588,342 matches
-
a teatrului este textul literar, dar libretul se deosebește de textul dramatic prin faptul că este mult mai aerisit, esențializat, chiar schematic, reprezentând doar scheletul pe care urmează să se dezvolte întreaga construcție sincretică. Aceasta, însă, nu va completa din punct de vedere epic, textual, ceea ce îi lipsește libretului în comparație cu textul dramatic deorece principalul mijloc de expresie este unul non-verbal, muzica. Elementele-lipsă, pe care le voi numi în continuare variabile, urmează a fi deduse, intuite, dar niciodată stabilite cu exactitate, de către
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
colectivă decât în forma în care este prezentată într-o anumită seară în teatrul X. În ceea ce privește receptarea, trebuie să luăm în considerare mai multe cazuri. Primul caz este reprezentat de montările care respectă cu fidelitate libretul. Aici variabilele rămân din punct de vedere teatral aproape în totalitate nedeterminate, iar singurii factori determinanți sunt interpretarea muzicală și creația soliștilor. Pentru a-și transmite mesajul artistic, soliștii au la dispoziție mijloace specifice de codificare precum culorile vocale, nuanțele, cezurile, frazarea, etc. Având în
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
col. 1033C). Pe măsură ce întoarcerea la Dumnezeu continuă, iar persoana urcă scara negațiilor, limbajul începe să șovăie și devine incapabil să conducă persoana spre uniunea cu Dumnezeu. Janet Williams vorbește despre tăcerea pe care o întâlnește cel care atinge în sfârșit punctul de colaps al limbajului: „se pare că ar fi la fel de neechipați pentru a aduce sufletul la stadiul final al căutării sale. Toate tipurile de limbaj dispar, iar înălțimile divine rămân tăcute” (Janet Williams, The Apophatic Theology of Dionysius the Pseudo
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de un Moise unguresc!! O dată imaginea creată, mai face niște pași mici, comparînd suferință ungurilor de sub ocupația românilor cu soarta evreilor (vezi pag. 26, 29, 36, 50). Efect propagandistic total în țară cu cel mai puternic jewish lobby din lume. Punct ochit, punct țintit, punct cîștigat!! La o asemenea comparație, americanii cred fără să ceară dovezi. Păcat. Dacă s-ar fi cerut dovezi, cap pătrat ar fi confabulat despre un holocaust al ungurilor în Transilvania oupata de armată română asemănător cu
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Moise unguresc!! O dată imaginea creată, mai face niște pași mici, comparînd suferință ungurilor de sub ocupația românilor cu soarta evreilor (vezi pag. 26, 29, 36, 50). Efect propagandistic total în țară cu cel mai puternic jewish lobby din lume. Punct ochit, punct țintit, punct cîștigat!! La o asemenea comparație, americanii cred fără să ceară dovezi. Păcat. Dacă s-ar fi cerut dovezi, cap pătrat ar fi confabulat despre un holocaust al ungurilor în Transilvania oupata de armată română asemănător cu cel al
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
O dată imaginea creată, mai face niște pași mici, comparînd suferință ungurilor de sub ocupația românilor cu soarta evreilor (vezi pag. 26, 29, 36, 50). Efect propagandistic total în țară cu cel mai puternic jewish lobby din lume. Punct ochit, punct țintit, punct cîștigat!! La o asemenea comparație, americanii cred fără să ceară dovezi. Păcat. Dacă s-ar fi cerut dovezi, cap pătrat ar fi confabulat despre un holocaust al ungurilor în Transilvania oupata de armată română asemănător cu cel al evreilor sau
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
Sălaj, unde co-etnicii lui, ungurii, nu aveau pastor. El continuă să refuze eliberarea casei parohiale și instanța judecătorească dispune evacuarea lui forțată. Practică judiciară curentă. Momentul evacuării păstorului reformat a coincis cu starea de nemulțumire socială ajunsă la maxim, la punctul de erupere, de explozie totală antidictatoriala. A fost o simplă, întîmplătoare suprapunere a unei stări sociale majore cu un caz particular, nesemnificativ, fără nici o relație premergătoare, voluntară. Nu, cap pătrat nu a fost scînteia revoluției, ci timișorenii au ajuns la
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
fi motivul, el dezvoltă o concepție despre contemplație în care sufletul nu trece dincolo de el însuși”<footnote Ibidem, p. 107. footnote>. Origen poate fi văzut ca întemeietorul misticii intelectuale. După el, unirea contemplativă este unirea nous-ului, cel mai înalt punct al sufletului, cu Dumnezeu printr-o vedere transformatoare. Și „într-o atare vedere nous-ul își găsește adevărata lui natură; el nu iese afară din sine însuși în altceva; nu există extaz. Dumnezeul cu Care e unit sufletul nu e
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX Luminița Virginia Burcă Privită în ansamblul culturii muzicale românești, muzica de cameră ocupă un loc însemnat. Literatura existentă, variată din punct de vedere al problematicii și al modalităților specifice de expresie, include lucrări de certă valoare, înzestrate cu o remarcabilă forță emoțională. Acum se înregistrează pulsul unor ani în care interesul pentru cele mai diferite forme ale genului instrumental de cameră
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
deosebit de viu. Modalitatea camerală de afirmare a emoției artistice ia o amploare deosebită, devine chiar o necesitate. Scrierile apărute până acum referitoare la cvartetul de coarde românesc evidențiază existența unei literaturi moderne de acest gen, concludentă și deosebit de variată din punctul de vedere al problematicii și al modalităților specifice de realizare. Traiectoria componistică parcursă de creatorii români în secolul al XX-lea confirmă aspirația acestora către realizarea unei arte adânc înrădăcinate în solul atât de fertil al culturii autohtone, într-un
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
prin excelență. Această latură a concepției compoziționale o găsim în Sonata a doua pentru pian și vioară în fa minor, op.6 (1889). Enescu asigură instrumentelor soliste o sferă de circulație mai extinsă, defalcată în registre căutate minuțios, optime din punct de vedere timbral. Materia sonoră pe care o inventează mai întâi, o încarcă apoi cu substanțe melodice și contextuale, de unde reiese importanța armoniei polifonizate și modul de răsfirare a particulelor contrapunctice. Temperamental, Enescu se supune comandamentului genului cameral, în maniera
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
precursoarea capodoperei enesciene care este Sonata a treia „în caracter popular românesc” pentru pian și vioară în la minor, op. 25 (Sinaia, 18 noiembrie 1926). Partea de cvartet în do major din 1906 continuă un sistem de referință, un nou punct de plecare, situat la nivelul modernității reliefate. Aci se află conturată pe deplin premisa elaborării unor creații viitoare, definitivate după decenii și reunite în opus 22. În continuare, evidențiem ideea că, în vederea dezvoltării unei stilistici camerale autonome, au fost necesare
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
stabilizarea formei prin inversie de faza. Etapa finală, testarea grefelor tubulare în dispozitivul de solicitări la presiune transmurala - dispozitiv construit special pentru această solicitare . Rezultatele cercetării au demonstrat posibilitatea utilizării membranelor tubulare din Poliuretan că și grefe vasculare și din punct de vedere al proprietăților mecanice. Parametrii mecanici obținuți sunt asemănători cu ai arterelor naturale: complianta, elasticitate, rezistența transmurala.
STUDIUL COMPORTARII MECANICE A MEMBRANELOR TUBULARE DE POLIURETAN LA SOLICITARI DE PRESIUNE HIDROSTATICA TRANSMURALA by VIOREL HODIS () [Corola-journal/Science/84132_a_85457]
-
la câteva publicații de limbă română din Exil, printre care menționam Revista de Cultură și Acțiune Românească “CARPAȚII” care apărea la Madrid, revista “TRA ARMANAMI “editata de “Asociation des Francais Aroumain” din Paris, Revista “BANA ARMANEASCA”, publicațiile de orientare national-crestina “Puncte Cardinale” din Sbiu și “Cuvântul Românesc” din Hamilton. La această prestigioasa publicație a fost unul dintre colaboratorii de bază, semnând rubrică “Efemeride” și pagina “Fără armaneasca” până în ultima zi a vieții lui active. În paralel cu activitatea jurnalistică, Zahu Până
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Cugetările sărmanului Dionis unde carafa pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună dar dominantă, pentru creație, pentru lucru În general, este lampa, cum o vedem În Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă 'n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte ediții păstrează, În serie, apostroful larg maiorescian dar revin la punctele
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă 'n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte ediții păstrează, În serie, apostroful larg maiorescian dar revin la punctele de suspensie din revistă. Se vede clar: Titu Maiorescu face o descriere, enumără ce este „În casă”, adică luminarea/lumânarea, somnul cald, molatic și lin sunt Înșiruite strict În aceeași serie gramaticală. Și ce Înșiruire strâmbă: ceva concret, un obiect
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
chestiunile acestea nu țin de gramatică ori de lingvistică, nu se supun regulilor sau normelor care standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă Îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea este de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
găsită acea parte interioară neîntinata care, de fapt, pe toți ne unește.” Dan Puric are o parte interioară care atinge profunzimi de nebănuit. Este de o sensibilitate rară, sensibilitate care face din actor un personaj și invers. Există undeva, un punct în care arta și spiritul se întâlnesc. Dacă reușești să observi acest lucru, abia atunci poți să spui că îl cunoști pe Dan Puric. El singur se descoperă permanent. Deciziile le ia în momente de mare îndoială: “Dar cred că
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
aniversarea lui. Ochii lui râd ștrengărește și inima tânără se pregătește de sărbătoare. Aș vrea să-i fac un dar Poetului. Și pentru că Încă nu vreau să se termine magia acestei clipe, Îl Întreb: Dacă ar exista minuni, și din punctul meu de vedere există, ce ai dori să se Întâmple acum, la ceas aniversar? POETUL: Gândindu-mă la iubitul poet Grigore Vieru, l-aș ruga pe Dumnezeu să nu-mi mai pună pe umeri și povară altor maldăre de ani
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Revenind la prima secțiune a compoziției, se poate constata că linia melodică a saxofonului reprezintă isonuri ornamentate. Sunetele pe care se instituie isonul fie se repetă, fie alternează, la ele ajungându-se prin pasaje tranzitorii, rapide, de tip melismatic. Din punctul de vedere al densității, se observă echilibrul între aglomerare și rarefiere, astfel: când solicitarea vocilor din cor este semnificativă, saxofonul este trecut în plan secund și invers. În consecință, ele nu intră în concurență, ci își etalează succesiv abilitățile interpretative
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
cu același titlu semnat de Daniel Kientzy îi era binecunoscut lui Ștefan Niculescu, devenind între timp o carte de referință pentru orice compozitor care abordează saxofonul. În consecință, sunetele multiple își găsesc locul în cadrul Axionului, integrându-se în context din punct de vedere timbral. Instrumentul începe să se evidențieze din ce în ce mai mult pe măsură ce tipul saxofonului utilizat se îndreaptă spre registrul acut. Așadar, saxofonul alto îl înlocuiește pe cel tenor (măs. 65-122). Fiecare intervenție a sa poartă indicația poco in rilievo<footnote În
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
fluid al secțiunii. Valorile lungi, sunetele relativ restrânse numeric și disipate celor două partide divizate alcătuiesc un fundal instabil a cărui organizare armonică oblic-verticală este evidentă. Simultaneitățile lipsesc în general, dar restrângerea în unison se realizează, sunetul do fiind un punct de sprijin melodic semnificativ (vezi măs. nr. 93). Eterofonia nu este afirmată în această piesă la fel de clar precum celelalte categorii ale sintaxei muzicale (omofonia, polifonia). Relația dintre Unu și Multiplu este insă evidențiată prin relația saxofon-cor. Caracterul invocator, sobru este
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
grupuri de câte două) sunt repetate pe spații temporale ample. Aspectul metro-ritmic joacă un rol important în intensificarea tensiunii, amplificată gradat. Deasupra acestei texturi dense, vocea saxofonului este reliefată, detașându-se ca fir melodic principal aflat în continuă expansiune. Din punct de vedere dinamic, secțiunea culminează în momentul schimbării saxofonului alto cu cel sopranino (măs. 133), când nuanța generală este din nou f. Fără ca scriitura vocală sau cea instrumentală să fie modificată semnificativ, compozitorul materializează aproape fizic intenția atingerii unor înălțimi
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]