95,170 matches
-
și alte poezii scrise sub impulsul aceleiași inspirații, relatau amorurile campestre ale seniorului cu june țărănci anonime, Cireșar, de exemplu (din Calendarul viei) oferă varianta balcanică a lui The Miller’s Daughter, dar, în timp ce Tennyson abia dacă îndrăznea să ridice privirea spre frumoasa fată a morarului, dorind să fie doar lănțișorul de la gîtul ei („I’d touch her neck so warm and white”), Tennyson al nostru de la Dunăre, Ion Pillat, mergea mult mai departe și profita spontan de le droit de
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
de pontifi romani, cartea de față prezintă istoria acelei „puteri“ emblematice care a fost și este papalitatea, în dublul său aspect, temporal și spiritual. Noul mod de a-l privi pe „vicarul lui Cristos“, incluzând aspectul uman, părăsește în parte privirea Ex cathedra și redimensionează mitul Sfântului părinte ca personaj. Aceste profiluri pun în evidență fundalul istoric, legăturile, de atâtea ori conflictuale, cu împărații romano-germani. Claudio Rendina: Papii. Istorie și secrete. Editu- ra ALL, București, 2002. Preț: 249 000 lei. Secret
Agenda2003-3-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280590_a_281919]
-
la Lugoj și, în sfârșit, una la Timișoara, părându-i parcă rău să plece dintre români. Și iarăși: de ce s-au arătat bănățenii atât de generoși cu laudele, atât de dornici să vină de la mari distanțe să-l fure din priviri, să-i aducă ovații și să-i dea dovezi de prețuire? Potrivit cercetărilor istoricului timișorean Vasile Dudaș, entuziasmul nu era deloc întâmplător. N-a fost vorba doar de imboldul gazetelor românești din Transilvania și Banat sau de inițiativele unor fruntași
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
principiul creșterii arborilor. Piloni de susținere Primul Regulament de construcții (1727) va ordona activitatea de construcții în orașul și cetatea Timișoarei, multe clădiri din perioadele următoare distingându-se prin stil și monumentalitate. Pentru aceasta este de-ajuns să aruncăm o privire în Piața Unirii ori să răsfoim paginile unor monografii: Primăria veche (1735), Domul Romano-Catolic (1736), Spitalul civil (1757). O seamă de case din veacul al XVIII-lea sunt, și astăzi, în picioare, pe străzile: Vasile Alecsandri nr. 3, Eugeniu de
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
Leo Butnaru În ianuarie 1914, Filippo Tomasso Marinetti sosește în Rusia, de aici încolo evenimentul amplificându- se și având o rezonanță socio-culturală incredibilă. De cum italianul coboară pe peronul gării Aleksandrovskaia din Moscova, o parte a presei exultă: „Chiar de la prima privire el predispune la simpatie. O față energică, vie, extrem de frumoasă. Ochii săi negri și adânci privesc ironic și vioi interlocutorul. Marinetti este plin de foc, arde tot; e vâlvătaie. Mișcări impulsive, iuți. În timp ce Tasteven îl salută, el se întoarce mereu
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
reținem: „Conform definiției lui Marinetti, futurismul tinde spre crearea unei arte care ar răspunde noii sensibilități în schimbare a omului contemporan, generate de descoperirile științifice și de ampla comunicare mondială (telefonul, telegraful, marele ziar - «sinteza unei zile universale» ș. a.)... O privirea optimistă a lucrurilor, care înainte erau luate drept pesimiste, - acesta ar fi elementul pozitiv, pe care l-a adus înainte de toate în literatură futurismul”. Însă mai mulți futuriști ruși nici pe departe nu împărtășeau entuziasmul colegului lor Kulbin, stârnit de
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
în cadrul întâlnirii literare propuse de Cenaclul „Pavel Bellu“ pentru ziua de luni, 24 februarie, de la ora 17, la Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului. Cu acest prilej va fi lansat ultimul volum antum al lui Mircea Belu, „Spectacolul privirii“, apărut la editura Signum din Reșița. Despre personalitatea celui evocat și despre volumul nou-lansat vor vorbi, printre alții, scriitorul Ion Marin Almăjan, directorul D.C.C.P. Timiș, Lucia Nicoară, directorul T.N.T. , Vladimir Jurăscu, Mariana Voicu, Geta Iancu, criticul literar Adrian Dinu Rachieru
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
cât mai aproape de forma lor naturală; fața de masă se cere... asortată cu stilul capodoperelor sale; orice accesoriu, până la șervetul impecabil și furculița care n-are voie să fie ieftină (sau, Doamne ferește, purtătoare de bacterii) este esențial. Pentru gust, pentru privire, pentru miros și pentru plăcerea ritualului mesei. Mâncare pentru 1 700 de guri Președintele Ion Iliescu, ex-premierul Petre Roman, Mircea Sandu și întreaga echipă națională de fotbal (de la care a primit în semn de prețuire o minge cu toate autografele
Agenda2003-9-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280757_a_282086]
-
plasament 1, locul unde Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului Timiș a oferit spațiu Centrului de Art-terapie „Dr. Eliza Ionescu“. O instituție a cărei activitate întrunește profesioniști în psihologia copilului, artiști plastici, actori-păpușari, muzicieni, logopezi. Ceea ce ne țintuiește la început privirea sunt ochii preocupați ai copiilor, care se joacă „de-a pictura“ pe niște pânze cât un cearșaf, întinse pe podeaua unei camere-atelier, cu pereții burdușiți de desene, închipuind case, pomi în-floriți, curcubee, păsări în zbor, soare aprins. Culori, culori, culori
Agenda2003-9-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280758_a_282087]
-
se poată exersa în arta sculpturii. Paranteză Uneori, noaptea - medita Puricele într-o ocazie -, cînd insomnia nu mă lasă să dorm, ca acum, și citesc, fac o paranteză în lectură și mă gîndesc la îndeletnicirea mea de scriitor și, cu privirea ațintită multă vreme în tavan, îmi imaginez, pentru cîteva clipe, că sînt sau aș putea fi dacă mi-aș propune cu seriozitate, chiar de mîine, precum Kafka (desigur, fără existența lui mizerabilă), precum Joyce (fără viața lui sufocată de slujbe
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
umblat Marco Polo și, mai spre noi, la 15 mai 1676, Nicolae Milescu Spătarul, primul „uomo“ universal din cultura română. Preluând o legendă chinezească, George Coșbuc a închinat „podului-minune“ poezia „Leii de piatră“: „Parcă-s vii sclipind în soare/Cu priviri fulgerătoare/ Râde lumea, râd și ei“. Din totdeauna, podurile au stârnit admirație, devenind adesea punct de reper al comunității, semn distinctiv al unui oraș. În piesa lui Shakespeare „Neguțătorul din Veneția“, Shylok se tânguie lui signor Antonio că „în multe
Agenda2003-12-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280832_a_282161]
-
care-l fabrică la repezeală Aronofsky din apă de ploaie, coșmaruri, depresie, autoscopie, barbă și cearcăne își asumă misiunea de a stinge specia umană. E nevoie, desigur, și de spectacolul dezastrului total pentru a adânci psihoza lui Noe declanșată de privirea pe care o aruncă tabloului unei umanități degradate, înjosite, abandonate instinctelor primare. Crima și pedeapsa, evident ultima divină, împietresc sufletul lui Noe, care nu mai sesizează nevoile simple și umanitatea celor apropiați, umanitate imperfectă, dar nu lipsită de sensibilitate. Darren
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
nici măcar una speculativă. Și sînt mulțumit că am putut evolua în afara contextului praghez, ca și de felul cum s-au petrecut lucrurile. Pentru mine a fost o deschidere decisivă. Tot în ipoteza că ai fi rămas la Praga, crezi că privirea ta asupra diferențelor dintre suprarealismul praghez, așa cum acesta s-a manifestat ca fenomen istoric, și cel de la Paris ar fi fost aceeași? Iarăși, nu pot face altceva decît să-mi păstrez distanța față de ceea ce am părăsit, chiar dacă unii dintre prietenii
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
murind după aceea în condiții neelucidate. Generalul Nicolae Rădescu, după ce a coordonat următorul guvern 88 de zile, a fugit la New York, deoarece urma să fie arestat și încarcerat pentru mulți ani. Generalul Aurel Aldea a decedat la închisoarea Aiud, cu privirea ridicată spre cer, cerându-și iertare mareșalului pentru fapta abjectă pe care a săvârșit-o, fiind prezent la arestarea acestuia. Supusul regal Ioan Stârcea a efectuat zece ani de temniță. Colonelul Emilian Ionescu, alt preaplecat al Palatului, a suportat mulți
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
Sub un titlu care s-a dorit explicit, dar care cred că-i umbrește anvergura reală, Andrei Terian a publicat unul dintre cele mai interesante volume de critică apărute in ultimul timp: o culegere de studii care pun sub o privire tăioasă, dintr-o perspectivă teoretică, „critica” românească din ultima jumătate a secolului trecut. Concluzia celor cincisprezece studii, concentrate asupra câtorva direcții importante (istoria literară ca ansamblu de ambiții și formule eterogene, literatura comparată și specificul național, canonul ca legitimare a
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
a lui Chesarie Râmniceanu, din 1780), lângă Basil Munteanu aș menționa mica sinteză a lui Eugen Ionescu, apărută în 1955 într-o enciclopedie, reeditată ulterior, la modelele de istorii literare naționale inovative, citate la p.273, aș alătura o experimentală „privire de sus” a fenomenului, implicând economia, societatea, cultura, în British Literature. A Historical Overview, din 2010, editată de J.Black, L. Conolly etc. Dar la propuneri și observații suntem buni cu toții. Pe scurt, înțelesul pe care îl scot din studiile
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
până în gât în această problemă, fiindcă, de când mă știu, iubesc animalele. Din ’93, de când sunt jurnalist, am fost - în paralel - și susținător al drepturilor animalelor. Mândră de ambele “funcții”. Dezavantajul mi-a fost că am simțit, în toți acești ani, privirile dezaprobatoare și uneori oripilate ale multor cetățeni, dar și ale unor colegi jurnaliști pentru faptul că sunt protectoarea maidanezilor. Mai ales când căram în brațe prin redacții câini bolnavi sau răniți. Ba nu, primul dezavantaj este că am văzut privirile
Credeţi că maidanezii vor să stea pe străzi? APEL emoționant la oprirea uciderii câinilor () [Corola-journal/Journalistic/26773_a_28098]
-
privirile dezaprobatoare și uneori oripilate ale multor cetățeni, dar și ale unor colegi jurnaliști pentru faptul că sunt protectoarea maidanezilor. Mai ales când căram în brațe prin redacții câini bolnavi sau răniți. Ba nu, primul dezavantaj este că am văzut privirile și am auzit urletele maidanezilor aflați în ghearele morții pentru o vină ce nu era a lor. Că doar nu ne-au picat din cer. I-am lăsat noi, adică Voi, cei care i-ați lăsat, pe străzi. Voi de pe
Credeţi că maidanezii vor să stea pe străzi? APEL emoționant la oprirea uciderii câinilor () [Corola-journal/Journalistic/26773_a_28098]
-
care i-ați lăsat, pe străzi. Voi de pe vremea lui Ceaușescu - dar câinii aceia nu mai sunt - și Voi din vremuri mai de acum, care îi lăsați în continuare. Și îi luăm Noi, care îi iubim, de multe ori sub privirile disprețuitoare ale bucureștenilor. Care nu-i mai vor pe străzi. Nici noi nu-i mai vrem, dar ce să facem? Luptăm pentru ei. În timp ce Ei, cei cu Râul adânc înfipt în suflet, profita de pe urma lor și a prostiei multor români
Credeţi că maidanezii vor să stea pe străzi? APEL emoționant la oprirea uciderii câinilor () [Corola-journal/Journalistic/26773_a_28098]
-
ușor îmbătrânit, mereu înger ce privește lumea cu un surâs reținut, înger însingurat, dar înger înconjurat. Înconjurat acum de cele două interprete și de sora sa Viorica, toți reuniți ca o formație de muzică de cameră la capăt de concert. Privirea mi s-a oprit pe coroana din centrul fotografiei. Îndelung nu mi-am putut desprinde ochii de ea... și, rapid, mi s-a derulat în minte povestea sa ca un rezumat de viață, ca o concluzie și un însemn. Coroana
Coroana de tinerețe și moarte by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2676_a_4001]
-
redescoperit: limbajul, cu asumata întoarcere la forța cuvântului și la poezia lui secretă. Prozele din volum taie până la os evenimentul mărunt, cu o scriitură dezvrăjită și încântătoare. Marca cea mai personală a perspectivelor auctoriale mi s-a părut a fi privirea norvegiană, amănunțită, privirea scandinavă: un ochi atent, ațintit și lacom, căci lumina e avară în tărâmurile nordice, mărește detaliile cotidianului și izbutește să acorde din nou importanță vieții pure și simple în plină eră a minimalizării/ micșorării omului. O mare
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
asumata întoarcere la forța cuvântului și la poezia lui secretă. Prozele din volum taie până la os evenimentul mărunt, cu o scriitură dezvrăjită și încântătoare. Marca cea mai personală a perspectivelor auctoriale mi s-a părut a fi privirea norvegiană, amănunțită, privirea scandinavă: un ochi atent, ațintit și lacom, căci lumina e avară în tărâmurile nordice, mărește detaliile cotidianului și izbutește să acorde din nou importanță vieții pure și simple în plină eră a minimalizării/ micșorării omului. O mare receptivitate la semnele
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
a negocierilor cotidiene cu sine și cu ceilalți, amestec de supunere și revoltă. Accentul cade pe cea de-a doua perspectivă. Excelentele tablouri istorice rămân fundal, când indiferent, când vag tensionant, al mișcărilor ființei în viața sa limitată și foșnitoare. Privirea scandinavă pe ea își fixează atenția. Am adăugat, în timp, și alte detalii acestor constatări. De pildă, Per Petterson, cu La furat de cai. O carte despre liniște, singurătate, despre măruntele fleacuri ale zilei care alcătuiesc o viață de om
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
a somat-o să-i născocească povestea. E vorba din nou despre un anume dramatism al naturii norvegiene, despre povestea pe care orice colț de pădure o poate găzdui sau inspira. Detalii fine, psihologii în filigran sunt exaltate de aceeași privire scandinavă pentru care fiecare linie valorează. Planurile romanului se imbrică neobosit până când fragmentele de puzzle existențial compun un desen. Dar e doar unul dintre desenele posibile. Proza norvegiană posedă și această artă a mesajelor deschise. Personajele au o mișcare fantomatică
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
avut și aici rolul său, dar el e doar hârtia de turnesol care pune în evidență cele mai adânci resorturi ale ființei. Cu remarcabilă știință a detaliului semnificativ în ordine umană, istoria personală devine hologramă a unei întregi Istorii. Excepțională privirea scandinavă în Beatles, cartea lui Lars Saabye Christensen (vezi și Herman sau Frați pe jumătate). Dusă până în pragul halucinației, ea lucrează pointilist, dilată fiecare detaliu și extrage din el ingredientele din care, în final, se va putea identifica tabloul mare
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]