8,957 matches
-
în vizită la Frații Grimm. Anul Woland improvizează pe corzi bulgakoviene, la cererea Ruxandrei Cesereanu. Și așa mai departe. Coperta (semnată Alexandru Pecican) spune multe despre nenumăratele orologii care își bat fiecare ora proprie, într-o vecinătate nelitigioasă, pe canavaua prozatorului. Până și peisajul hanseatic pe care se sprijină panoplia temporală sugerează reuniuni neașteptate, din lumi felurite. Dar mai sugerează și lipsa de măsură a unui gurmand dedat la tot soiul de bucate, cu spiritul critic pus, câteodată, între paranteze de
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
și imaginare, e, de acum înainte, și contribuția lui Claudiu Turcuș. Înainte de a defini „identitatea” literară a scriitorului, Claudiu Turcuș - temperament impetuos cu destul discernământ critic încât să nu-și iasă totuși din matcă - deconstruiește câteva prejudecăți legate de imaginea prozatorului. Prima e tocmai aceea că Manea n-a fost un autor prizat de critică, rămânând oarecum în galeria a doua a șaizeciștilor sau a șaptezeciș tilor. Argumentul se bazează, crede tânărul monograf, pe o anumită absolutizare a judecăților lui Nicolae
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
programatic temele mari ale totalitarismului românesc. Prin respingerea epicului, prin infuzia de cotidian minor și ocolirea unei replici mecanice față de realitatea politică a vremii - o replică responsabilă de datarea multor romane din anii ’60 -, Norman Manea își conturează imaginea unui prozator reflexiv și nuanțat, imposibil de redus la o formulă. De altfel, marea calitate a operei lui, fie că e vorba de ficțiune sau de eseistică, i se pare lui Turcuș „preocuparea de a nu fi recuperat de sistem”, rezistența la
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
Mircea Nedelciu. „Subversiunii combatante” Preda-Țoiu-Buzura, menite să atace mai mult sau mai puțin direct problemele majore ale zilei, i se opune „subversiunea pasivă”, estetă, a Școlii de la Târgoviște, dar mai ales „subversiunea retractilă” de tip Manea-Adameșteanu. Mai toate personajele acestor prozatori sunt simptomatice prin capacitatea ieșită din comun de a-și asuma eșecul. Abia acest eșec individual devine proba ireductibilă - tocmai pentru că iese din logica politicului - a Răului social: „E nevoie de o soluție abrazivă, adică de o variantă existențială practică
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
care se citește cu interes. Despre elemente Revista APOSTROF își invită colaboratorii să scrie „o reverie” despre unul dintre cele patru elemente primordiale din care credeau anticii că este făcută lumea: pământ, apă, aer, foc. Iată finalul răspunsului formulat de prozatorul Gheorghe Schwartz: „Pe tărâmul speranței, pământul (Gea) doar ne hrănește, ne oferă materialele pentru o viață mai facilă, ne suportă și ne prevalează în scena pe care evoluăm în viața aceasta. Să-i fim recunoscători și să-l protejăm, la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
au apucat compromisurile (din anii cincizeci, dar, nu mai puțin, din anii șaptezeci), criticul le apare astăzi ca un condotier al regimului comunist, dispus să iasă din tăcerea decentă ori de câte ori era necesar. Celor mai tineri (mă refer la poeții și prozatorii generației optzeci), pentru care sfaturile și ocrotirea profesorului chiar au atârnat greu în primul deceniu de viață literară, acesta le-a rămas în amintire (malgré tout) mai degrabă ca un părinte îndatoritor. Situația este până la un punct similară cu a
Mitologii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4431_a_5756]
-
din Țara de dincolo de negură «Gâște sălbatice, adică numere incomensurabile»” (p. 103). Interpretarea aceasta, îmbibată de livresc și ambreiată de un tip de raționament paradoxal, consună cu aceea pe care tot Crohmălniceanu o dădea literaturii lui Sadoveanu în faimoasa Cinci prozatori în cinci feluri de lectură (1984). Acolo urma liniile directoare ale unor Jung și pe Frye. Aici, face un pas înainte, către autorul Grădinii cărărilor ce se bifurcă. Substanțial, nu e nici o diferență. Are mare dreptate Ioana Pârvulescu să extragă
Mitologii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4431_a_5756]
-
de la Varamo, titlu apărut în colecția „Cartea de pe noptieră“ a Editurii Humanitas, iar volumul recent publicat de Editura Polirom, O scenă din viața unui pictor călător, în traducerea exemplară semnată de Ileana Scipione, vine să confirme ceea ce știam deja - că prozatorul César Aira se pricepe de minune să șteargă granițe și să estompeze contururi. Narațiunea (e un fel de a spune, mai degrabă convențional, deoarece substanța epică a cărții este extrem de diluată) îl are în centru pe Johann Moritz Rugendas, un
Neputința de a zugrăvi orizontul by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4593_a_5918]
-
de ASB: Răzvan Voncu, Paul Cernat, Paul Aretzu, Florin Mihăilescu și Radu Voinescu. Un alt proiect al USR, Colocviul romanului românesc, este rezumat convingător prin trei dintre răspunsurile la întrebarea de acest an, Cum se scrie un roman?, răspunsuri datorate prozatorilor Alexandru Vlad, Varujan Vosganian și Horia Gârbea. Cronici de carte străină, film, teatru, plastică, muzică și sport completează sumarul acestui număr atractiv. Blaga la Cluj Numărul din 1-15 mai al revistei clujene TRIBUNA conține un grupaj de texte dedicat lui
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4596_a_5921]
-
de Cezar Baltag), Emil Turdeanu (abia acum, în 2011, o fundație i-a recuperat memoria prin cîteva documente). Prin grija criticii și istoriei recente a literaturii noastre, revistele literare au readus în spațiul culturii românești memoria unor însemnați poeți și prozatori refugiați în Occident - și pierdută temporar pentru literatura din România. Petru Dumitriu, Vintilă Horia, Alexandru Lungu, Ștefan Baciu, Mihai Fărcășanu- Villara, Horia Stamatu, Ben Corlaciu și-au reluat numele în literatura română actuală. România literară, prin redactorii ei, începînd din
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
În special volumul Cinci a beneficiat de atenția contondentă a falangei protocroniste. El venea la puțină vreme după Aer cu diamante, celălalt manifest poetic al generației ’80, și a fost urmat, după mai puțin de un an, de Desant, manifestul prozatorilor optzeciști. Totul, într-o atmosferă ce începea să fie marcată de spiritul generației, în care critici de prestigiu (Nicolae Manolescu, Ovid S. Crohmălniceanu, Eugen Simion) și reviste importante („România literară”, „Tribuna”) colaborau colegial pentru a-i susține pe acești tineri
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
lectură, zgârcit comentate, îndeosebi din opera congenerilor (nici unul dintre scriitorii generației 2000 nu și-a citit confrații cu gravitatea și constanța celui dintâi plecat dintre ei). Sorin Stoica gândește la fel de onest precum scrie. Ar fi putut fi un lider al prozatorilor generației 2000. N-a dus lipsă nici de talent, nici de originalitate. Din nefericire, n-a avut noroc.
Generația 2000: Sorin Stoica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4620_a_5945]
-
2011, 204 p. Într-un clasament de acum un deceniu din „Observator cultural” (la care a participat un număr considerabil de scriitori și critici), Întâmplările în irealitatea imediată ale lui Max Blecher ocupau o poziție de frunte, atestând faptul că prozatorul a recuperat, în sfârșit, din deficitul de receptare. Fără a face procese de intenție cuiva, merită spus totuși că lectura lui Blecher a întâmpinat, de-a lungul timpului, piedici de facturi diferite. Pe lângă sexualitatea bizară (fetișistă și proiectată asupra imaginarului
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
Băicuș, Max Blecher - un arlechin pe marginea neantului -, simpatia față de scriitorul interbelic a rămas, din păcate, strict declarativă. Astfel încât volumul lui Doris Mironescu, Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei , vine la țanc. El umple un gol atât în istoria receptării prozatorului, cât și în istoria genului biografic în sine. Cine - și de pe ce poziții - se mai încumetă să scrie o biografie după ce moartea autorului a fost proclamată zgomotos de atâtea ori? Tânărul universitar ieșean își ia de la început toate precauțiile, prin
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
Moldovei”, notează criticul. Berck-Leysin înseamnă revelația bolii, cu toate consecințele ei. Nici nu mai știu dacă Doris Mironescu extrage argumente din documente sau din operă pentru a proba câteva dintre afirmațiile cele mai profunde care s-au scris vreodată despre prozator. În sanatoriu, Blecher descoperă că, departe de a fi instanțe pozitive, medicii nu fac nici ei decât să imprime noi angoase pacientului: „Dacă în momentul îmbolnăvirii doctorul apare ca un salvator [...], mai târziu prezența acestuia pare ostilă, iar chipul său
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
sosirii la Călimănești: de sus, de la balcon, Oltul se vedea negru, luna era plină, umbrele prindeau viață). Poezia locului, sepulcrală sau nu (căci, privind munții și stelele, puteai îmbrățișa feeria nocturnă), a fost spulberată de o dimineață a dezvrăjirilor, fiindcă prozatorii aveau de răspuns la întrebarea „Cum se scrie un roman?” - tema colocviului din acest an. Într-o formulare mai pretențioasă: „Poieticile romanului”, așa cum o numise inițial Gabriel Chifu, când se puneau la cale proiectele USR. Indiferent de generic, ideea a
Colocviul romanului românesc by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4642_a_5967]
-
închegata a familiei după ce părinții fuseseră ridicați de Securitate. O bună parte din biografia ei îi rămâne lui Romi necunoscută. Aici, se cuvine menționat, dozarea tensiunii și a misterului e făcută cu o notabilă știință a povestirii, demnă de un prozator încercat că Radu Mareș. Lucrurile încep să ia o turnură curioasă din momentul în care, imediat după Revoluție, vine în țară Hans, fratele geamăn al Greței, devenit medic în Germania după ce fugise din țară traversând Dunărea înot. Hans, care-i
De la distanță by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4645_a_5970]
-
atât de ofertante sunt destrămate de somațiile istoriei. Deplasarea spre roșu începe cu deplasarea ziaristului către un orfelinat copleșit de daruri. Suntem după decembrie 1989, când darurile par a salva orfelinii orașului. Rețelele simbolice nu sunt mereu limpezi, dar opțiunile prozatorului, ale eseistului, ale jurnalistului nu sunt dintre cele mai optimiste.
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
a tematicilor, a registrelor și, de ce nu, a decorurilor. Turist și la propriu și la figurat, Liviu Antonesei își ia bunul său literar de aiurea, fie că e vorba de ținutul secuiesc de la noi, de Cracovia sau de insulele Greciei. Prozatorului, ipostaziat cel mai adesea în jurnalist, îi place să identifice personaje și situații ieșite din comun în cele mai banale situații. O noapte de Revelion într-o cârciumă din Cracovia își dezvăluie farmecul prin urmărirea - și analiza - flirtului dintre un
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
întâlnirii unui Poseidon modern, cu o biografie ciudată, de speculat pe întinderea unui roman întreg. La fel, premeditata vizită la ștrand în vederea acostării unei teme cât de mici se lasă cu un story în toată regula, abandonat și el de prozator dintr-un trac al angajamentului pe termen lung: „Adevărul este că, atunci când ai ceva de scris, mai ales un roman care cere multă concentrare și multă muncă, e mai simplu să renunți, să nu scrii. Sau măcar să amâni scrierea acestuia
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
amâni scrierea acestuia. Deocamdată am impresia că scufundarea mea în realitate nu e suficientă, că documentarea mea e încă aproximativă”. Ce-i drept, atunci când renunță la hainele ușoare de vacanță și de scufundă propriu-zis în realitate, Liviu Antonesei e un prozator remarcabil, dotat deopotrivă cu umor și o nostalgie profundă. Cele mai bune fragmente din volum - la fel de lipsite de grija compoziției, căci prozatorul își ia libertatea de a schimba direcțiile - sunt „Ziua în care a început să moară tata” și piesa
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
drept, atunci când renunță la hainele ușoare de vacanță și de scufundă propriu-zis în realitate, Liviu Antonesei e un prozator remarcabil, dotat deopotrivă cu umor și o nostalgie profundă. Cele mai bune fragmente din volum - la fel de lipsite de grija compoziției, căci prozatorul își ia libertatea de a schimba direcțiile - sunt „Ziua în care a început să moară tata” și piesa ce dă titlul volumului. Prima e o frumoasă elegie la moartea părintelui, prilej de a reface arborele genealogic al familiei și de
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
fals gogolian, al unui președinte trezit brusc „cu o stranie și neplăcută senzație, aceea că puțea puternic a rahat”. Și dacă nu era destul de clar cam despre cine ar putea fi vorba, de dragul rigorii, de nu de al propriului amuzament, prozatorul pune punctul pe i: „Își aminti că la începutul mandatului avusese un consilier filosof, de care se despărțise când trebuise să aleagă între acesta și consiliera politică blondă de atunci”. În rest, n-ar fi rău ca aceste flirturi estivale
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
nici alte fețe ale lumii din și dintre regimuri, dar enunță, senin, și uzate locuri comune: „Indiferent de naționalitate, bărbații sunt proști, orice s-ar spune”, iar „societatea românească ultramasculinizată și cam mitocană” iese prost din comparația cu cea americană. Prozatorul îi dăruiește valențe nenumărate, dar o și controlează în funcție de proiectul său. Și o face cu evidentă voluptate, profitând de dreptul absolut al proprietarului de teritoriu ficțional. Nu are importanță cât de masivă e inspirația din realitate, dacă au ori nu
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
dacă am avea proba faptului că Traian și Lupoaica lui nu sunt opera regretatului Gorduz? Sau dacă țeapa trasă lui Coposu lângă Biserica Kretzulescu ar fi de asemenea un grosolan fals artistic? Viața lui Vasili Grossman O nouă biografie a prozatorului sovietic Vasili Grossman (1905- 1964), datorată lui Myriam Anissimov și intitulată Un scriitor combatant, a fost tradusă recent în Franța și a reținut atenția criticii. Cunoscut de asemenea cititorului român, autorul impună torului roman Viață și destin reprezintă un caz
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4555_a_5880]