11,157 matches
-
ill" huwa. În afară de All"h, care este aproape întotdeauna subiect, toate numele se întâlnesc cel mai adesea că predicat de propoziție nominală în care subiectul este All"h, ori al-Ra≤m"n. 2.3. Traducerea numelor divine în limba română: problematică, posibilități și imposibilitățitc "2.3. Traducerea numelor divine în limba română \: problematică, posibilități și imposibilități" 2.3.1. Traducerile existente După cum s-a putut constată din cele de mai sus, am avut în vedere doar traducerile integrale ale Coranului existente
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
se întâlnesc cel mai adesea că predicat de propoziție nominală în care subiectul este All"h, ori al-Ra≤m"n. 2.3. Traducerea numelor divine în limba română: problematică, posibilități și imposibilitățitc "2.3. Traducerea numelor divine în limba română \: problematică, posibilități și imposibilități" 2.3.1. Traducerile existente După cum s-a putut constată din cele de mai sus, am avut în vedere doar traducerile integrale ale Coranului existente până acum în limba română. Prima, cea a lui Silviu Octavian Isopescul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
De aceea, textul este însoțit de ample introduceri și comentarii ce se constituie într-o adevărată cateheza. Traducerea realizată de George Grigore (2000) este rodul practic al preocupărilor îndelungate ale traducătorului, care a mai publicat în 1997 o carte despre problematică traducerii Coranului în limba română 163, carte foarte utilă celui care incearca traducerea sau evaluarea traducerii unui pasaj coranic. Autorul evocă în ea problemele complexe ale oricărei traduceri literare și mai ales ale traducerii unui text sacru într-o limbă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
elevului și o modificare simetrică și sensibilă a rolului profesorului (Bacoș, 2002, p. 79), care nu este de subestimat, atâta vreme cât calitatea interactivității depinde de modul În care sunt gestionate interacțiunile dintre participanți. O contribuție remarcabilă la crearea unor situații pedagogice problematice interactive, la analiza mecanismelor sociale care au loc În cadrul acestora, a avut-o lansarea conceptului de conflict sociocognitiv, termen generic desemnând o interacțiune, o angajare activă a participanților Într-o controversă sau confruntare cognitivă generatoare de opoziții, de puncte de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nostru ca o Șansă de dezvoltare a unei teorii Și metode care să tranșeze Și în favoarea recunoașterii contabilității drept Știință. Prefață Lucrarea Evaluarea în contabilitate. Teorie Și metodă este un discurs Științific în premieră, care abordează în țara noastră o problematică de fond a contabilității, generoasă din punct de vedere Științific, puternic fundamentată teoretic, așezată într-un câmp intelectual Și cu o largă deschidere culturală. La prima vedere, travaliul cercetării apare hazardat într-un mediu în care cutiile teoriei contabile sunt
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
permite menținerea capitalului fizic Și evaluarea activelor în bilanț la valoarea de intenție. Este o teorie nouă care ne va însoți pe parcursul întregii cercetări Și la care ne vom raporta în toate demersurile pe care le vom face referitoare la problematica evaluării în contabilitate. Ce reprezintă teoria intenției? Care sunt principiile care stau la baza acesteia? Ce influență are aplicarea teoriei intenției în contabilitate asupra elementelor din situațiile financiare? Cum influențează teoria intenției valoarea globală a entității? Răspunsul la aceste întrebări
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
dezvolta abordări care să definească perimetrul Și conținutul unei teorii contabile Și să permită validarea acesteia. Un număr destul de important de teorii despre practică Și filosofia Științei au fost dezvoltate Și discutate în ultimii treizeci de ani, dar niciuna pe problematica studiată de noi. Din acest motiv considerăm că aducerea lor în discuție ar fi mai puțin importantă comparativ cu „îndreptarele Științifice” privind elaborarea de conținuturi cu adevărat Științifice. Optăm pentru discutarea, explicarea Și aprofundarea acestor repere esențiale pentru activitatea de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
teologului, trebuie să permită comerciantului să se îngrijească de nevoile familiei sale Și să practice milostenia socială, de unde rezultă că „prețul corect” se determină urmând propria conștiință, fiind definit de manieră morală. Spre deosebire de Aristotel, Sfântul Toma d’Aquino nu abordează problematica echivalenței în schimbul de mărfuri. În centrul gândirii economice a scolasticilor (profesori ai universităților din societatea medievală - aproximativ 1476) a stat „teoria prețului just”. Scolasticii înțelegeau prin „preț just” un preț normal, corespunzător bunurilor schimbate, considerat drept preț competitiv de către majoritatea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
se bazează pe ideea că un cumpărător prudent nu va plăti mai mult pentru un activ, sau pentru un grup de active, decât costul pentru achiziționarea de pe piață a unui substitut, la fel de util. Valoarea - de la economic la social O altă problematică pe care o considerăm importantă a fi pusă în discuție este legătura dintre conceptul de valoare din punct de vedere economic Și conceptul de valoare din punct de vedere social. Chiar dacă această abordare a existat încă din cele mai vechi
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de mașini, Și apoi grupurile au fost combinate după greutate, ținând cont de suma de bani investiți de-a lungul perioadei studiate. Astfel, a fost obținut un index al sumei capitalului fizic așteptat. Trebuie remarcat faptul că autorul a analizat problematica măsurării capitalului fizic fără a realiza o legătură cu noțiunea de profit. Break (1954) consideră că discuția asupra conceptelor de menținere a capitalului trebuie să se poarte asupra următoarelor patru categorii: 1) menținerea valorii capitalului inițial, conform căruia capitalul este
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
conduce la un profit real pozitiv sau negativ. În cazul în care entitatea achiziționează sau produce un activ fizic nou, acesta se adaugă la profitul real. Însă schimbările asupra activelor monetare care nu influențează activele fizice existente sunt nesemnificative pentru problematica menținerii capitalului fizic. Prin urmare, amortizarea nu este luată în considerare în calculul profitului. Shwayder (1969) afirmă că menținerea capitalului: „1. Este necesară dar nu suficientă pentru calculul profitului periodic. 2. Este necesară Și suficientă pentru calculul profitului economic. 3
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Și nu un nivel care trebuie menținut. În acest sens trebuie să se determine o capacitate „normală” Și „bugetată”, ca în cazul metodei costului standard, iar diferențele între producția actuală Și cea standard trebuie să afecteze profitul. Sweeney (1980), analizând problematica menținerii capitalului în recunoașterea profitului, asociază noțiunea de capital investit într-o afacere cu noțiunea de capital la nivel macroeconomic, punându-Și următoarea întrebare: „Dacă, de exemplu, o persoană investește un capital de 10.000.000 de dolari când totalul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
factor - rezultat care există între capital Și profit: „Când capitalul Și valoarea sunt măsurate în «cantități» capitalul produce profit, dar când sunt măsurate în «valori» considerăm necesar să întoarcem moneda Și să spunem că profitul produce capital.” Autorul nu dezvoltă problematica menținerii capitalului fizic, orientându-Și atenția spre o a treia unitate de măsură indirectă - indicele general al prețurilor - considerată ca fiind singura capabilă să reflecte realitatea economică într-un mediu inflaționist. Gutierrez, Whittington (1997), pornind de la premisa că: „Un sistem
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
intenției, evaluarea la ieșire se face la valoarea de intrare, dacă ieșirea are loc până la data bilanțului, sau la valoarea de intenție la care elementele sunt înregistrate în contabilitate în celelalte cazuri. 6. Bazele de evaluare utilizate în teoria intenției Problematica stabilirii valorii apare la toate momentele care caracterizează un element bilanțier sau un element specific performanței. În orice moment managerul unei entități poate fi interesat de valoarea activelor pe care le deține Și a datoriilor pe care le are. În
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Creativitatea 3.1. Definiția și sensurile creativității Mulți autori recunosc faptul că noțiunea de creativitate este insuficient definită. Aceasta se explică prin complexitatea procesului creator, ca și prin diversitatea domeniilor în care se realizează creația. Creativitatea se constituie ca o problematică de un interes maxim pentru psihologie în prezent, datorită modificării concepției despre rolul eredității în determinarea capacităților umane. Din enunțarea diferitelor teorii asupra creativității, se desprinde ca o notă definitorie a creativității, noutatea: "orice proces prin care se produce ceva
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
care au realizat aceste investigații apar numele unor sociologi cu experiență, precum Ioan Mărgineanu sau Lazăr Vlăsceanu, ori ale unora mai tineri, precum Lucian Pop sau Bogdan Voicu. Cu toate acestea, revistele de sociologie publică foarte rar materiale axate pe problematica educației. La fel, revistele dedicate educației nu par a agrea studiile de sociologie a educației. Cauza principală a acestor situații constă în numărul mic de specialiști în domeniu. Evitarea asumării unor poziții critice poate fi o altă cauză. Așa cum am
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
disciplinei le va fi clar că, în ultimele decenii, granițele dintre științe și specializări au devenit permeabile, chiar incerte, la fel cum distincția dintre cercetarea fundamentală și cea aplicată în domeniul educațional și-a pierdut actualitatea. Alături de capitole ample rezervate problematicii inegalităților școlare, surselor rezultatelor școlare sau expansiunii sistemelor de învățământ publice de masă, apar și capitole de economia educației. Introducerea în teoria acreditărilor are un statut aparte, mai ales din cauza bizarei obscurități în care este învăluită, în sociologia românească, o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
general. El afirmă că una dintre aceste întrebări este: „De ce parte ne situăm?”, indicând fără echivoc natura politică a muncii pe care o desfășoară sociologul. Aceasta rezultă cu claritate în cazul sociologiei educației din modul în care Bernstein îi dezvoltă problematica. Pentru Bernstein (1980), unitatea interacțională de bază a studiului sociologiei educaționale este o relație între generații. Conținutul de bază al studiului sociologiei educației îl constituie originile sociale și consecințele diferențierilor în structurarea formală a conștiinței. Instituțiile de bază pe care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
exemplu, să răspundă la întrebarea: cum să fie organizată clasa astfel încât ceea ce vor învăța elevii să se potrivească cu viața lor productivă din societate? Celălalt corifeu al sociologiei clasice, Max Weber (1864-1920), fără să fie preocupat în mod special de problematica școlii, a abordat-o în contextul discuției asupra birocratizării și, mai ales, în cadrul analizei stratificării sociale. El a observat că instrucția de factură liberală, universitară devenise o cale din ce în ce mai eficientă de a legitima statusuri tradiționale, având în vedere că aceasta
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
stratificarea socială persistă, analiza s-a mutat de la teme instituționale la analiza centrată pe individ a determinanților rezultatelor școlare și a efectelor acestor rezultate asupra transmiterii statusurilor și asupra mobilității sociale. La sfârșitul anilor ’50 începe să fie studiată serios problematica inegalităților școlare, fapt ce trebuie asociat amorsării creșterii numerice a școlarității în școlile secundare și cele superioare. Studiile ce i-au fost dedicate cunosc între 1960 și 1975 o adevărată explozie. Pe la mijlocul anilor ’60, eșecul școlar devine o problemă socială
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pildă, în Franța sfârșitului de deceniu opt, temele cele mai vizibile în revistele dedicate cercetărilor de sociologia educației au fost formarea profesională, mai ales formarea adulților, profesorii și practicile lor, precum și efectele activității educative (Bidwell și Friedkin, 1988). În concluzie, problematica și evoluția sociologiei educației reflectă dezvoltările generale din domeniul pe care îl investighează, precum și transformările pe care le-a suferit sociologia în ansamblul ei. Dezbaterile de natură ideologică din jurul educației nu au fost indiferente și nici lipsite de efecte epistemologice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în perioada postbelică" Perioada postbelică a însemnat și o creștere fără precedent a efectivelor școlare în țările industrializate, dar și în cele cunoscute ca fiind „în curs de dezvoltare”. Această expansiune explică în bună măsură și dezvoltarea interesului sociologilor pentru problematica educației în perioada respectivă. Amploarea resurselor umane și materiale pe care educația le mobilizează, sarcinile educaționale pe care le presupune, interogațiile teoretice și, de asemenea, ideologice și politice pe care le incumbă au constituit suficiente argumente pentru a-i motiva
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ideologic pe elevi pentru condițiile întreprinderii economice de tip capitalist. În școală, precum am arătat, elevul învață punctualitatea, disciplina, beneficiile planificării, obiceiuri de muncă responsabile, imperativul respectării superiorilor etc. Profesorii ajung să implementeze inconștient acest obiectiv al școlii prin plasarea problematicii ordinii în prim-planul activității lor didactice, ajungând adeseori să considere obediența un scop în sine. Clasa centrată pe obediență valorizează conformitatea, flatarea profesorului și liniștea/ordinea. Michel Foucault (1926-1984) a dezvoltat o idee apropiată (1997), referindu-se la gestiunea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai mare al investiției în instrucția superioară comparativ cu investițiile fizice înregistrate în America în perioada pe care o analizează. 2. Valoarea ratei de revenire este determinată în proporție de 50% de câștigurile anticipate. Aceasta are anumite consecințe relative la problematica șanselor egale. Ponderea mare a câștigurilor anticipate în totalul costurilor îi poate împiedica pe cei cu posibilități financiare modeste să urmeze chiar și cursurile universităților gratuite. Compoziția costurilor ne mai arată că rezolvarea chestiunii oportunităților egale nu rezidă în gratuitatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
foarte activă, iar implicarea sociologiei în politic și economic foarte vizibilă. Capitolul de față va aborda câteva teme centrale pentru discutarea inegalităților educaționale din perioada postbelică în țările dezvoltate, dar și în cele socialiste, inclusiv România. La început, vom încadra problematica inegalităților școlare și a mobilității sociale în tema meritocrației, definind-o, indicând principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul de evoluție al societăților occidentale către un model meritocratic și expunând criticile și polemicile din jurul respectivelor studii. În capitolele următoare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]