108,934 matches
-
Tătărușiul. Legenda spune că Heci ar deriva de la „EĂcce Sereturn”, cuvinte pronunțate de Laslău, craiul unguresc, care ia alungat pe tătari până la Siret, în secolul al XIII-lea. LESPEZI este centrul de comună, datat pentru prima oară la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasă. Alte toponime: - Arini - teren puternic erodat de izvoarele care se adună la marginea de est a pădurii Trestioara, formând pârâul cu același nume. Se mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de pe fruntea terasei medii (Dealul Mănăstirii) care face parte din Terasa Pașcani. Se mai numește „Coasta Colacului”. - Coasta Diudiului - în dreptul cătunului Diudiu; - Coasta Heciului - în dreptul satului Heci; - Coasta Neagră - mai puțin înclinată între culmea Strahotinului și estul satului Lespezi. Toponimul provine probabil de la culoarea mai închisă a islazului pe această coastă, până la Buda; - Coasta Peter - partea de nord a dealului Peter (370 m);Coșeri - loc din vatra satului Heci, în apropierea cimitirului, între DJ 208 la nord și Catarg la sud
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
2008 (1950 m c/s), iar debite minime s-au înregistrat în anii 1951, 1953, 1954, 1960, 1963, 1964, 1973. Minima absolută s-a înregistrat la Lespezi pe 30.08.1961 (2,01 mc/s). Hidronimul Siret, de origine indo-europeană, provine de la serum = lichid, apă; stru = a curge; apă care merge. Afluenții Siretului sunt: Probota, Heci (Trestioara), Conțeasca pe dreapta, Buda, Sirețel pe partea stângă. Comuna Lespezi este bogată și în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
208. La Bursuc-Deal, au fost descoperite trei lame și un fragment de topor din neoliticul primar, de către muzeograful Daniel Sava, în 2008. În epoca bronzului (2000-1150 î.Chr.), se dezvoltă creșterea animalelor, populația tracogetică preferând terenurile joase. Din Bursuc Vale provine un topor - ciocan cu gaură din rocă dură neagră, ce poate data din epoca bronzului. În comuna Lespezi au fost descoperite siliști cu fragmente ceramice din hallstatt, din sec. IV î.Chr., din perioada migrațiilor. În epoca bronzului (1150 î
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Valul lui Traian) ale cărei urme sunt semnalate de mai mulți autori și la Lespezi, pe vârful Dealului Stolniceni, care trece apoi în județul Suceava pe la Preutești, pe coasta dealurilor dintre Șomuzul Mare și Șomuzul Mic. De pe teritoriul comunei Lespezi provin mai multe monede romane, aflate în colecția lui Traian Bița din Pașcani. Sunt urme de locuire din secolele al III-lea, al VII-lea, al X-lea, al XIIlea, al XIII-lea, al XIV-lea și al XV-lea, dovedind
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ungariei și a trecut în Moldova, declarându-se voievod independent, stabilindu-și capitala la Baia și extinzându-și apoi statul pe tot teritoriul Moldovei. Lupta comună a forțelor moldovene și maramureșene, conduse de Bogdan a dus la întemeierea Moldovei. Populația provenită din Maramureș a contribuit la popularea satelor vechi din nordul Moldovei și la înființarea de noi așezări. Avem dovezi în toponimie (Heci), în limbă și îmbrăcăminte (Tătăruși) și în obiceiurile de Anul Nou de peste tot. În secolul al XIV-lea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
10,8%. În toată comuna Lespezi erau 1291 gospodării în care trăiau 7142 de suflete, din care apte de muncă 3527 de persoane: 59% lucrători în sectorul agricol, 27% nu lucrau, iar restul activau în diferite alte domenii. Cei mai mulți navetiști proveneau din Heci, Lespezi și Bursuc. Fondul funciar - 5285 ha, din care 3989 ha (70%), reprezenta sectorul cooperatist. Terenul agricol ocupa 4720 ha (89,95%), terenul silvic 139 ha (2,63%), ape, bălți, lacuri - 116 ha (2,19%), teren neproductiv 58
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
km de centrul comunei Lespezi, pe valea pârâului Pietrosu, care izvorăște de sub Dealul Buda și se varsă în Siret, pe partea stângă. „Buda” este un cuvânt de origine slavă și înseamnă locuințe retrase în pădure sau locuințe de curătură. Poate proveni și de la un oarecare proprietar Buda. Satul a fost înființat înainte de anul 1800. - 1780 - sat în ținutul Sucevei; - 1803 - sat în ocolul Siretului de Jos, contopit cu satul Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
așezări omenești din Hallstatt-ul târziu, începutul migrațiilor (secolul al IV-lea, după Chr.), epoca prefeudală și feudalism, satul Dumbrava de astăzi a fost înființat abia după împroprietărirea din 1921, pe moșia Sirețelului, de către Fotin Ionescu, pe atunci ministrul agriculturii. Locuitorii provin din Dolhești și din satele alăturate. Alți proprietari au mai fost Ioan Jean Chiriacescu și Toader Crețu. Satul i-a purtat numele până în 1968, când a fost schimbat în Dumbrava, care înseamnă pădure rară de stejari tineri ce există și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
locuitori, 759 de gospodării, 600 de pensionari, 450 de copii, 300 de salariați, 700 de persoane ocupate în agricultură, 25 de șomeri și 270 de navetiști. Este un sat cu o formă poligonală neregulată și structură răsfirată. Fruntașii satului au provenit din familii ca Ungureanu, Toma, Miron, Slătineanu, Suliță, Simina, Spataru, Ciubotaru, Roșca, Gheorghiu, Pralea, Muraru, Alexa. V.S. 2.3.6. LESPEZI Sat și târg, așezat pe o terasă inferioară a Siretului, în vestul Masivului Dealul Mare Hârlău, la 85 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
închiriat, având ca învățător pe Dumitru Ursu la Școala de Băieți și Ana Ursu la școala de fete, înființată în anul 1868, odată cu cea din Pașcani, dovadă a importanței târgului Lespezi în zonă. Având în vedere numărul mare al elevilor proveniți din rândul populației evreiești, la 8 decembrie 1897 s-a înființat școala israelită. În 1925 s-a înființat grădinița de copii Lespezi, având ca primă educatoare pe Laura Pienescu, iar în 1926 se înființează cursul supraprimar, prin adăugarea a încă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1980 lucrează la Pașcani. Doctor Mihai Vețeleanu, (1980 - 1983), care, după câțiva ani de activitate la Lespezi și la Spitalul Orășenesc Pașcani ca medic internist, a plecat împreună cu soția sa, Gabriela Vețeleanu, medic stomatolog la spitalul din Odobești - Vrancea, de unde proveneau. Doctor Elena Bilan, medic generalist, plecată ulterior la Băile Herculane. Doctor Ștefaniu a absolvit U.M.F. Iași, medicină generală și lucrează în județul Iași. Doctor Lucian Urlea, absolvent al U.M.F. Iași, secția medicină generală, se specializează în radiologie ca și tatăl
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu arcul, înotau în Siret. Mai aproape de zilele noastre, săniușul, schiul, iar mai recent au început să se practice fotbalul, voleiul, tenisul, ciclismul și șahul. Astăzi, în școli se practică sporturile prevăzute în programa școlară. Datele despre sportul lespezean ne provin mai mult pe cale orală. Dorel Străchinaru, fost contabil, născut în 1934, relateză cum la restaurantul „La Corneanu” era o popicărie, unde învingătorii erau ,,cinstițiĂĂ de cei învinși. Popicăria a existat și după război. La restaurantul „La Costache Zidu” se juca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
soțul său, profesorul universitar Hîrhui, ajunși la anii pensionării, se bucură de cele două fete și de cei trei nepoți. V.S. MIRCEA HREAMĂTĂ - învățător S-a născut în 1921 la Sirețel, județul Iași, în familia de învățători Gheorghe Hreamătă, care provenea din comuna Horodniceni - Suceava. A urmat școala primară la Sirețel, iar Școala Normală a absolvit-o la Iași. A lucrat ca învățător la școlile din Topile (3 ani) și Heci, până la ieșirea la pensie (în anul 1982), timp în care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
contactul constant direct, onest al liderilor de echipe cu angajații, transmiterea mesajelor pozitive, dar și a celor negative (de fapt, o comunicare onestă). Tipurile de comunicare a valorilor unui brand cele mai frecvente sunt ascultarea activă și dialogul (de aici provin multe analize valoroase pe care stakeholders-ii le fac referitor la imaginea brandului). Ascultarea activă este utilizată mai curând în comunicarea internă, pe când dialogul este un instrument fecund pentru comunicarea externă. Publicul află despre identitatea brandului prin comu-nicare externă. "Evenimentul de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dintre valoarea de piață și cea contabilă a crescut de la o medie anuală de 3 la începutul anilor '90 până la un vârf de 6,6 în 1999 și 2000, rămânând încă aproape de 5 după anul de piață 2000-2001". Acest citat provine de la BrandEconomics New York, o companie înființată în 2002 cu scopul expres de a evalua branduri, de a le cuantifica importanța relativă în diverse sectoare de activitate și de a oferi consiliere cu privire la oportunitățile de creștere pentru branding, toate într-o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mixte, asociații de cercetare sau de marketing, acordarea reciprocă de licențe. Trebuie subliniat un aspect interesant: în timp ce produsele americane, europene sau japoneze fac trimitere la firmele producătoare (Ford, Toyota etc.), produsele chinezești poartă doar simbolul grafic care desemnează China. Diferențele provin din habitudinile culturale, individualism, respectiv colectivism, atât de diferite în spațiile nord-vest european și estasiatic. Cu privire la expansiunea afacerilor dincolo de granițele statale, iată un exemplu edificator: "[...] un mic producător specializat în motoare monoci-lindrice pe benzină din centrul Americii a devenit proprietarul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
of employer brand reputation, http://www.management-issues.com/display page.asp?section=opinion &id=72, 2005, accesat în data de 23 aprilie 2007. 95 N. Hunt, op. cit. 96 W. Olins, op. cit., p. 161. 97 Echipele cross-funcționale sunt formate din profesioniști care provin din arii profesionale diferite și care abordează problema din perspectiva mai multor domenii. 98 S. Barrow și R. Mosley, op. cit., p. 161. 99 W. Olins, op. cit., p. 169. 100 Ibid., p. 182. 101 Ibid., pp. 179-180. 102 Ch. Housden, Using
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Cristina Alexandrescu Cea mai bronzată femeie din România este fiica unui important om de afaceri care deține o fabrică de înghețată cunoscută. Fata provine dintr-o familie extrem de respectată din Neamț. Tatăl ei, Florin Rosescu, este proprietarul fabricii de înghețată "Amicii", iar mama, Silvia Rosescu, este un reputat medic pneumolog, fost manager al Spitalului Județean de Urgență, scrie rtv.net. VEZI: Bronzul artificial crește
Cum arată cea mai bronzată femeie din România. Este obsedată de solar by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72031_a_73356]
-
ei să se descompună natural, ceea ce nu se mai putea petrece în acest caz, căci în locul lichidelor se injectase în respectivele corpuri material plastic, care, după cum se știe, este nedegradabil sute de ani. În plus, corpurile folosite în sus-numita expoziție proveneau din China și s-a presupus că erau ale unor foști deținuți, poate deținuți politici. Prelegerea a conținut și alte multe idei demne de discutat, precum cele privitoare la societatea carcerală către care am evoluat treptat, dar povestea expoziției Corpul
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
detestă. Au șters înregistrarea și au refăcut complet melodia în două zile. Pe lângă asta, deși melodiile lor sunt relativ liniștite și induc o stare de visare, zilele de început ale formației erau dominate de consumul de amfetamine. “ Simțeam că muzica provine din interiorul stomacului meu”, a spus Nick McCabe. Înregistrările pentru cel de-al doilea album al trupei au început cu o petrecere de 2 săptămâni. Pe toată durata, participanții au consumat Ecstasy. McCabe, chitaristul, a descris acea perioadă drept “ cele
Drogurile, o prezență constantă în istoria The Verve by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72112_a_73437]
-
Cristina Alexandrescu Carmen Harra a făcut o declarație șocantă despre cazul Alexandra Stan. Marcel Prodan a omorât-o pe vedetă. Carmen Harra susține faptul că Marcel Prodan a omorât-o pe Alexandra Stan într-o viață anterioară. „Ura dintre ei provine din memorii inactive, nu e vorba de o criză de nervi cauzată de bani. El a omorât-o de tânără într-o viață anterioară, când rolurile erau inversate: ea era nobilă, iar el, sclavul ei. A bătut-o, maltratat-o
Carmen Harra: ”Marcel Prodan a omorât-o pe Alexandra Stan” by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72139_a_73464]
-
prin dezvăluirea absurdității războiului civil din Liban (care a durat cincisprezece ani). Probabil că nu s-a mai scris o carte atât de netă despre manipularea combatanților din acest război de către forțe și corporații care finanțau și înarmau ambele părți. Provenit dintr-o familie creștină, cu lecturi-model din proza franceză și rusă, iar pentru stil, din poezia arabă (într-un interviu afirmă că poezia arabă l-a învățat "să formeze și să ascută evenimentele"), Rawi Hage își mărturisește admirația față de filmul
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
le receptează. Pe scurt, avem de-a face cu o triadă clasică: creație (autor) - operă - receptare (cititor). Se subînțelege că împărțirea e schematică, ea fiind făcută mai mult din nevoia de sistematizare a materialului, căci tot ce ține de operă provine de la autor, la fel cum receptarea ei nu poate fi ruptă de însușirile ei estetice. Dacă păstrăm însă convenția impusă de Bayard, dintre factorii ce aparțin exclusiv operei, putem identifica patru tipuri: 1) alegerea neinspirată a unor teme care, prin
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
nume dat adunării legislative constituite (în 1905) în Rusia țaristă. Din rus. duma" (DEX). Argoticul dumă a fost înregistrat de V. Cota, în Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii șmecherilor (1936), în expresia a da duma "a se înțelege, a mitui". Termenul provine, în mod evident, din substantivul feminin țigănesc duma "cuvânt, vorbă"; Gh. Sarău îl înregistrează (Mic dicționar rom-român, 1992), indicând și locuțiunea me daw duma "eu vorbesc". E foarte limpede că locuțiunea verbală - foarte transparentă în prima ei parte, prin asemănarea
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]