4,759 matches
-
sistemice în CHC nu rezidă tocmai în lipsa informațiilor oferite de examenul morfologic [49]. Multitudinea de studii clinice privind terapia sistemică în CHC vor trebui să utilizeze informațiile histologice, moleculare și genetice oferite de fragmentul histologic în scopul stabilirii corecte a prognosticului și individualizării terapiei [43,47]. Progresele în biologia moleculară vor permite în curând ca tratamentele să fie ghidate de modelul expresiei genelor tumorale [47]. În prezent testele de genetică moleculară sunt scumpe, iar aplicarea lor pe scară largă este limitată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
standardizarea acestora precum și absența ghidurilor de consens [47]. În concluzie, indicațiile examenului morfologic în diagnosticul CHC sunt actualmente foarte nuanțate, fiind legate pe de o parte de posibilitatea diagnosticul noninvaziv, imagistic, pe de altă parte de oferirea unor detalii de prognostic și de individualizare a terapiei. Îmbunătățirea tehnicilor de puncție (creșterea performanțelor acelor, ghidarea mai exactă în zonele active, hipervasculare ale tumorilor și folosirea unor tehnici care să scadă rata de însămânțare) va duce la creșterea sensibilității precum și la scăderea numărului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
cronică terminală, rigiditatea arterială este mult mai pronunțată față de non-uremici, aceste modificări fiind independente de prezența plăcilor aterosclerotice. Pierderea elasticității arterelor (exprimată prin parametri precum viteza undei de puls în aortă sau modulul incremental elastic) reprezintă un predictor important al prognosticului [Blacher et al., 1998, 1999]. Blacher și col. [2001] au studiat prospectiv valoarea predictivă și contribuția independentă la mortalitatea cardiovasculară și la cea generală ale mai multor parametri arteriali. Autorii au evaluat proprietățile peretelui arterial la niveluri multiple: diametrul carotidian
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
luni, la cei 110 pacienți cu insuficiență renală cronică terminală s-au înregistrat 25 de decese din cauză cardiovasculară și 14 decese de cauză non-cardiovasculară. Riscul de deces a crescut o dată cu numărul de regiuni arteriale afectate de calcificări, efectul asupra prognosticului fiind aditiv cu cel al elasticității arteriale reduse. După excluderea altor factori, riscul de deces cardiovascular s-a dovedit a crește cu 160% (și cu 90% pentru mortalitatea generală) pentru fiecare unitate din scorul de calcificare. O creștere semnificativă și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
41). 52.3. Nutriția vârstnicului cu hipertensiune arterială HTA este un factor major de risc cardiovascular. Prevalența sa este mult crescută la vârstnici, situându-se între 50 i 80% (42). Astăzi este pe deplin dovedit că tratamentul HTA ameliorează considerabil prognosticul cardiovascular al vârstnicilor (43). Factorii de risc pentru HTA pot fi clasificați în factori nemodificabili, asupra cărora nu putem interveni (vârsta, rasa, sexul, antecedentele heredocolaterale) și factori modificabili, mulți dintre aceștia putând fi influențați printr-un tratament dietetic adecvat (obezitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
studiu foarte recent (65) confirmă rata crescută a evenimentelor adverse. În consecință, pentru practică, la vârstnici, categorie cu risc crescut de sângerare, această metodă de altfel limitată ca disponibilitate nu poate constitui o alternativă decât pentru cazurile cu impact asupra prognosticului vital. Pentru pacientul vârstnic cu TVP proximală, cu extensie a trombusului și risc de embolie pulmonară, dar în același timp cu risc hemoragic, o alternativă ar putea fi plasarea unui filtru în vena cavă inferioară, temporar sau permanent, după caz
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
imunoglobulină „D” - cu frecvență de 12% • Mielom multiplu cu imunoglobulină „E” și imunoglobulină „M” - cu frecvență foarte redusă, după unii autori excepțională; • Mielom multiplu cu lanțuri ușoare (Bence-Jones) - cu frecvență de 20-25%. Se pare că, există corelații între tabloul clinic, prognostic și tipul de imunoglobulină secretat, astfel, mielomul nesecretant are prognosticul cel mai sever, iar formele de imunoglobuline „G”, pare să aibă un prognostic mai bun. Consecințele acestei secreții excesive de imunoglobuline sunt multiple. Pe plan biologic, se constată o creștere
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
E” și imunoglobulină „M” - cu frecvență foarte redusă, după unii autori excepțională; • Mielom multiplu cu lanțuri ușoare (Bence-Jones) - cu frecvență de 20-25%. Se pare că, există corelații între tabloul clinic, prognostic și tipul de imunoglobulină secretat, astfel, mielomul nesecretant are prognosticul cel mai sever, iar formele de imunoglobuline „G”, pare să aibă un prognostic mai bun. Consecințele acestei secreții excesive de imunoglobuline sunt multiple. Pe plan biologic, se constată o creștere a cantității totale de proteine până la 23g/100ml, cu o
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
multiplu cu lanțuri ușoare (Bence-Jones) - cu frecvență de 20-25%. Se pare că, există corelații între tabloul clinic, prognostic și tipul de imunoglobulină secretat, astfel, mielomul nesecretant are prognosticul cel mai sever, iar formele de imunoglobuline „G”, pare să aibă un prognostic mai bun. Consecințele acestei secreții excesive de imunoglobuline sunt multiple. Pe plan biologic, se constată o creștere a cantității totale de proteine până la 23g/100ml, cu o medie de 9g/100ml. Aceste proteine prezente în exces, în afară de hipervâscozitatea pe care
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
se caracterizează prin: hemoglobină sub 8.5%; calcemie peste 12mg%; imunoglobulină G monoclonală peste 7g% sau imunoglobulină A monoclonală peste 5g%; proteinurie Bence-Jones peste 12g/24h. Manifestările intermediare celor descrise mai sus se încadrează în stadiul II. 1.9 Evoluție - prognostic Se apreciază durata de viață a bolnavilor cu mielom multiplu, după diferite statistici, de la câteva luni, la 10-12 ani, din momentul diagnosticării. Mieloamele cu imunoglobulină D și imunoglobulină A și formele cu proteinuirie Bence-Jones, de tip Lambda, ar avea o
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
cu imunoglobulină D și imunoglobulină A și formele cu proteinuirie Bence-Jones, de tip Lambda, ar avea o durată de supraviețuire mai mică. Evoluția este marcată de perioada de recrudescență alternând cu perioade de emisiune, cu accentuarea în timp a simptomelor. Prognosticul este apreciat în funcție de mărimea masei tumorale (vezi stadii clinice) și de starea funcției renale. În funcție de ultimul criteriu, s-a apreciat că, durata medie de viață a pacienților cu azotemie mai mare de 80mg% este de două luni
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
funcției renale. În funcție de ultimul criteriu, s-a apreciat că, durata medie de viață a pacienților cu azotemie mai mare de 80mg% este de două luni sau mai puțin, cei cu azotemia normală peste 37 de luni. Elementele de prognostic nefavorabil sunt: pancitopenia, leucemizarea, proliferarea plasmocitară extraososasă, complicații neurologice, existența amiloidozei, infecții recidivante, anemie severă. 1.10 Complicații 1) Complicații renale - se înregistrează la peste 40% din cazuri, având diferite grade de manifestare. Gravitatea lor variază de la simple proteinurii, până la
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Capitolul 24 CHIRURGIA ARTEREI CAROTIDE INTERNE Stenoza carotidiană (SC) reprezintă una din cauzele principale de accident vascular cerebral (AVC). De aceea, prevenția evenimentelor neurologice este obiectivul major al chirurgiei carotidiene, în încercarea de a îmbunătăți istoria naturală și prognosticul acestor leziuni și de a oferi o alternativă superioară tratamentului medical. INDICAȚII Prima endarterectomie carotidiană (EAC) deschisă a fost efectuată în 1950, iar de atunci această metodă reprezintă soluția terapeutică de elecție în această patologie. Într-un recent articol [1
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de 2 mm sau o îngustare de 60-70% crescând semnificativ riscul de AVC. În cazul stenozelor simptomatice, riscul de AVC este de 1-2% pe an și se dublează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
cu stenoză > 50% la angiografie sau 70% la ecografie sunt electivi pentru tratamentul medical (9). Simptomatologia nu afectează prog nosticul EAC versus non-EAC, factorul semnificativ de interacțiune cu op iunea terapeutică fiind vârsta. Pacienții sub 70 de ani au un prognostic mai bun după stentare carotidiană, în timp ce pacienții septuagenari beneficiază de EAC, chiar în condițiile unei frecvențe crescute a complicațiilor periprocedurale de tipul IMA sau AVC (10). Cu toate acestea, considerăm că orientarea spre tratament medical sau chirurgical rămâne la discreția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
14). EAC nu se indică pentru pacienții simptomatici cu stenoză 0-29% (grad A) și este incert beneficiul potențial în caz de stenoze 30-69%. Beneficiul cert al EAC în prevenția recurenței este la pacienții cu stenoze > 70% (4). Cu toate acestea, prognosticul tratamentului chirurgical versus medical este clar definit la populația simptomatică, situație care trebuie extrapolată la populația peste 79 de ani, cu o speranță medie de viață de cel puțin 3 luni (8). O meta-analiză pe 13 trialuri randomizate care au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
și crește consecutiv riscul de sechele neurologice. Cu toate acestea, la pacienții cu risc crescut, plasarea de stenturi poate fi o alternativă terapeutică. Pacienții simptomatici din cauza aterosclerozei carotidiene extracraniene au un risc operator acceptabil, beneficiul revascularizării chirurgicale fiind cert, cu prognostic favorabil atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Experiența și tehnica chirurgicală reprezintă elementele critice în minimizarea riscului de complicații perioperatorii și susțin beneficiul EAC. Particularități ale chirurgiei carotidiene la pacienții vârstnici Incidența amețelilor, vertijului și sincopei la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
mai ales la pacienții supuși terapiei de substituție a funcției renale prin dializă. Nu în ultimul rând, doza optimă de dializă, stabilită în ghidurile de bună practică medicală (NKF-K/DOQI și European Best Practice Guidelines) este absolut indispensabilă pentru un prognostic bun al pacienților dializați. Un procent important (după unii autori, până la 60%) din morțile cardiace la pacienții dializați e cauzat de moartea subită, fie prin aritmii maligne, fie prin cauze necunoscute. Probabil că unele dintre aceste decese au ca origine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
rezultatele unor studii ce sugerau faptul că excesul ponderal ar conferi protecție în anumite afecțiuni cronice. Observația a fost dovedită pentru prima dată la pacienții cu boală renală cronică în stadii avansate, pentru care obezitatea a constituit un factor de prognostic favorabil (4,5). Conceptul propus este cunoscut ca „paradoxul obezității” (6,7). Ulterior, mai multe colective de autori au adus dovezi în favoarea acestui concept în diverse patologii: la pacienții cu afecțiuni cardiace cronice, inclusiv insuficiență cardiacă (IC) (8,9), cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
atrială (10), în caz de moarte subită cardiacă sau boală coronariană (11), precum și în cazul pacienților cu antecedente de accident vascular cerebral (12). Mai mult, câteva meta‑analize au confirmat faptul că obezitatea asociată anumitor afecțiuni cronice ar conferi un prognostic favorabil (13). Influența statusului ponderal asupra mortalității la pacienții spitalizați pentru un eve - niment coronarian acut a fost studiată intens în ultimii ani, iar rezultatele sunt similare. Pacienții cu sindrom coronarian acut (SCA) și suprapondere sau obezitate de gradele 1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
la un anumit moment. Afecțiunile cronice se însoțesc de obicei de o scădere ponderală progresivă involuntară (IMC scăzut reprezintă un marker al severității afecțiunii cronice) și o anume „fragilitate” asociată cu evoluția nefavorabilă a bolilor cardiovasculare, ceea ce ar contribui la prognosticul nefavorabil al acestui tip de pacienți. Studii efectuate pe termen lung, ce au urmărit evoluția aceluiași lot de pacienți, au demonstrat că rata cea mai mare a mortalității și a riscului de boală cardiovasculară se regăsește în grupul ce a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
căutăm și să tratăm pacienții cu cea mai severă boală ischemică, aceștia având cel mai mare beneficiu la revascularizare. În pofida riscului crescut al inter - vențiilor coronariene dat de vârsta înaintată, MPI de stres menține o putere predictivă puternică pentru un prognostic advers. Acesta se evaluează standardizat prin MPI de stres, în care se cuantifică semicantitativ sau uneori și cantitativ numărul de segmente miocardice afectate de ischemie, profunzimea (severitatea) ischemiei, dilatarea tranzitorie ischemică a ventriculului stâng (VS), captarea pulmonară crescută de taliu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
atrială) . De aceea, recomandarea optimă este folosirea agenților vasodilatatori ca adenozina și dipiridamolul. Un studiu SPECT cu Tl-201 la o populație de pacienți cu vârsta medie de 77 de ani a arătat că cea mai puternică variabilă pentru predicția unui prognostic advers a fost prezența defectelor de perfuzie în mai mult de două teritorii coronariene, sugestivă de boală multivasculară (3). 14.2. Tomografia computerizată Tehnica este promițătoare la vârstnicul cu afecțiuni cardiovasculare, la această categorie factorii de risc clasici pierzându-și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
a interacțiunii acestora; evaluarea trebuie să fie unitară, să urmărească și să opereze cu aceleași obiective, criterii, metodologii, pentru toți copiii; evaluarea trebuie să aibă un caracter multidimensional, altfel spus să determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un prognostic și recomandările privind dezvoltarea viitoare a copilului în integralitatea sa; evaluarea presupune o muncă în echipă, cu participarea activă și responsabilizarea tuturor specialiștilor implicați (psihologi, psihopedagogi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asistenți sociali, logopezi etc.); evaluarea se bazează pe un
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
fundamentale referitoare la: evaluarea și/sau reevaluarea copilului din punct de vedere medical, psihologic, pedagogic și social, în scopul obținerii unor informații relevante pentru stabilirea unui diagnostic diferențial, nuanțat și valid, în măsură să argumenteze și să garanteze pronunțarea unui prognostic asupra evoluției imediate și pe termen lung. Acest proces deosebit de complex și cu urmări importante pentru integrarea școlară a copilului cu cerințe speciale se face în echipă de specialiști, periodic, la comisiile de expertiză complexă a copilului, precum și continuu, în cadrul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]