18,757 matches
-
nr. 263/2010 (paragraful 29) și se subliniază ipoteza diferită în care se află persoanele prevăzute la art. II alin. (1) comparativ cu cele de la art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015 (paragraful 23). Din această perspectivă, un demers procesual precum cel dedus judecății presupune, în primul rând, analiza îndeplinirii condițiilor în care poate fi urmată procedura recalculării drepturilor de pensie, prevăzută de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, condiții care presupun, în esență, solicitarea valorificării unor documente
DECIZIA nr. 83 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293101]
-
al legislației aplicabile, practicii judiciare relevante, inclusiv al deciziilor Curții Constituționale, al deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și al deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv ale Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... c) verifică cadrul procesual, respectiv: ține evidența persoanelor audiate ca martori și a adreselor acestora; verifică alte elemente necesare stabilirii cadrului procesual în vederea realizării procedurii de citare pentru primul termen de judecată; ... d) propune completului de judecată cuantumul taxei judiciare de timbru datorat
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
Casație și Justiție și al deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv ale Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... c) verifică cadrul procesual, respectiv: ține evidența persoanelor audiate ca martori și a adreselor acestora; verifică alte elemente necesare stabilirii cadrului procesual în vederea realizării procedurii de citare pentru primul termen de judecată; ... d) propune completului de judecată cuantumul taxei judiciare de timbru datorat potrivit legii pentru cererile și acțiunile introduse la instanțele judecătorești; ... e) îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege în procedura
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
motivelor invocate în căile de atac, a argumentelor formulate, precum și a probelor propuse; ... c) prezintă problemele de drept incidente în cauză și realizează documentarea cu privire la legislația aplicabilă, doctrina și jurisprudența relevantă; ... d) verifică elementele necesare stabilirii cadrului procesual în vederea realizării procedurii de citare; ... e) îndeplinește orice alte sarcini date de către judecători, precum și atribuțiile prevăzute la alin. (3) lit. b). ... (5) În ceea ce privește pregătirea următoarelor termene de judecată, grefierul judiciar realizează documentarea problemelor de
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 24 februarie 2017, paragraful 43). Tot în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut și că este inadmisibil să fie învestită cu examinarea neconstituționalității unui act normativ într-un cadru procesual creat special cu acest scop (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 137 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 10 mai 2011, Decizia nr. 460 din 16 septembrie 2014
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
Ceea ce duce la greșeli frecvente. De la expresii ca în rem, la calificative inadecvate. Potrivit actualului Cod de procedură penală, procesul penal are patru etape: urmărirea penală, camera preliminară, judecata și executarea hotărârii penale. Iar în cadrul urmăririi penale sunt 4 etape procesuale: începerea urmăririi penale față de faptă, continuarea urmăririi penale față de suspect, punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat și soluționarea cauzei de către procuror, fie prin clasare, fie prin emiterea rechizitoriului, care este actul de sesizare a instanței și prin care
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
și abia în momentul în care din probele administrate rezultă indicii rezonabile că o anumită persoană a comis acea faptă, se dispune continuarea urmăririi penale față de acea persoană, care dobândește calitatea de suspect. Dacă din probele administrate ulterior acestui moment procesual se constată că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că suspectul a comis infracțiunea, se pune în mișcare acțiunea penală, suspectul dobândind calitatea de inculpat. În această fază a procesului penal, față de suspect sau inculpat se poate dispune reținerea
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. Îți recomandăm Clotilde Armand către Dragnea: „Dumneavoastră, Tăriceanu și Coaliția Penalilor ați condus țara asta”. Ce anunțase aseară șeful PSD În doctrină prezumția de nevinovăție este tratată, cel mai frecvent, ca și o garanție procesuală dar, în actuala ediție a Procedurii penale - Partea generală, judecătorul Udroiu Mihail constată, în mod îndreptățit, că prezumția de nevinovăție este și un drept subiectiv nepatrimonial, astfel încât, înainte de pronunțarea unei soluții definitive de condamnare, orice atitudine sau manifestări ale organelor
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
în fața altor instanțe judiciare și arbitrale internaționale reprezentate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 126/2005, aprobată prin Legea nr. 168/2006, cu modificările și completările ulterioare, au suferit recent mai multe intervenții legislative, cu scopul de a consolida pozițiile procesuale ale statului în litigiile din fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții sau din fața tribunalelor arbitrale internaționale, precum și în litigiile judiciare, aflate pe rolul unor instanțe din alte state membre ale
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 148 din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292420]
-
în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții, și reprezentanți ai Ministerului Justiției, inclus prin decizia legiuitorului primar - Parlamentul României - în efortul instituțional și profesional de la nivelul Guvernului în scopul susținerii pozițiilor procesuale ale României, și că la acest moment susținerea profesională și practică a acestor demersuri este imposibilă pe baza unor norme inaplicabile, insuficient corelate, ale cadrului legal incident, având în vedere necesitatea asigurării unei bune reprezentări a României sau a instituțiilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 148 din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292420]
-
prevăzut de lege până la acel moment, în cursul executării pedepsei, dacă incidentul s-a ivit în perioada executării acesteia și chiar după ce s-a executat pedeapsa, dar în legătură cu executarea ei. Contestația la executare este un mijloc procesual de a asigura punerea în executare și executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și de drept procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale. Datorită acestei naturi
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
dar în legătură cu executarea ei. Contestația la executare este un mijloc procesual de a asigura punerea în executare și executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și de drept procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale. Datorită acestei naturi juridice, legea prevede mijloacele prin care se asigură aplicarea legii în executarea condamnării, dar exclude posibilitatea ca, pe această cale, să fie afectată autoritatea de lucru judecat, așadar
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
cea a existenței unei pedepse individual determinate, aplicată printr-o hotărâre penală definitivă intrată sub autoritatea de lucru judecat. ... 17. În considerarea acestui principiu, contestația la executare reglementată de dispozițiile art. 598 din Codul de procedură penală constituie un mijloc procesual cu caracter jurisdicțional prin intermediul căruia se soluționează anumite incidente limitativ prevăzute de lege, apărute în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei, fără însă a putea schimba sau modifica soluția care a dobândit
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
denunțate - implică stabilirea sensului normei cu ajutorul interpretării. Sintagma „facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane“, din cuprinsul normei criticate, are sensul de înlesnește, favorizează, ușurează demersul organului judiciar. Norma criticată nu indică expres care este faza procesuală necesară pentru a valida conduita beneficiarului denunțului și pentru a genera incidența cauzei de reducere a pedepsei. Or, din această perspectivă, Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, revine instanței supreme sarcina de a stabili condițiile de
DECIZIA nr. 314 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292432]
-
un dosar cu un obiect identic, respectiv Dosarul nr. 991D/2021, și solicită conexarea acestuia cu Dosarul nr. 1.718D/2020. ... 4. Având cuvântul acestei chestiuni prealabile, reprezentanta Ministerului Public se opune cererii de conexare, întrucât cele două dosare se află în etape procesuale diferite. ... 5. Curtea, deliberând, respinge cererea de conexare, având în vedere că Dosarul nr. 991D/2021 se află într-o etapă procesuală diferită față de Dosarul nr. 1.718D/2020. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorului
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
acestei chestiuni prealabile, reprezentanta Ministerului Public se opune cererii de conexare, întrucât cele două dosare se află în etape procesuale diferite. ... 5. Curtea, deliberând, respinge cererea de conexare, având în vedere că Dosarul nr. 991D/2021 se află într-o etapă procesuală diferită față de Dosarul nr. 1.718D/2020. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Arată că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, fiind contrare art. 1
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
formulate în susținerea cererii sunt cele privind translatarea unor voturi obținute de candidatul Ludovic Orban la candidatul Elena-Valerica Lasconi și existența unui număr mare de voturi anulate. ... 13. Preliminar analizării acestor aspecte, s-a susținut că se pune problema calității procesuale active a autorului sesizării prin prisma criticilor pe care acesta le invocă. Se arată că astfel de cereri pot fi formulate de persoanele juridice de drept public și de cele de drept privat, și anume candidații. Scopul legii este însă
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
suplimentare deoarece aveau domiciliul în aceeași unitate administrativ-teritorială în care se afla secția de votare la care au votat, Curtea reține că aceste aspecte nu au fost motivate de autorul cererii, astfel că nu pot fi analizate în acest cadru procesual. ... 32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
care se punea în discuție chiar atribuirea mandatului“. Altfel spus, un candidat care nu are nicio șansă ca, în urma unei eventuale renumărări a voturilor, să poată participa la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale nu are legitimarea procesuală activă pentru a introduce o cerere de anulare a alegerilor, cu atât mai mult cu cât nici nu invocă o presupusă fraudă electorală. ... 9. Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de față se poate deduce că autorul sesizării nu
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
a introduce o cerere de anulare a alegerilor, cu atât mai mult cu cât nici nu invocă o presupusă fraudă electorală. ... 9. Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de față se poate deduce că autorul sesizării nu are legitimare procesuală activă. În concret, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, domnul Cristian Vasile Terheș a obținut 95.782 voturi, ceea ce reprezintă 1,04% din voturile valabil exprimate, clasându-se astfel pe locul 9 din cei 14 candidați. Or el solicită anularea
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
precedentului stabilit prin Hotărârea nr. 57/2014, cererea introductivă din prezenta cauză este inadmisibilă. O eventuală îndepărtare de la acel precedent constituie un reviriment de jurisprudență care trebuie temeinic motivat. ... 10. Este adevărat că, în temeiul Codului de procedură civilă, legitimare procesuală activă pot avea și „persoane, organizații, instituții sau autorități, care, fără a justifica un interes personal, acționează [...] în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general“, dar acest lucru este posibil doar „în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
și a oricăror erori“ și nu exclusiv împotriva erorilor care îi privesc în mod direct. Așa cum a reținut Curtea Constituțională, „este de principiu că orice cerere adresată justiției - acțiune, cerere reconvențională, cale de atac, în sens larg, orice act procesual -este subsecventă existenței unui drept sau unui interes legitim [...] . . Altfel spus, dreptul sau interesul persoanei sunt cele care legitimează o astfel de acțiune, delimitând-o de actele abuzive“ (a se vedea Decizia nr. 1.319/2009). Dispozițiile art. 52 alin. (2) din
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
persoanei sunt cele care legitimează o astfel de acțiune, delimitând-o de actele abuzive“ (a se vedea Decizia nr. 1.319/2009). Dispozițiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 ar fi putut fi interpretate într-un sens generos, de legitimare procesuală activă pentru ocrotirea unui interes public general în favoarea oricăror candidați care au participat la alegeri, dacă nu ar fi intervenit chiar Curtea Constituțională în precedent, prin Hotărârea nr. 57/2014, pentru a limita calitatea procesuală a acestor subiecte de drept
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
un sens generos, de legitimare procesuală activă pentru ocrotirea unui interes public general în favoarea oricăror candidați care au participat la alegeri, dacă nu ar fi intervenit chiar Curtea Constituțională în precedent, prin Hotărârea nr. 57/2014, pentru a limita calitatea procesuală a acestor subiecte de drept doar la protejarea interesului lor propriu, prin admiterea posibilității de a contesta exclusiv rezultatele înregistrate de ei în respectivele alegeri și numai dacă cererea de anulare vizează o fraudă de natură a schimba rezultatul alegerilor
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
1) din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză întrucât drepturile fundamentale anterior menționate sunt asigurate, în procesul penal, prin normele dreptului procesual penal, iar dispoziția legală criticată constituie o normă de drept substanțial. ... 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1
DECIZIA nr. 441 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292779]