4,117 matches
-
exaltare imaginativă, dependență și imaturitate afectivă) care în situații aparent limită, recurge la acest refugiu, printr-un comandament subconștient. Simularea pierderii conștienței la pacienții cu personalitate histrionică poate fi destul de des întâlnită în cabinetele stomatologice. În timpul crizei tensiunea arterială și pulsul sunt normale, tegumentele normal colorate și hiperventilație. Reflexul de clipire este prezent ca și răspunsul palpebral la amenințarea vizuală. Aceste semne pot facilita diagnosticul diferențial cu pierderile reale de conștientă. Atitudinea de urgență în cabinetul stomatologic • Se vorbește calm pacientului
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
fi aspirate • Desfacerea hainelor sau a oricăror alte accesorii • Așezarea capului pacientului în poziție „de siguranță" (rotat lateral) pentru a elibera căile aeriene și a preveni căderea limbii în faringe și apirarea eventualelor vărsături • Monitorizarea clinică a funcțiilor vitale (respirație, puls, presiune arterială) până la sosirea Ambulanței chiar dacă starea de conștiență revine. 9.3. CRIZA DE EPILEPSIE Prin epilepsie se înțelege un sindrom cerebral caracterizat printr-o activitate neuronală anormală, ce apare în crize paroxistice , de durată limitată și intermitentă,cu revenire
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
serie neîntreruptă de paroxisme epileptice majore, fără reluarea conștientei ceea ce constituie starea de rău epileptic (“status epileptic”s, “atacul epileptic”). În „status epilepticus” : • crizele se succed la intervale foarte scurte de timp, subintrante • respirația devine stertoroasă • febra crește peste 40° • pulsul se accelerează • limba devine uscată • reflexele sunt abolite, bolnavul intră în comă și poate muri prin insuficiență cardiacă acută sau apnee prea îndelungată în timpul accesului. Apariția stării de rău epileptic este favorizată de surmenaj, infecții acute, ingerare de alcool, sau
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
septic • Șocul toxico-septic. V. Șocul operator cu etiopatogenie complexă. Pentru medicul stomatolog sunt importante 3 forme de șoc: • hipovolemic • cardiogen • anafilactic. Simptomatologia comună formelor de șoc Inițial pacientul nu evidențiază o simptomatologie alarmantă: este conștient, TA normală sau ușor crescută, puls bine bătut, tegumente normal colorate sau ușor palide. Acest tablou reprezintă faza compensată a șocului (asimptomatică), fază în care instituirea tratamentului are cele mai multe șanse de a fi eficace. După un timp variabil (de la minute la ore) - în funcție de gra- vitatea leziunilor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
șanse de a fi eficace. După un timp variabil (de la minute la ore) - în funcție de gra- vitatea leziunilor și rezistența bolnavului, apar semne de șoc decompensat: bolnavul devine neliniștit sau agitat, poate fi confuz, deseori comatos; TA scade până la colaps vascular, pulsul se accelerează, devenie filiform, apare dispneea de diverse grade, tegumentele transpirate și reci, venele colabate dificil de abordat. Cianoza extremităților poate fi înlocuită cu o paliditate extremă (bolnav alb ca varul) - în hemoragiile mari în special. Evoluția devine tot mai
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
stadiu de șoc refractar sau ireversibil, terapia din ce în ce mai dificilă și ineficace. Pot fi considerate drept simptome și semne de șoc: • dereglări ale stării de conștiență • scăderea presiunii arteriale sistolice sub 90 mm Hg sau sub 30-40% din valoarea inițială • tahicardie • puls filiform • tegumente reci, umede, de culoare palid-cianotică • transpirații abundente • cianoză a patului ungheal • tahipnee, dispnee. Severitatea stării de șoc poate fi stabilită de către medicul stomatolog pe baza evaluării a 2 parametri, relativ ușor de verificat: • frecvența pulsului • valoarea presiunii arteriale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
valoarea inițială • tahicardie • puls filiform • tegumente reci, umede, de culoare palid-cianotică • transpirații abundente • cianoză a patului ungheal • tahipnee, dispnee. Severitatea stării de șoc poate fi stabilită de către medicul stomatolog pe baza evaluării a 2 parametri, relativ ușor de verificat: • frecvența pulsului • valoarea presiunii arteriale frecvența pulsului valoarea tensiunii sistolice În cabinetul stomatologic, în fața unei stări de șoc, medicul, în așteptarea "echipei de urgență", va aplica următoarele măsuri imediate: • Așezarea pacientului în poziția culcat pe spate, cu picioarele mai ridicate - poziția Trendelenburg
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
tegumente reci, umede, de culoare palid-cianotică • transpirații abundente • cianoză a patului ungheal • tahipnee, dispnee. Severitatea stării de șoc poate fi stabilită de către medicul stomatolog pe baza evaluării a 2 parametri, relativ ușor de verificat: • frecvența pulsului • valoarea presiunii arteriale frecvența pulsului valoarea tensiunii sistolice În cabinetul stomatologic, în fața unei stări de șoc, medicul, în așteptarea "echipei de urgență", va aplica următoarele măsuri imediate: • Așezarea pacientului în poziția culcat pe spate, cu picioarele mai ridicate - poziția Trendelenburg. Excepție face șocul cardiogen, unde
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de O2 (4-5 litri/minut). în insuficiența respiratorie gravă se recomandă intubația endotraheală și respirație artificială cu administrare de O2. • Abordul venos și montarea unei perfuzii cu soluții Ringer lactat, Glucoza 10%, Plasma Expanders, Dextran etc, sub controlul permanent al pulsului și TA. • Administrarea perfuziei se face-până când se ajunge la o presiune sistolică de peste 100 mm Hg. • În stări de neliniște, agitație, se injectează un anxiolitic (Diazepam 5-10 mg intravenos sau intramuscular). în infarctul miocardic acut se recomandă pentru calmarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
20 de bătăi / minut) • aritmii cardiace ( salve de extrasistole) • tahicardie severă (peste 150 de bătăi/ minut) • hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
bătăi/ minut) • hipotensiune severă • însuficiență respiratorie acută . Stopul cardiac se poate instala și fără semne de alarmă și este caracterizat prin : • pierderea conștienței pacientului (comă) • absența pulsului la carotidă • apnee • midriază • paloare accentuată sau cianoză ( în funcție de mecanismul de producere). Absența pulsului la carotidă, neacompaniată însă de absența reflexului fotomotor, traduce un stop cardiac recent (de câteva secunde). Dacă stopul respirator lasă reanimatorului un interval de 5-10 minute pentru reușita resuscitării, din nefericire stopul cardiac nu permite decât un interval de maxim
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia următoarele măsuri imediate de resuscitare (ABC): Pacientul fără puls la carotidă și fără respirație - în moarte clinică, este așezat orizontal pe dușumea , pe un plan dur prin priza de salvare Rautek, cu membrele inferioare ușor ridicate. A. Se controlează rapid și la nevoie se eliberează căile aeriene superioare. B.
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
rapid și se așteaptă o nouă jumătate de secundă până la apăsarea următoare. La copii, compresiunile se fac cu o singură mână, iar la copiii mici cu 1 -2 degete. Eficacitatea MCE este controlată prin apariția, în timpul presiunii sternale, a unui puls artificial carotidian sau femural, perceptibil la fiecare compresiune. Dacă acest puls nu se simte, frecvența trebuie încetinită pentru a permite o reumplere mai bună a cordului. Ineficiența MCE este determinată cel mai adesea de o poziție defectuoasă a mâinilor reanimatorului
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
următoare. La copii, compresiunile se fac cu o singură mână, iar la copiii mici cu 1 -2 degete. Eficacitatea MCE este controlată prin apariția, în timpul presiunii sternale, a unui puls artificial carotidian sau femural, perceptibil la fiecare compresiune. Dacă acest puls nu se simte, frecvența trebuie încetinită pentru a permite o reumplere mai bună a cordului. Ineficiența MCE este determinată cel mai adesea de o poziție defectuoasă a mâinilor reanimatorului sau de o presiune insuficientă, anarhică a sternului. MCE trebuie să
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
resuscitării : eliberarea căilor aeriene, respirația artificială și, după pumnul presternal, masajul cardiac extern. Compresiunile transtoracice ale cordului sunt totdeauna sincronizate cu manevrele de resuscitare respiratorie. Dacă inima este oprită în diastolă (asistolie) și MCE nu reușește pornirea ei dar există puls la artera carotidă în timpul compresiunilor toracice, injecția intra-cardiacă (intraventriculară stângă!) poate determina rezultate bune în resuscitarea cardiacă. Injecția intracardiacă și defibrilarea cardiacă, deși fac parte din ABC-ul reanimării (Basic Life Support), pot fi executate numai de către medici experimentați
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
celui care o ia. De obicei, această decizie este dată de către un specialist cu experiență. Este de mare responsabilitate morală și medico-legală verdictul de "moarte biologică", urmat de întreruperea manevrelor de resuscitare . Dacă sub resuscitare cardio-respiratorie pupilele se micșorează, reapare pulsul spontan și bătăile cardiace, se reia respirația spontană, înseamnă că manevrele de resuscitare cardio-respiratorie au fost eficiente și se poate trece la ALS (Advances Life Support). În toate manevrele de resuscitare cardio-respiratorie trebuiesc cunoștințe teoretice solide, exacte, punerea lor în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
stării de conștiență, a sensibilității , motilității și în anumite grade și a reflexelor dar cu păstrarea funcțiilor vitale. DIAGNOSTICUL MORȚII CLINICE TREBUIE PRECIZAT RAPID, cu certitudine, identificând cât mai exact cauza generatoare. Semnele patognomonice de moarte clinică sunt următoarele: • absența pulsului la nivelul arterelor mari • oprirea respirației spontane absența totală a zgomotelor cardiace, linie izoelectrică sau fibrilație ventriculară, în cazul în care pacientul este monitorizat EKG • pupile midriazice, fixe, areactive 10.3.1. RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE Tratamentul accidentului major de stop cardio-respirator
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
toracelui la poziție de repaus • În timpul următoarelor insuflații, medicul privește gradul de destindere respiratorie a toracelui pacientului și percepe aerul expirat prin auz și simțire. • Timpii expirației se repetă cu frecvența de 10-15 insuflații pe minut, urmărind eficacitatea, recolorarea pacientului,pulsul, până când reapar respirațiile spontane eficiente sau până când victima a ajuns într-un mediu spitalicesc. Tot timpul, medicul controlează permanent existența pulsului la arterele carotide, pentru a cunoaște funcționalitatea sau nu a inimii sub respirația artificială. 2. Respirația "gură la nas
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
prin auz și simțire. • Timpii expirației se repetă cu frecvența de 10-15 insuflații pe minut, urmărind eficacitatea, recolorarea pacientului,pulsul, până când reapar respirațiile spontane eficiente sau până când victima a ajuns într-un mediu spitalicesc. Tot timpul, medicul controlează permanent existența pulsului la arterele carotide, pentru a cunoaște funcționalitatea sau nu a inimii sub respirația artificială. 2. Respirația "gură la nas" Metoda este preferată în unele țări și este mai simplu de executat decât cea "gură la gură". Se execută în stop
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pacientului (buco-nazal, bucal sau nazal). Respirația este eficace, putându-se insufla 500-1200 ml aer. Cu mâna stângă medicul menține fixată masca, susținând mandibula ("priza în T"), iar cu mâna dreaptă apasă ritmic pe balon . C. CIRCULATION - Asigurarea circulației Pacientul fără puls la carotidă, fără respirație, cu conștientul abolit, în midriază areactivă (moarte clinică!), este poziționat orizontal pe un plan dur, cu membrele inferioare ușor ridicate.(20-30°). Se controlează libertatea căilor respiratorii și se fac 2-3 mișcări de respirație artificială "gură la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Intervalul care cuprinde insuflațiile respiratorii, inclusiv schimbarea poziției medicului pentru tehnica MCE, nu are voie să fie mai mare de 7 secunde. După 4 cicluri complete (2 respirații cu 15 MCE) urmează o scurtă pauză,pentru a se determina existența pulsului carotidian. Acest semn denotă o reîncepere a activității cardiace, dar dacă nu se percepe, se reîncepe un nou ciclu, pornindu-se cu respirația artificială. Resuscitarea cardio-respiratorie cu 2 cadre medicale (fig36) Inițial se începe tot cu 2-3 insuflații pulmonare, de către
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
a 5-a compresiune se face o mică pauză în vederea respirației artificiale, astfel ca să se mențină raportul de 5/1. Acești doi medici pot să schimbe poziția între ei, pentru a evita oboseala. După 4 cicluri, se va verifica existența pulsului carotidian, reluarea mișcărilor respiratorii, reducerea midriazei, revenirea conștientului. Dacă în timpul MCE se palpează pulsul carotidian, respirația artificială este eficace și pacientul se recolorează, dar nu reapare pulsul spontan, este vorba fie de o inimă slab excitabilă (se recomandă ADRENALINA intracardiac
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
se mențină raportul de 5/1. Acești doi medici pot să schimbe poziția între ei, pentru a evita oboseala. După 4 cicluri, se va verifica existența pulsului carotidian, reluarea mișcărilor respiratorii, reducerea midriazei, revenirea conștientului. Dacă în timpul MCE se palpează pulsul carotidian, respirația artificială este eficace și pacientul se recolorează, dar nu reapare pulsul spontan, este vorba fie de o inimă slab excitabilă (se recomandă ADRENALINA intracardiac), fie de o fibrilație ventriculară (cordul trebuie defibrilat!) Dacă în timpul MCE nu se simte
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
între ei, pentru a evita oboseala. După 4 cicluri, se va verifica existența pulsului carotidian, reluarea mișcărilor respiratorii, reducerea midriazei, revenirea conștientului. Dacă în timpul MCE se palpează pulsul carotidian, respirația artificială este eficace și pacientul se recolorează, dar nu reapare pulsul spontan, este vorba fie de o inimă slab excitabilă (se recomandă ADRENALINA intracardiac), fie de o fibrilație ventriculară (cordul trebuie defibrilat!) Dacă în timpul MCE nu se simte pulsul artificial la carotidă, iar semnele lipsei de oxigen se agravează, este vorba
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
carotidian, respirația artificială este eficace și pacientul se recolorează, dar nu reapare pulsul spontan, este vorba fie de o inimă slab excitabilă (se recomandă ADRENALINA intracardiac), fie de o fibrilație ventriculară (cordul trebuie defibrilat!) Dacă în timpul MCE nu se simte pulsul artificial la carotidă, iar semnele lipsei de oxigen se agravează, este vorba de un stop cardiac în sistolă, imposibil de reanimat. Măsurile de reanimarea sunt mult mai complexe, ele urmărind de fapt resuscitarea cardiacă + respiratorie + cerebrală. Refacerea integrală a activității
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]