoarelor”. Iar din funcțiile sociale ale învățământului (inovare, dezvoltare socială) au derivat căile prin care acesta poate furniza mediului social valori socioculturale: fie direct, prin „stilul” sau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și, în același timp, „virtuți elementare care însoțesc în chip firesc vrednicia de muncă și pofta de a munci, conștiinciozitatea, hărnicia, răspunderea, stăpânirea de sine și devotamentul către o viață activă”. Al doilea scop al acestui tip de educație este „priceperea chipului cum se înlănțuiesc interesele tuturor și ale patriei în special, precum și priceperea higienei corporale, practicarea acestei priceperi și exercitarea stăpânirii de sine, a dreptății, a devotamentului și a unei conduceri înțelepte în viață sub călăuzirea unui puternic simț de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
muncă și pofta de a munci, conștiinciozitatea, hărnicia, răspunderea, stăpânirea de sine și devotamentul către o viață activă”. Al doilea scop al acestui tip de educație este „priceperea chipului cum se înlănțuiesc interesele tuturor și ale patriei în special, precum și priceperea higienei corporale, practicarea acestei priceperi și exercitarea stăpânirii de sine, a dreptății, a devotamentului și a unei conduceri înțelepte în viață sub călăuzirea unui puternic simț de răspundere personală”. Primul țel al educației cetățenești este numit de Kerschensteiner educație „tehnică
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
munci, conștiinciozitatea, hărnicia, răspunderea, stăpânirea de sine și devotamentul către o viață activă”. Al doilea scop al acestui tip de educație este „priceperea chipului cum se înlănțuiesc interesele tuturor și ale patriei în special, precum și priceperea higienei corporale, practicarea acestei priceperi și exercitarea stăpânirii de sine, a dreptății, a devotamentului și a unei conduceri înțelepte în viață sub călăuzirea unui puternic simț de răspundere personală”. Primul țel al educației cetățenești este numit de Kerschensteiner educație „tehnică”, cel de-al doilea- educație
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de indivizii angajați în procese formative, obiectivate în comportamente sociale (Păun, 1983). Adevărul că „totul trece prin educație”, scria George Văideanu (1985), a fost demonstrat adesea de viață. Numai trecând prin mintea și inima oamenilor știința formează sisteme de cunoștințe, priceperi și atitudini și, astfel, devine o forță, acționând în sensul dorit de oameni. E nevoie de un „neoumanism”, orientare care și-a găsit mulți susținători în rândurile oamenilor de știință. Numai trecând prin educație și cultură, problematica lumii contemporane va
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vedere al specialistului în științele formării, educația adulților este mai ales știința despre procesele educaționale care vizează oamenii maturi. Înseamnă, mai ales, activitățile prin care se realizează educația adulților, cuprinzând: toate experiențele care ajută persoanele mature să dobândească noi cunoștințe, priceperi, deprinderi, atitudini, interese, valori; toate experiențele individuale sau de grup care rezultă din învățare; lectura, audiția muzicală, învățarea prin racordarea la viața cotidiană de familie sau de muncă. În sens tehnic, include numai activitățile de autoeducație și formele educaționale organizate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Excepție făcând țara noastră, administratorul pretutindenea e un adevărat părinte al populației rurale.” (Eminescu, 1977a, pp. 144-145) Știind că „administrația reală, fără țară și popor, e nepricepută”, el a devenit un instrument conștient al statului, îndreptându-și întreaga energie și pricepere spre activizarea funcțiilor sale, a domeniului ce-i fusese încredințat. Iar dacă statul constituțional e opera dezvoltării industriale și a școlii, atunci Școala și Educația trebuie să personalizeze statul și să contribuie la dezvoltarea fiecărui individ, ajutându-l ca - prin
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
obligații formale, ci o adâncă cunoaștere și conștientizare a funcției sale într-un sistem. Eminescu a avut o concepție coerentă despre educație, făurită din studii 4 și reflexiuni personale, el a înțeles ca puțini contemporani ai săi să-și pună priceperea de om cult în slujba neamului. Pedagogia lui a avut un profund caracter social. „O dotațiune suficientă pentru școală și educație”tc "„O dotațiune suficientă pentru școală și educație”" Cum personifica școala noastră concepția lui Eminescu despre statul educativ? „Două
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unei cărți de geografie, activitatea de recenzent al manualelor școlare fiind onorată de Eminescu cu o deosebită competență profesională (pedagogică) și angajare cetățenească. El cerea cărții școlare să transmită nu numai cunoștințe (acestea, cum am spus, trebuie să fie cu pricepere selectate și înfățișate), ci să dea „regulă și normă cugetării teoretice”, să formeze „cugetarea practică” și pe „cea morală” deopotrivă. În cazul instrucției primare și secundare deci, „calitatea celor știute stă în proporție inversă cu cantitatea”. Numai cunoștințele deplin înțelese
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
contemporană promovează astăzi cu deosebită insistență această formulă postuniversitară de formare a formatorilor. A fost, mai întâi, un centru de „antrenament” profesional, oferind candidaților la cariera didactică modele comportamentale, soluții practice, asistență competentă, ajutându-i să-și formeze și perfecționeze priceperile și conduitele didactice cerute de viața școlii. A constituit și un poligon experimental pentru catedra de pedagogie a Universității și pentru profesorii Seminarului care verificau metodele noi propuse de teoria pedagogică, validându-le sau infirmându-le. Importanța Seminarului, în timp
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
anumită instrucție eronată le-a sădit gustul excesiv pentru viața citadină și birocratică. A venit vremea pentru o „reîntoarcere la pământ”, pentru ca - prin muncă directă, anchetă și acțiune socială - să „se formeze o nouă intelectualitate”. Fiecare va fi folosit după priceperea sa: profesorii în școlile țărănești, agronomii în câmp, medicii în dispensare și organizații sanitare, folcloriștii și sociologii la anchetele sociale. „Fiecare - arăta D. Gusti - își va aprecia singur sarcina potrivit capacității sale și, odată zona socială aleasă, își va fixa
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mai impresionant fiind spiritul de echipă, de colaborare, spiritul de disciplină și ordine - câștiguri psiho-morale. La Leșu-Năsăud au fost antrenați, devenind echipieri, oameni ai satului, ei rămânând cu această conștiință și după plecarea studenților. Medicii, veterinarii câștigau încrederea țăranilor prin priceperea și devotamentul lor, prin serviciile oferite satului. Și nimic nu conta mai mult decât încrederea. Concluzia pe care o trage H.H. Stahl, examinând acest fapte, este aceea că munca în echipă oferă, în mod practic, „învățăminte”, modele acționale, fiecare individ
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de acțiune culturală. Câștigul deosebit prin aceste Școli reprezintă așadar „un corp de principii teoretice care constituie temeiul unei doctrine, un tot invizibil de învățăminte tehnice care susțin o experiență rodnică și un grup de oameni a căror pasiune și pricepere să le fructifice” (Focșa, 1939, p. 198). Câștigul principal a fost acela că toți cei care au trecut printr-o școală de echipieri au dobândit conștiința valorii muncii culturale la sate, în folosul neamului, devenind apoi ei înșiși fermenți ai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și desfacere, în toate satele; lichidarea analfabetismului; conservarea elementelor de cultură locală tradițională, care au valoare socială și națională; organizarea unor cursuri pentru săteni; construirea unor edificii publice (cămine, dispensare, băi) (Bădina, Neamțu, 1970, p. 147). Un program cuprinzător, solicitând priceperea medicilor, agronomilor, veterinarilor, profesorilor, adică a tuturor absolvenților universităților noastre în timpul acela. Fiecare dintre tinerii intelectuali români își putea găsi teren de acțiune, câmp larg pentru a-și manifesta competența dobândită, pentru a cunoaște realitatea social-economică a satului, pentru a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
modernă, și se aduseseră materiale didactice corespunzătoare la Scăieni. Această metodă de „învățătură împrumutată”, cum mai era numită, prevedea împărtășirea reciprocă a cunoștințelor și credem că de aceea a și fost adoptată aici și corespundea scopului asociației, de reunire a priceperilor și talentelor pentru un scop comun. Principalul câștig dobândit aici a fost, socotim noi, acest efort de instruire a tuturor membrilor comunității (inclusiv a țiganilor eliberați), „un act esențialmente umanitar” (Cojocaru, Ornea, 1966, p. 157), nemaiîntâlnit până atunci în țările
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cărții rezultă din următoarele două măsuri luate de adunarea generală: a) întocmirea unui regulament propriu pentru achiziția cărților (numai a celor recomandate de sfatul de conducere) și funcționarea bibliotecilor; b) întocmirea rezumatelor pe foile de lectură, de către fiecare cititor, după priceperea sa, fie reproducând pasaje mai importante, fie rezumând acțiunea, fie făcând chiar aprecieri critice. S-au adunat, cu timpul, mii de foi de lectură (numai în 1934 au fost întocmite 636 de foi). Pentru cele mai bine organizate biblioteci personale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu mediul, cu o idee, cu un model de acțiune. Universitățile populare își păstrează finalitățile educaționale și modelele de acțiune intacte, până în zilele noastre: răspândire a cunoștințelor științifice și de cultivare intelectuală și morală (stimularea intereselor, atitudine critică, gândire obiectivă, pricepere de a raționa și argumenta). În acest fel, universitatea populară îndeplinește o funcție socială importantă și anume: formarea concepției despre lume și a atitudinii față de problematica politică, economică, socială și culturală (Urbánczyk, 1975). La Ungureni nu s-a urmărit doar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]