2,604 matches
-
cincilea rând, deoarece într-un capitol al Regulii se afirmă că Dacă vreunul dintre frați, îndemnat de dușman, ar săvârși păcat de moarte, pentru acele păcate pentru care va fi stabilit că trebuie să meargă pentru dezlegare numai la miniștrii provinciali, frații mai sus amintiți sunt obligați să alerge la ei cât mai grabnic, fără întârziere, ei se îndoiesc pe bună dreptate dacă prin acest lucru trebuie să se înțeleagă doar păcatele publice sau și cele private. Se răspunde, așadar, că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
particular. La această întrebare răspundem după cum urmează: ministrul general nu poate acorda această facultate persoanelor ce sunt departe de el; însă cei care au nevoie de o astfel de examinare, să fie trimiși la el sau să vină împreună cu miniștrii provinciali la capitulul general, pentru acest motiv. În schimb, pentru cei care nu au nevoie de o astfel de examinare, pentru că au fost pregătiți într-o facultate teologică și în cele ce privesc oficiul predicării, dacă au vârsta necesară și îndeplinesc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
privesc oficiul predicării, dacă au vârsta necesară și îndeplinesc și celelalte condiții cerute, pot predica poporului, după cum s-a spus, cu excepția celor care au fost opriți de ministrul general. 9. În al șaptelea rând, frații se îndoiesc dacă vicarii miniștrilor provinciali, care îi înlocuiesc în perioada în care ei merg la capitulul general, pot să primească pe cineva în Ordin sau să îndepărteze pe cineva care este deja acceptat. Răspundem că nu pot să facă acest lucru, deoarece această facultate nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
perioada în care ei merg la capitulul general, pot să primească pe cineva în Ordin sau să îndepărteze pe cineva care este deja acceptat. Răspundem că nu pot să facă acest lucru, deoarece această facultate nu o au nici măcar miniștrii provinciali, dacă nu li se dă în această privință o împuternicire specială, iar ministrul general le-o poate acorda sau le-o poate retrage. Și fiindcă, conform Regulii, facultatea de a admite frați în Ordin poate fi conferită doar miniștrilor provinciali
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
provinciali, dacă nu li se dă în această privință o împuternicire specială, iar ministrul general le-o poate acorda sau le-o poate retrage. Și fiindcă, conform Regulii, facultatea de a admite frați în Ordin poate fi conferită doar miniștrilor provinciali, aceștia nu mai au puterea de a o conferi altora, deoarece doar lor le-a fost conferită și nu altora. 10. În al optulea rând, datorită faptului că în Regulă se spune că la moartea ministrului general, alegerea succesorului să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
puterea de a o conferi altora, deoarece doar lor le-a fost conferită și nu altora. 10. În al optulea rând, datorită faptului că în Regulă se spune că la moartea ministrului general, alegerea succesorului să fie făcută de miniștrii provinciali și de custozi în capitulul de la Rusalii, unii se îndoiesc dacă trebuie să meargă la capitulul general toți custozii, sau poate fi suficient, pentru a se putea trata totul cu o mai mare liniște, să participe doar unii din fiecare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
totul cu o mai mare liniște, să participe doar unii din fiecare provincie, care să exprime și părerea celorlalți. Răspundem că toți custozii fiecărei provincii trebuie să aleagă pe unul dintre ei pentru a-l trimite la capitul împreună cu ministrul provincial, căruia îi vor încredința părerile lor; iar când va fi stabilit acest lucru, vom aproba un astfel de statut. 11. În sfârșit, întrucât este scris în Regula amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii provinciali într-un capitul general prin intermediul unei constituții speciale din aceeași perioadă a [redactării] Regulii, pe când trăia încă fericitul Francisc, totuși ați cerut să știți cu o mai mare claritate dacă această [prevedere] trebuie înțeleasă pentru toate mănăstirile în general, din moment ce
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
intre în ele, în afară de cazul unei permisiuni speciale din partea Scaunului Apostolic. Dată la Anagni, la 28 septembrie 1230, în cel de-al patrulea an al pontificatului nostru. 10. Bula «Ordinem Vestrum» a lui Inocențiu al IV-lea Preaiubiților fii, generalului, provincialilor, custozilor și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, sănătate și binecuvântare apostolică. Deoarece urmărim Ordinul vostru cu binecunoscuta afecțiune, și de aceea îi dorim din suflet printre altele un progres continuu cu lăudabile dezvoltări, ne îngrijim cu atenție părintească de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sau în mod individual, ci Ordinul să aibă uzufructul locurilor, al caselor, al uneltelor, al cărților și al acelor bunuri mobile ce le sunt permise să se dețină; frații să le folosească conform celor stabilite de general sau de miniștrii provinciali. Nici nu trebuie să se vândă locuri, case sau bunuri mobile asemănătoare, nici nu pot fi transferate în afara Ordinului sau înstrăinate în vreun fel, indiferent de cine ar fi fost ele donate, vândute, transferate spre uzul fraților, în orice mod
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
donate, vândute, transferate spre uzul fraților, în orice mod au fost transferate sau vor fi, dacă Scaunul Apostolic sau cardinalul sfintei Biserici, care v-a fost dat pro tempore ca protector, nu a dat autoritatea sau acordul generalului sau miniștrilor provinciali: fiindcă dreptul, proprietatea și administrarea acestor bunuri, atât imobile cât și mobile (cu excepția acelora asupra cărora se constată că donatorii sau transferatorii și-au rezervat în mod expres proprietatea și administrarea) revin Bisericii fără mediatori. Este binecunoscut că acesteia îi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din partea propriilor superiori). 6. [Trebuie clarificat] și capitolul Regulii care afirmă: Dacă vreunul dintre frați, îndemnat de dușman, ar săvârși păcat de moarte, pentru acele păcate pentru care va fi stabilit că trebuie să meargă pentru dezlegare numai la miniștri provinciali, frații mai sus amintiți sunt obligați să alerge la ei cât mai grabnic, fără întârziere, cu privire doar la păcatele publice și cunoscute. Totuși, miniștrii, pentru a-i scuti pe frați de oboseală și călătorii periculoase, îi pot delega pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care frații preferă să se spovedească la miniștrii sau custozii lor aflați în trecere prin locurile unde locuiesc ei. 7. Referitor apoi la expresia ce se află în Regulă: la moartea ministrului general, alegerea succesorului să fie făcută de miniștrii provinciali și de custozi în capitulul de la Rusalii, declarăm că toți custozii fiecărei provincii trebuie să aleagă un reprezentant dintre ei pentru a-l trimite la capitul în locul lor, împreună cu ministrul lor provincial, încredințându-i părerile lor. 8. Iar în privința cerinței
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
general, alegerea succesorului să fie făcută de miniștrii provinciali și de custozi în capitulul de la Rusalii, declarăm că toți custozii fiecărei provincii trebuie să aleagă un reprezentant dintre ei pentru a-l trimite la capitul în locul lor, împreună cu ministrul lor provincial, încredințându-i părerile lor. 8. Iar în privința cerinței aceleiași Reguli conform căreia niciunui frate nu-i este permis să predice poporului, dacă înainte nu a fost examinat și aprobat de către ministrul general și nu i s-a acordat oficiul predicării
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frate nu-i este permis să predice poporului, dacă înainte nu a fost examinat și aprobat de către ministrul general și nu i s-a acordat oficiul predicării, [declarăm] că același ministru în această materie poate să delege responsabilitățile sale miniștrilor provinciali și vicarilor lor, în așa fel însă ca provincialii, sau vicarii în absența lor, împreună cu definitorii în capitulele provinciale, să-i poată examina, aproba pe frații provinciilor lor care, conform părerii lor, au nevoie de un examen, și să le
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și nu i s-a acordat oficiul predicării, [declarăm] că același ministru în această materie poate să delege responsabilitățile sale miniștrilor provinciali și vicarilor lor, în așa fel însă ca provincialii, sau vicarii în absența lor, împreună cu definitorii în capitulele provinciale, să-i poată examina, aproba pe frații provinciilor lor care, conform părerii lor, au nevoie de un examen, și să le acorde oficiul predicării, așa cum consideră că este folositor după [voința lui] Dumnezeu. Dacă însă unii nu au nevoie de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu au nevoie de un examen, fiindcă sunt instruiți într-o facultate de teologie și în vederea exercitării oficiului predicării, și se regăsesc în ei celelalte calități cerute în acest sens, pot, cu permisiunea sau delegarea generalului, ori a miniștrilor săi provinciali, să predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
demonstrează clar că mari sectoare ale aristocrației nu intenționau să împartă aceleași responsabilități cu guvernanții. S-a observat 144 că în timpul societății augustane se produce izolarea clasei guvernanților în castă, cu introducere de homines novi de proveniență italică, mai rar provincială și în special militară. Introducerea de homines novi în clasa guvernanților trebuie să fi fost una dintre cauzele reticenței aristocrației de a colabora cu regimul augustan, dar, în același timp, trebuie să fi fost un efect al acesteia. Un efect
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
moșie, pune În trăsură o Întreagă uzină cosmetică: „cutii, o tualetă, un vazon cu floricele, săculețe, gavanoase, cutii cu două capele”... Nu iese decît Însoțită de o gaiță și un cățeluș. Îndepărtează bucătarul țigan și angajează altul, francez. Respinge eticheta provincială, nu se atinge de păstrămuri, lapte acru, cașcaval, turtă dulce, strafide; vrea cotlete, blanmanjele, după rețeta lui Nodé, fazan fript În pene, pește În lapte etc. La țară organizează bal cu masce, jocuri d-artifiție. O rachetă (sic), aruncată de pe balcon
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
va fi adus de altfel lui Lică succesul în carieră. Aparent întâmplător, ministrul readuce în discuție chestiunea petiției încă neonorate și îl recheamă pe Bizu la București spre a-i oferi postul de subdirector în Ministerul Agriculturii. Plictisit de viața provincială, agronomul nu stă pe gânduri și revine în Capitală, fără a bănui că darul ascunde, evident, o capcană. Statornic mai curând din lene decât din cine știe ce considerente morale, mizantropul din Fălticeni se întoarce din nou la Rosina, pe care o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ceea ce relevă măsura covârșitoare în care Lovinescu rămâne "în substanța lui omul generației sale". Citită totuși ca "un poem al inadaptabilității", cu evident "caracter autobiografic", literatura criticului satisface și gustul cititorului modern, mai puțin sensibil la nota sentimentală, de romanță provincială, care face din Bizu "un Amos Bujorescu mult mai sălbatic, mult mai incapabil de a evolua spre fericire", iar din creatorul său, un fel de Brătescu-Voinești "în varianta mai obiectivă a d-lui Cathon Theodorian"60. Favorabil la început, verdictul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nostalgie moldovenească. Iată cum descrie în piesă însuși Victor Ion Popa strada Cuza Vodă cu dughenele ei : “E seară lăsată și cu ea odată liniștea aceea cuminte, caldă și primitoare a târgurilor noastre. Sînt acolo trei prăvălii modeste, de târgușor provincial“. Iar unii dintre eroii săi exclamă: “Ce, nu sîntem lângă podul Pescăriei?“ atestând situarea prăvăliilor celor trei personaje ale piesei așa cum au existat. Afișul rămas al acestei piese arată actorii care au jucat-o prima dată: Ianke - G. Timică Cadîr
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
a doua” a ziarului pentru a doua zi, am inserat această scrisoare împreună cu un comentariu, la rubrica pe care o dețineam. Mahalaua Podeni, cu piața Cuza Vodă, unde a locuit la părinții săi, au constituit materialul psihologic și social, atmosfera provincială pe care le-a zugrăvit cu vigoare narativă în două cărți ale sale: ”Tache, Ianke și Cadîr” și ”Ghicește-mi în cafea”, evocând puternic nu ”dulcele târg al Bârladului”, întrebuințând o expresie a lui Ionel Teodoreanu, ci târgul Bârladului așa cum
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
prea puțin ridicat la principii generale și prea trac. Mă refer la un pasaj precis din Herodot, pe care vă las să-l descoperiți... singur. Nu știu ce înțelegeți Dvs., în mod exact, prin reflexul G. Călinescu, pe care l-aș considera provincial. Dacă înțelesul este de a considera că universalul e absolutul (o referință precisă în Istoria Literaturii... ed. 1982, p. 905), iar chestiunea răspândirii e de ordin cu totul secundar și exterior și depinde numai de legile difuziunii, mi-aș îngădui
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
doar o elită intelectuală, o pătură culturală foarte subțire. Ea are puternici adversari în izolaționismul și antioccidentalismul atât de specific național comunismului. O ideologie se ce manifestă deosebit de virulent și după 1989. Vom reveni asupra acestei teme. publicațiile centrale și provinciale pro europene nu sunt încă foarte numeroase. Sfera politicii, 22, polis, dar și Secolul 20 și România literară trebuie amintite în primul rând. În provincie sunt de menționat: Altera (Târgu Mureș), Mozaicul (Craiova), Carnet literar (Buzău), Continent, titlu semnificativ (Suceava
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]