3,972 matches
-
în drepturi, chiar în cadrul ficțiunii.”<footnote Marius Chivu, în Conversații cu o moartă, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 14 footnote> Pentru Holban, literatura stă sub semnul „dificilului”, nu numai în sensul creației ci mai ales în acela al abordării unei problematici existențiale, în stare să surprindă raporturile individului cu semenii și cu el însuși, precum și căutările interioare. „A căuta să te exprimi perfect, retrăgându-te apoi în esența operei tale: iată un gest greu de făcut (...) E mai normal să profiți
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
clară, integrată în contextul actual. Conținutul, logic structurat, prezintă aspectele teoretice în relație cu cele metodice și aplicațiile practice. Numeroasele sistematizări, clarificări terminologice, indicații și recomandări metodice, sisteme operaționale specifice fiecărei categorii de mijloace și modele, asigură ușurință în înțelegerea problematicii complexe a gimnasticii și un plus de valoare. „ Bazele teoretice și metodice ale gimnasticii” reprezintă o lucrare ce se adresează studenților la Educație fizică și Sport, specialiștilor, profesorilor, învățătorilor, educatorilor și altor interesați, dornici să cunoască noi mijloace, procedee și
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
de texte (1838-1929), Polirom, Iași, 2002. Vezi pe larg: Maria Bucur XE „Bucur, Maria” și Mihaela Miroiu XE „Miroiu, Mihaela” (editoare), Patriarhat și emancipare XE „emancipare” în istoria gândirii politice românești, Polirom, Iași, 2002. Pentru o abordare largă a acestei problematici vezi: Gail Kligmanxe „Kligman, Gail”: Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu XE „Ceaușescu, Nicolae” , Humanitas, București, 2000, precum și Cristina XE „Olteanu, Cristina” Olteanu (editoare): Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Politeia, SNSPA, București, 2003. Vezi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
porțiuni a peretelui sinusal invadat tumoral, evacuarea porțiunii tumorale care obturează sinusul sagital și refacerea defectului sinusal cu plastie de periost (fig. 4.28). În ceea ce privește meningioamele de coasă, obținerea coridorului de lucru printre venele emisare la sinusul sagital poate fi problematică. Chiar și în aceste cazuri obținerea unui coridor de 1,5-2 cm este suficientă ca prin reducerea progresivă a volumului tumoral să se realizeze în final o ablație completă, care presupune implicit și rezecția porțiunii de coasă infiltrată tumoral. Privitor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pot ce pot și alții și nu odată îmi reușește chiar peste așteptări. Îndemânarea mea e mare, o spun serios, ca și inventivitatea și stăruința de a găsi soluții. Creierul îmi cere imperios să afle lucruri noi, să experimenteze. Trăiesc problematic, liniștea mă obosește, dorm puțin, în insomnii explorez teritorii insolite. Evadez în domenii extraliterare de teama anchilozării și asta îmi mănâncă din timp ca și cum el n-ar fi finit pentru cei vii. Știu, o să-mi pară rău după timpul pierdut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de către specialiști și de către activiștii sociali implicați în această problematică, este urgența ei. Sunt însă și foarte multe aspecte care ar merita elucidate printre care: ─ care sunt costurile destinate implementării (complete sau pe anumite perioade), a unor programe destinate acestei problematici? ─ care sunt efectele pe care le provoacă un asemenea fenomen în ipoteza în care anumite țări (din diverse motive economice, politice sau de altă natură) refuză sau amână pentru o anumită perioadă (mai lungă sau mai scurtă) introducerea măsurilor ce
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Cecilia Ramona, atrăgând un număr mare de elevi ( 65 de elevi).Prin derularea acestui proiect se urmărește informarea mai amplă a elevilor cu privire la teme specifice legate de psihologia adolescentului și adaptarea sa la mediul social înconjurător, îndrumarea lor în privința situațiilor problematice pe care le traversează și le expun în cadrul activităților de grup. Impactul asupra elevilor participanți constă în: dezvoltarea abilităților de comunicare, autoexpresie și relaționare în grup, formarea unei atitudini pozitive cu privire la activitățile extracurriculare, dezvoltarea "simțului psihologic"individual, creșterea stimei de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
și metodologică ce poate situa decisiv lingvistica textuală în cadrul analizei discursului și nu în opoziție cu aceasta. În același timp, el subliniază avantajele acestui tip de abordare, demonstrînd superioritatea teoriei sale față de alte lucrări cu pretenții de tratare a unei problematici similare, dar care nu reușesc decît să fie ori simple demersuri eclectice, ori axate reducționist pe un singur tip de discurs, cel beletristic. De aceea, valorificînd opiniile unor autori de referință, precum de Saussure, Bahtin, Bally, Genette etc. și urmărind
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la unități textuale amplificate care vor construi textul. Putem astfel, păstrînd separarea nivelurilor, să trecem de la o microgramatică la o macrogramatică textuală. (2003: 26) La cadrul "gramaticii textului", după mine foarte discutabil, se adaugă stilistica abaterii de la normă 2, la fel de problematică: [Gramatica] se deschide așadar spre o stilistică în care noțiunea de abatere de la normă capătă un sens precis: abatere de la o normă greu de definit, dacă nu imposibil, dar diferență față de unitățile canonice definite într-un cadru gramatical precis. (2003
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
structuralist a lăudat peste măsură autonomia și chiar autotelicitatea textelor, pe care filologia le-a discreditat. Or, așa cum spune pe bună dreptate F. Rastier în Arts et sciences du texte: "Filologia amintește că textele nu sînt niște date, ci construcții problematice ivite din diverse proceduri" (2001: 82). Aportul demersului filologic ține în primul rînd de reamintirea acestui fapt și de controlul pe care își permite să-l exercite asupra interpretării: "Filologia recomandă sau nu, și chiar interzice sau prescrie dar în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe comentariu, el îi opune o critică genetică: [...] decisiv mediologică, laică și antifundamentalistă. De la manuscrise a învățat că textul este rezultatul unei munci, că nu trăiește decît prin memoria vie a propriei sale scriituri, că sensul este instabil și adevărul problematic. Căutînd să construiască o epistemologie istorică și probabil materialistă a scriiturii literare, genetica literară smulge relația critică din ficțiunea suveranității sale și reinserează opera în logica profană a genezei sale. Dar acest gest, departe de a face caducă relația critică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enigmatica uvertură, dar oare este ea asertată tot prin mediere? Imperfectul pare să mențină aserțiunea acestui enunț sub influența ultimului după, în continuitatea verbo-temporală a paragrafului precedent (la imperfect sau perfect simplu). Totuși, alineatul care separă ultimele două pargrafe face problematică această continuitate. După acest din urmă criteriu, incidența lui după este întreruptă și enunțul, atribuabil (în lipsă) enunțătorului, se alătură enunțurilor la prezent de la începutul textului. Această incidență ezitantă și, mai profund, această nesiguranță privitoare la asumarea enunțiativă a enunțurilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se vînd], dar de ce? Deoarece q [pentru a-și cîștiga libertatea]. Mișcarea inferențială pornește de la indicele-fapt observat (p) pentru a ajunge la cauză/motiv (q). Contextul pe care-l construiește enunțul [DACĂ p] aparține lumii noastre, o lume economică destul de problematică încît să genereze inferențe etice negative. Cum pot alpiniștii să renunțe la valorile lor și la gratuitatea fundamentală a acțiunii lor? Contextul e recunoscut doar pe moment [este adevărat că p sportivii se vînd] pentru a pune mai mult accent
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
meu țel! (63b) IATĂ DE CE îi poftesc pe toți francezii, oriunde s-ar afla, să se unească cu mine întru acțiune, întru jertfă și întru nădejde. În (63a), mișcarea este internă frazei care vine să reia și să justifice aserțiunea problematică precedentă, introdusă prin conectorul concesiv TOTUȘI care semnalează elementul problematic [p] ce trebuie explicat: "Nimic nu-i pierdut [p], DEOARECE > incidență la dreapta > acest război este un război mondial [q]". În schimb, în (63b), incidența la stînga a conectorului IATĂ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
oriunde s-ar afla, să se unească cu mine întru acțiune, întru jertfă și întru nădejde. În (63a), mișcarea este internă frazei care vine să reia și să justifice aserțiunea problematică precedentă, introdusă prin conectorul concesiv TOTUȘI care semnalează elementul problematic [p] ce trebuie explicat: "Nimic nu-i pierdut [p], DEOARECE > incidență la dreapta > acest război este un război mondial [q]". În schimb, în (63b), incidența la stînga a conectorului IATĂ DE CE introduce enunțul îi poftesc pe toți francezii... ca pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe prezența a doi "operatori". Un prim operator (DE CE) face trecerea de la o schematizare inițială (Sch.i) care prezintă un obiect complex, la o schematizare care pune o problemă (Sch.pb). Un al doilea operator (DEOARECE) permite trecerea de la obiectul problematic la o schematizare explicativă (Sch.expl). Structura secvenței explicative este, după Grize, următoarea: Schema 23 Sch.i DE CE? [p] Sch.pb DEOARECE [q] Sch.expl Obiect complex Problemă Explicație Schematizarea inițială (Sch.i) fiind adeseori subînțeleasă, trebuie avute în vedere
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
iar al doilea [ DEOARECE] aduce a doua macro-propoziție obligatorie P.expl.2. În general, urmează o a treia macro-propoziție de ratificare P.expl.3. Ansamblul este adesea precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale, cu rolul de a introduce obiectul problematic (P.expl.0) pe care-l tematizează întrebarea în DE CE (?) care corespunde macro-propoziției P.expl.1: Schema 24 P. explicativă 0: Schematizare inițială SECVENȚĂ De ce p? P. explicativă 1: Problemă (întrebare) EXPLICATIVĂ Deoarece q P. explicativă 2: Explicație (răspuns) P. explicativă 3
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gîndi că este vorba de altceva și că, oricine ați fi, necunoscuți sau celebri, slabi sau Faptul că finalul acestui discurs este saturat de segmente explicative nu este nicidecum o întîmplare. Enunțul (75a), la începutul perorației, pune un prim fapt problematic (un fapt de discurs): "Am făcut-o, ați văzut și voi, cu o anumită gravitate". Fie enunțul problemei [P.expl.0], confirmat de enunțul următor: "Trebuie să vă spun DE CE p" [P.expl 1]. Explicația-justificare a tonului general al primelor patruzeci
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
le pune asupra acțiunilor omenești celor mai obișnuite, dar și ieșite din comun. Prin povestire, acțiunea ființei omenești își găsește o explicație (aici, cea a indienilor Shuari din pădurea amazoniană). Conform schemei secvenței explicative, se trece de la o primă reprezentare problematică (aici propozițiile [e1] și [e2]: shuarii le ucid pe maimuțele leneșe tzanza, cînd de fapt ele își petrec timpul dormind în copaci) la o întrebare cu de ce? [e2]? Această problemă cere un răspuns pe care îl aduce operatorul DE ACEEA
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Pn1 (copilul dispărut și părinții care-l caută), care se întinde pînă la începutul lui P3 [e3a]. Ivirea organizatorului temporal narativ "des annés plus tard" ("după ani lungi") intrerupe situația inițială. Personajul soldatului servește doar la introducerea referentului cu identitate problematică (un indian). Alegerea lui Caillois de a decupa P3 în două fraze tipografice confirmă apartenența lui e3a la situația inițială-Pn1 și a lui e3b nodului-Pn2. Nodul-Pn2 acoperă propozițiile-enunțuri [e3b], [e4a] și [e4d]. Centrat asupra problemei identității nesigure, acesta orientează intriga
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
5.1. Baza conceptuală Studiul Comunicării interculturale a început prin anii `50, odată cu studiile lui Edward Hall despre Indienii Hopi și Navaro. Hall încerca să înțeleagă cum funcționează comunicarea interculturală și a oferit câteva concepte care încercau să elucideze natura problematică a Comunicării interculturale în cartea sa, The Silent Language. Cărțile sale, The Silent Language și The Hidden Dimension, unde explorează temele comunicării nonverbale și ale proximității. Hall a identificat două dimensiuni ale culturii: culturi de context ridicat sau culturi de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Ea este posibilă atât timp cât nici o putere politică nu își mai poate impune cultura specifică. Provocarea prezentă este de a construi cu instrumente politice o identitate culturală deschisă, plecând de la premisa că aceasta presupune existența unui proiect politic care transcede diferitele problematici culturale și identitare. Democrația secolului XXI va trebui să fie culturală, în sensul că indivizii și comunitățile vor fi puși în situația de a recunoaște identități culturale multiple. Acest lucru nu presupune întoarcerea la vechile imperii multiculturale (precum cel țarist
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
minorităților etnice în general, pe lângă cele legate de etnia romă. Diversitatea societății moderne, influențată de globalizare și reflectată în schimbările demografice, afectează viața economică. 4.7. Discriminarea de gen Diferențele dintre bărbați și femei, sub diferitele sale aspecte, reprezintă o problematic mereu actuală. Discriminarea între sexe există în diverse planuri și situații la nivel global. Sex versus Gen Sex se referă la diferențele biologice dintre bărbați și femei, universale și determinate prin naștere, în timp ce genul însumează roluri și responsabilități ale femeilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
duce la implicarea în activități relaxante cu familia, dar și la o creștere a performanței în muncă; * angajatul se simte apreciat și valorizat prin această atitudine și, în consecință, devine mult mai receptiv la solicitările din partea managerului; * scăderea frecvenței comportamentelor problematice ale angajaților, cum ar fi amânarea, superficialitatea în realizarea unor sarcini concrete de muncă, minciuna, întârzierile etc. Beneficiile unor politici de echilibru viață profesională viață privată asupra performanței în muncă Politicile privind echilibrul viață profesională-viață privată au beneficii datorate mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diferite și pot ajunge la nivele de gravitate foarte variate. Aceasta depinde de fiecare organizație în parte, de dinamica specifică a locului de muncă, de numărul angajaților, de receptivitatea pe care angajatorii, patronii, șefii, managerii, supervizorii o au în privința acestei problematici, de cantitatea de informație pe care o dețin în privința consecințelor pe care discriminarea de gen și hărțuirea sexuală le au sau le pot avea și, foarte important, de opiniile pe care aceștia le au în legătură cu dispoziția de a discrimina, respectiv
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]