3,076 matches
-
stil gotic în orașul dunărean Ulm. Înălțimea turnului bisericii este de 161,53 m, acesta fiind cel mai înalt turn de biserică din lume. Din biserică inițial romano-catolică, domul devine în perioada reformei religioase din Germania în anul 1530 biserică protestantă, iar în 1894 devine proprietate a comunității evanghelice. Clădirea bisericii are o lungime de 123,56 m și o lățime de 48,8 m. Domul are cel mai înalt turn de biserică din lume (161,53 m); turnul coral are
Domul din Ulm () [Corola-website/Science/312497_a_313826]
-
născut în 27 noiembrie 1635, în închisoarea Niort, unde tatăl ei, Constant d'Aubigné, era închis. Constant d'Aubigné era fiul celebrului poet și prieten a lui Henric al IV-lea, Agrippa d'Aubigné. Constant în 1618 a renegat religia protestantă ,în 1619 și-a asasinat prima soție, iar puțin timp mai târziu a cheltuit toată zestrea celei de a doua soții. Datorită legăturilor de afaceri cu englezii, a fost suspectat de spionaj și închis. Primele luni de viață Françoise le
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
asasinat prima soție, iar puțin timp mai târziu a cheltuit toată zestrea celei de a doua soții. Datorită legăturilor de afaceri cu englezii, a fost suspectat de spionaj și închis. Primele luni de viață Françoise le petrece la mătușa sa protestantă, madame de la Villette, la castelul Mursay. În 1636 tatăl lui Françoise a fost eliberat din închisoare și a mers cu familia sa în insula Martinica, unde a murit în sărăcie în 1645. Anii petrecuți în Martinica vor rămâne adânc întipăriți
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
Aceasta la început o ia ca servitoare, apoi văzând dificultatea de a o readuce la catolicism, o duce împotriva voinței ei, la mănăstirea Ursulinelor, întâi la Niort, apoi la Paris. La mănăstire datorită afecțiunii unei călugărițe, tânăra renunță la credința protestantă, condiție necesară pentru a o însoții pe madame Neuillart în saloanele Parisului. La una dintre aceste reuniuni mondene, ea îl cunoaște pe cavalerul de Méré, care se oferă să se ocupe de educația ei. Patru ani după întoarcerea în Franța
Françoise de Maintenon () [Corola-website/Science/312849_a_314178]
-
iar William era cel mai sănătos dintre cei trei. Prima alegere de căsătorie al lui William s-a lovit însă de dezaprobarea Prințului Regent. Fratele lui mai mic, Ducele de Cambridge, a fost trimis în Germania pentru a vedea prințesele protestante disponibile; s-a întors cu Prințesa Augusta de Hesse-Cassel însă tatăl ei a refuzat căsătoria. Două luni mai târziu, Ducele de Cambridge s-a căsătorit el însuși cu ea. În cele din urmă, s-a găsit o prințesă care a
William al IV-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/312922_a_314251]
-
latină este cunoscută lucrarea "Apologia", scrisă de Apuleus, în care autorul se apără împotriva acuzației de vrăjitorie. În creștinism înseamnă apărarea din punct de vedere intelectual-civil a religiei creștine. Unii consideră apologia ca fiind o ramură a teologiei. În viziunea protestantă, apologeții sunt prea polemici atunci când apără catolicismul. Tradițional, însă, apologia îmbracă un aspect pozitiv pentru creștinism, misiunea sa fiind atât aceea de a-l apăra pe credincios împotriva propriilor lui îndoieli, cât și împotriva necredincioșilor. În Noul Testament apologia ia forma
Apologie () [Corola-website/Science/312965_a_314294]
-
din Warburg. Warburg este un posibil loc al Irmisului, o clolonă sacră a sașilor. Teritoriul actual al orașului este prin tradiție catolic cu excepția cartierului Herlinghausen. Din 1816 o dată cu venirea administrației prusace a crescut numărul locuitărilor cu o mărturisire de credință protestantă. În 1826 a fost întemeiată în centru o comunitate evanghelică. În anul 1890 această comunitate avea 948 de membri dintre care 350 în Herlinghausen, în 1937 erau circa 1.400 evanghelici iar după război numărul lor atinge apogeul în octombrie
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
mulțumire pentru ocrotirea bisericii pe perioada războiului. Din perioada reformei există în Herlinghausen, astăzi cartier al orașului Warburg, o comunitate evanghelică. Herlinghausen și Hagedorn (Steinheim) au fost singurele localități din fostul principat episcopal catolic Paderborn, care au rămas după reforma protestantă majoritar evenghelice. Comunitatea din Herlinghausen a fost coordonată spiritual până în secolul al XIX-lea de către pastorii localității Ersen ce ținea canonic de biserica evanghelică din Hessen. După cucerirea Westfaliei de către armatele prusace în 1802 și până la întemeierea de către francezi a
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
pastorii localității Ersen ce ținea canonic de biserica evanghelică din Hessen. După cucerirea Westfaliei de către armatele prusace în 1802 și până la întemeierea de către francezi a regatului Westfaliei respectiv după dizolvarea acestui regat și reocuparea Westfaliei de către armatele prusace nenumărați credincioși protestanți s-au mutat Warburg, majoritatea dintre ei preluând funcții ale administrației publice de acolo. În anul 1820 s-au pus bazele unui comitet pentru întemeierea unei parohii evanghelice și autoritatea administrativă din Minden a încredințat superintendentului Scheer din Bielefeld evaluarea
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
majoritatea dintre ei preluând funcții ale administrației publice de acolo. În anul 1820 s-au pus bazele unui comitet pentru întemeierea unei parohii evanghelice și autoritatea administrativă din Minden a încredințat superintendentului Scheer din Bielefeld evaluarea posibilității întemeierii unei comunități protestante autonome în Warburg. Raportul pozitiv al superintendentului Scheer a dus la înființarea parohiei în 1826. Superintendentul Scheer a fost extrem de surprins să afle de existența comunității protestante din Herlinghausen, care ținea de domeniul bisericesc pe care în administra dar “de
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
din Minden a încredințat superintendentului Scheer din Bielefeld evaluarea posibilității întemeierii unei comunități protestante autonome în Warburg. Raportul pozitiv al superintendentului Scheer a dus la înființarea parohiei în 1826. Superintendentul Scheer a fost extrem de surprins să afle de existența comunității protestante din Herlinghausen, care ținea de domeniul bisericesc pe care în administra dar “de a cărei existență habar nu avea”. Biserica congregației dominicane cu hramul "Maria-in-vinea / Maria-im-Weinberg" construită în jurul anului 1200 a fost trecută în proprietatea comunității evanghelice prin ordinul de
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
din biserica amintită defacto o „biserică simultană“ pentru comunitatea evanghelică din Warburg și pentru liceul Marianum. Comunitatea evanghelică are un centru parohial „Casa Corvin“ , un centru familial "Arche", o biserică în Herlinghausen și un centru bisericesc în Herlinghausen. Pentru credincioșii protestanți mai există în partea de vest a orașului Warburg, în Rimbeck încă o parohie cu biserică, centru parohial și un azil de bătrâni aflat sub patronajul diaconiței Febe. În anul 1890 existau în parohiile din Warburg 948 de credincioși (au
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
comunității de a impune necreștinilor participarea obligatorie la cursurile misionare. Aceste cursuri impuse în nenumărate orașe din împrejurimi - spre exemplu în Kassel unde evreii trebuiau să asculte în mod regulat prelegeri despre creștinism - ca urmare zelului misionar declanșat de refoma protestantă. Unii dintre evreii din Warburg au ajuns cunoscuți în toată lumea. Sinagoga din centrul orașului a fost distrusă în mare măsură în timpul pogromului din noiembrie 1938 de către un Komando SS staționat în Arolsen. Clădirea reconstruită în 1945 a slujit pentru puțină
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
anul 1445 Eupen împreună cu Limburg și Brabant ajunge sub dominația austriacă a Habsburgilor. Eupen ajunge să fie cunoscut în 1554 prin comerțul cu pânză și cuie, iar în 1555 ajunge împreună cu Brabant și Limburg sub dominația habsburgilor spanioli. Prima mișcare protestantă în Eupen este amintită în 1565, localitatea fiind în 1582 incendiată de mercenarii olandezi, iar în 1635 populația este decimată de pestă. In anul 1635 devine oraș cu judecătorie proprie, în 1674 independența orașului este atestată prin sigiliul orașelor libere
Eupen () [Corola-website/Science/309638_a_310967]
-
Brukenthal din Sibiu, luându-și bacalaureatul în 1915. A urmat cursurile universităților din Debrecen, Marburg an der Lahn și Cluj, obținând licența în filologie modernă în anul 1920 la Universitatea din Cluj. Licențiat în teologie în 1923 la Consiliul regnicolar protestant din Sibiu, Klein a fost promovat în anul 1921 doctor în filosofie la Universitatea din Cluj. La 1 noiembrie 1923 a devenit asistent al profesorului Traian Bratu la catedra de germană a Universității din Iași, unde a devenit docent în
Karl Kurt Klein () [Corola-website/Science/310056_a_311385]
-
a situației politice periculoase și complexe din Scoția. Ca un catolic devotat, ea a fost privită cu suspiciune de către mulți dintre supușii ei, ca și de către Elisabeta I, verișoara ei de-a doua. Scoția era sfâșiat între facțiuni catolice și protestante iar fratele vitreg nelegitim al Mariei, contele de Moray era un lider al facțiunii protestante. Spre dezamăgirea părții catolice, Maria a tolerat ascendența facțiunii protestante și l-a ținut pe fratele ei, Lordul Moray, în calitate de șef al sfătuitorilor ei. Consiliul
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
privită cu suspiciune de către mulți dintre supușii ei, ca și de către Elisabeta I, verișoara ei de-a doua. Scoția era sfâșiat între facțiuni catolice și protestante iar fratele vitreg nelegitim al Mariei, contele de Moray era un lider al facțiunii protestante. Spre dezamăgirea părții catolice, Maria a tolerat ascendența facțiunii protestante și l-a ținut pe fratele ei, Lordul Moray, în calitate de șef al sfătuitorilor ei. Consiliul ei particular format din 16 oameni și numit la 6 septembrie 1561 era dominat de
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
de către Elisabeta I, verișoara ei de-a doua. Scoția era sfâșiat între facțiuni catolice și protestante iar fratele vitreg nelegitim al Mariei, contele de Moray era un lider al facțiunii protestante. Spre dezamăgirea părții catolice, Maria a tolerat ascendența facțiunii protestante și l-a ținut pe fratele ei, Lordul Moray, în calitate de șef al sfătuitorilor ei. Consiliul ei particular format din 16 oameni și numit la 6 septembrie 1561 era dominat de lideri protestanți; numai patru dintre ei erau catolici. Maria l-
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
dezamăgirea părții catolice, Maria a tolerat ascendența facțiunii protestante și l-a ținut pe fratele ei, Lordul Moray, în calitate de șef al sfătuitorilor ei. Consiliul ei particular format din 16 oameni și numit la 6 septembrie 1561 era dominat de lideri protestanți; numai patru dintre ei erau catolici. Maria l-a trimis pe William Maitland de Lethington ca ambasador la curtea Angliei pentru a pune în discuție cazul ca Maria să fie numită moștenitoare prezumptivă a tronului englez. Elisabeta a refuzat s-
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
La toate acestea se adăuga și opoziția Rusiei vizavi de crearea unui stat albanez, deoarece intenționa să îi înlesnească aliatului său tradițional, Serbia, un acces către Marea Adriatică prin teritoriul albanez. Marile Puteri s-au decis în final pentru un german protestant care era agreat și de către austro-ungari. Prin Wilhelm, Germania și Austro-Ungaria intenționau să saboteze încercările Italiei și a Serbiei de a căpăta influență politică în noul stat creat. La acestea se adauga prezumția că un principe care nu aparține nici uneia
Wilhelm de Wied () [Corola-website/Science/310163_a_311492]
-
fost deja atât de stabile încât nu a acceptat tentativa celor doi de a-l înlocui și în Bătălia de la Salonta i-a învins pe turci.<br> În 1644 a participat la Războiul de Treizeci de Ani de partea Alianței Protestante. După o serie de succese militare totuși a ales să se retragă în Transilvania la îndemnul sultanului care nu a vrut ca un stat vasal al Porții Otomane să se amestece în luptele catolico-protestante. Ca urmare, Rákóczi a încheiat Pacea
Gheorghe Rákóczi I () [Corola-website/Science/310187_a_311516]
-
conform căruia a primit ca răsplată comitatele Abaúj, Bereg, Borsod, Ung și Zemplén în feuda Principatului pe durata domniei sale. Profitând de consecințele păcii de la Linz, Gheorghe Rákóczi a extins libertatea religioasă și asupra acestor comitate, sprijinind prin aceasta îndeosebi cultele protestante (de care au profitat și ortodocșii). Înainte de domnia lui (temporară), pe aceste teritorii a regatului ungar (dominat de regi catolici Habsburgi) a fost aplicat principiul "„Cuius regio eius religio”", adică țărănimea care locuia pe teritoriul domniei unui nobil (mai ales
Gheorghe Rákóczi I () [Corola-website/Science/310187_a_311516]
-
în Principatul Transilvaniei. A murit la 11 octombrie 1648, fiind înmormântat în Catedrala din Alba Iulia. Gheorghe Rákóczi a sprijinit desfășurarea educației și vieții liturgice a românilor și sașilor în limba lor maternă, idee care își are rădăcinile în tradiția protestantă de a predica pentru fiecare popor în limba maternă. Această idee provine atât din motive prectice (dorința de a converti toate popoarele la protestantism) cât și din principii teologice: fiecare credincios trebuie să aibă a relație proprie cu Dumnezeul, nu
Gheorghe Rákóczi I () [Corola-website/Science/310187_a_311516]
-
și se interpretează singură (doctrină ce se opune direct învățăturii Bisericii Romano-Catolice că Biblia poate fi interpretată corect numai de Sfânta Tradiție Apostolică, de Magisterium, adică papa, episcopii și de conciliile ecumenice). Pe baza acestor idei profund umaniste și tipic protestante, unele principi ai transilvaniei au tematizat și mai înainte problematica liturgiei în biserica ortodoxă a românilor transilvăneni, Ioan Sigismund Zápolya fiind primul care i-a și poruncit clerului ortodox ca în privința limbii liturgice să treacă de la limba slavonă veche la
Gheorghe Rákóczi I () [Corola-website/Science/310187_a_311516]
-
-lea. Această strategie s-a dovedit a fi un dezastru. În ciuda proaspetelor succese spaniole de la mijlocul anilor 1630 - în special, triumful guvernului lui Filip în ridicarea unei armate spaniole noi, cu care a mers în Germania pentru a învinge forțele protestante conduse de suedezi în Bătălia de la Nördlingen în 1634 — tensiunile crescând cu Franța au dus la un război inevitabil între cele două state catolice. Olivares l-a informat pe Filip că războiul care se apropia cu Franța ar fi totul
Filip al IV-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310286_a_311615]