15,281 matches
-
și alte câteva comentarii: „Copii, ce am învățat noi astăzi cu ajutorul partidului și guvernului?” și ai dracului copii nu au mai răspuns cum mă așteptam eu, adică repetând definiția, ci mai simplu ca să iasă mai repede la joacă: „...am învățat << Puntea măgarului>>”. Am înnegrit. Ca să îndrept situația, m-am cam răstit la ei: „Nu așa! Spuneți teorema!” S-a ridicat altul care a zis: „Da, astăzi am învățat că, cu ajutoru’ partidului și guvernului, suma pătratelor celor două ipotenuze este egală
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
învețe carte, că altfel rămâneau analfabeți. Ei, ce credeți? S-a ridicat unu’ roșu-n obraji și cu mucii ca lumânările sub nasu-i cârn, de altfel, bunișor la carte: „Da, că, dacă nu era partidu’ și guvernu’, regimul democrat-popular făcea puntea măgarului fără noi”. Pentru că râsul îi cuprinsese pe toți, chiar și pe cele două ospătărițe, Șelaru a făcut o pauză în care a băut un pahar de apă, apoi a reluat, dar fără să mai spună cum a scos-o
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
să mai spună cum a scos-o la capăt cu elevii. Al dracului inspector, Sichitiu ăla, care nici nu era de matematică, s-a dus la partid și a făcut mare caz că eu am legat partidul și guvernul de ...” Puntea măgarului”; el habar nu avea ce e aia. Nu puteam să mă duc la copil, la Petroșani, că mă hărțuiau ăștia pe-aici, când la partid, când la învățământ, ba și la sindicat m-au chemat. Ca să scap, am apelat
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
proximitatea unui atu care nu este eminamente al nostru, decât în condiții extreme. În capitolul al doilea, se descrie o călătorie către viitor, ca fugă de un prezent al așteptării. Diodor, primul personaj al romanului, admiră în ascuns, femeia Elizar. Puntea unde se petrece întâlnirea lor, pare un simbol al ieșirii flirtului la suprafață, iar corabia în ansamblu semnifică măreția și mobilitatea iluziei. În Garderobierul, câtă vreme personajele se mențin în tatonare, atât va dura și iubirea lor, pe atât de
Ion Deaconescu: Garderobierul () [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
apărut revista Destine Literare. Circa 95% din articolele publicate în această revistă sunt scrise de scriitori din România și din alte țări și doar 5% sunt scrise de scriitori din Canada. Atunci am considerat că e necesar să avem, totuși, punți de legătură cu țara. Dar ca să se justifice existența celor două reviste literare era necesar ca, în revista noastră, aceste colaborări să fie excepții. În revista Candela de Montréal 95% dintre articole sunt scrise de scriitori din Canada și doar
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
spectacol care acum 13 ani a reușit să reunească o trupă. Foarte, foarte puține spectacole reușesc să adune oamenii, să închege un nucleu în cadrul unui teatru. Cu acest spectacol s-a întâmplat lucrul asta. S-au unit, s-au creat punți peste generații și, efectiv a fost un fel de preluare, de dat mai departe între actori. A fost un miracol. L-am simțit toți. Suntem recunoscători pentru că s-a întâmplat așa și acesta este și motivul pentru care dorim să
Teatru TV „UNCHIUL VANEA” , luni 16 martie, ora 20:10 TVR 2 () [Corola-blog/BlogPost/339408_a_340737]
-
cel care deschide porțile lumii: Ochii înțelepciunii/ deschid porțile” (p. 147). El este cel care crează lumea din nimic și care face din om o culme a creației sale: ,,`Amin, Amin, zic vouă!- copii planetar`/ Dintre marile vieți/ una e/ puntea curcubeului -/ și vă aduc/ lumina ei nedezvelită “ (p. 147). Poetul nu uită că omul creat de Dunezeu este limitat și că Dumnezeu Creatorul este nelimitat. Așadar eul uman este limitat, iar atunci poetul înalță o rugă către Creator: ,, Aripile, mi
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
Prin tehnica juxtapunerii, ca procedeu literar, poetul construiește în jurul fiecărui element al universului liric paranteze spre labirintul limbajului, în comunicarea cu Nemărginirea. Fascinante prin complexitate, adevăr și frumusețe, ele potențează trăirile - imperfecțiuni ale suferinței - dar care îl ajută să treacă punțile până la suprema formă de existență: Poezia! Evanghelia Apocalipsei - Epifanii împlinește cele două arii semantice, una religioasă, în fapt numai pretextul, cealaltă, laică, fundamentală, un autentic Manifest întru sănătatea Poeziei și a Limbii Române. Remarcăm aici capacitatea autorului de a ordona
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
Scrisorile” devin astfel nu numai oglindă a problemelor mari cu care se confruntă omenirea sau țara, ci și problemele locale și chiar personale. ,,Scrisoarea pastorală” a fost un amvon, a fost o tribună, a fost un prieten, a fost o punte de legătură între preot și credincioșii săi, între preot și cititorii săi. A fost altceva decât predica propriu-zisă. A fost una din cele mai sărace publicații din ultimii ani, dar a înglobat în paginile sale mult material, care se poate
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
poetului, inspirației. Reputat scriitor francofon, traducător, cărturar, fondator de publicații și de instituții cu profil francofon, neobosit susținător al unor idei culturale de integrare europeană prin valorile proprii fiecărei nații, Constantin Frosin face și reface, cu migala și încredere, noi punți ale României spre lume, spre acea Europa unită în care diferențele sunt zestrea pe care fiecare țară, cu atat mai mult România, le adaugă la patrimoniul cultural și literar general al acesteia, îmbogățindu-l. Laurent Fels (poet, critic literar, profesor
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
Radu Călin Cristea: O dezamăgire tămăduită de Ștefan Vlăduțescu O dublă, delicată și iertătoare dezamăgire neputincioasă alimentează disforia de adâncime a cărții lui Radu Călin Cristea „Luntre și punte (Douăsprezece conversații despre tranziție”) (Pitești, Editura Paralela 45, 2010). Este dispoziția afectivă ce ține „prizonier” un spirit reflexiv și lucid, onest cu propria conștiință și cu lumea. Această stare rezultă dintr-o firească „exigență (...) față de elite”. Materia volumului este alcătuită
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
imprevizibil. Doisprezece dintre actorii realității curente sunt reținuți ca „voci” ale gândirii sociale, ca factori ai spațiului public și li se dă cuvântul. Mesajele lor transparente sunt articulate în perimetrul unor conexiuni precum prezent/viitor, optimistm/pesimism, încredere/dezamăgire, luntre/punte. Se obține în acest mod un „mesaj relativ omogen” (p. 14) al unor personalități exponențiale. Prezența jurnalistului se face vizibilă pe întregul flux al semnificațiilor textuale: atât în planul de adâncime (al gândului, al ideilor, al gândirii), cât și în
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
înainte, prin întrebările directive și prin intervențiile non-interogative, dar păstrând marca de orientare pe ideatica de prounzime. Prin dirijarea interviului, reflecția este adusă în convergență cu opiniile, părerile, credințele și atitudinile exprimate de cei intervievați. Metafora tranziției românești, „luntre și punte”, este revelatoare și pe bucla internă a dublei dezamăgiri a celui care intervievează și pe bucla externă a realității tranziției, a obiectului tematic: „Omul de tranziție alunecă în luntrea sa, pândit de amenințări (...). Terminalul acestei misiuni de viață și de
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
și pe bucla internă a dublei dezamăgiri a celui care intervievează și pe bucla externă a realității tranziției, a obiectului tematic: „Omul de tranziție alunecă în luntrea sa, pândit de amenințări (...). Terminalul acestei misiuni de viață și de moarte sunt punțile. Punțile există, sunt doar amăgiri sau trebuie clădite de mâna sa”. Cei 12 intervievați (Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Irina Nicolau, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Ștefan Augustin Doinaș, Doina Cornea, Adrian Marino, Dinu C. Giurescu, Daniel Barbu, Sorin Alexandrescu, Nicolae Manolescu
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
pe bucla internă a dublei dezamăgiri a celui care intervievează și pe bucla externă a realității tranziției, a obiectului tematic: „Omul de tranziție alunecă în luntrea sa, pândit de amenințări (...). Terminalul acestei misiuni de viață și de moarte sunt punțile. Punțile există, sunt doar amăgiri sau trebuie clădite de mâna sa”. Cei 12 intervievați (Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Irina Nicolau, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Ștefan Augustin Doinaș, Doina Cornea, Adrian Marino, Dinu C. Giurescu, Daniel Barbu, Sorin Alexandrescu, Nicolae Manolescu) sunt
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
Barbu, Sorin Alexandrescu, Nicolae Manolescu) sunt reținuți nu prin punctul de vedere general asupra tranziției, cât în special prin înălțimea unui gând despre omul sub vremi. Tranziția este apa de care se leagă în parte destinul românilor, iar luntrea și puntea, dincolo de dezamăgirea înțeleaptă, constituie ceva ce se află pe și deasupra apei. Perspectiva înaltă de „zbor planat” îi face pe cei 12 + 1 să se fixeze pe cursul și deasupra tranziției. Chiar prin aceasta, într-un fel, tranziția este evaluată
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
Iași, Brașov, Cluj, dar și în orașe roșii precum Craiova sau Slatina, are legătură cu viața noastră, cu familia, cu lumea pe care dorim să o împărțim cu copiii și părinții noștri. Sunt zile în care se construiesc din nou punți de înțelegere peste prăpastia pe care politicienii au căscat-o ca să divizeze societatea ca s-o fure mai bine. Copiii își sună părinții și bunicii să le spună ce vor și de ce strigă. Cu cât vor înțelege mai mulți că
Biserica se leapădă de Dragnea, Partidul s-a făcut mic. Apel către pesediști () [Corola-blog/BlogPost/339059_a_340388]
-
spațiu. Motoarele Mac-Pherson turnară uruind quintilioane de ergi în reactor, pînă cînd nava se află în siguranță, în afara cîmpului gravitațional. Jax trudi în sala mașinilor, lopătînd transvestitul radioactiv în gura hrăpăreață a cuptorului pînă cînd Oțel îi făcu semn de pe puntea de comandă că sosise timpul comutării. Și comutară pe înghițitorul de spațiu, propulsorul Kelly; marea navă țîșni spre stele cu de șapte ori viteza luminii. De vreme ce totul era automatizat, Jax se învioră în revigorator, în timp ce hainele-i erau spălate în
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
timpul comutării. Și comutară pe înghițitorul de spațiu, propulsorul Kelly; marea navă țîșni spre stele cu de șapte ori viteza luminii. De vreme ce totul era automatizat, Jax se învioră în revigorator, în timp ce hainele-i erau spălate în spălător, apoi urcă pe puntea de comandă. „Într-adevăr”, zise Oțel ridicînd din sprîncene, „nu mi-aș fi închipuit că vei apărea în fustanelă și ciorapi ecosez”. „Altceva curat nu mai am. Spălătorul mi-a dizolvat restul de haine”. „Nu-ți face griji. Să-și
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
pe buze, un sfîrșit binemeritat. „Și acum?”, întrebă Oțel. „Și acum, asta!”, răspunse Jax, zburîndu-i arma din mînă și încremenindu-l cu raza unui paralizator. „Nu vor mai fi locuri doi bune pentru mine - în sala mașinilor, cu tine pe punte. De aici încolo e jocul meu”. „Ai înnebunit!”, gîngăvi Oțel cu buzele-i paralizate. „Ba sînt în toate mințile, pentru prima dată în viață. Superlarșul a murit, trăiască Superlarșul! E a mea, întreaga galaxie e a mea!”. „Și eu?”. „Aș
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
nepoților lor. Nu trag speranță că vreun politician va avea viziunea să unească: și conducătorii noștri, ca și alții din lumea asta, sunt mari maeștri în stârnirea fricilor oamenilor, pe care îi învrăjbesc unii împotriva altora. Singurii care pot construi punți de înțelegere între generații sunt tot cetățenii: astă seară, protestăm în familie!
Am fost la contramanifestația pesediștilor și nu mi-a venit să râd () [Corola-blog/BlogPost/339113_a_340442]
-
În februarie 2015, o echipă inimoasa și numeroasă de antreprenori și lideri importanți din business-ul privat românesc și-a propus la finalul ediției 4 a RBL Summit să construiască punți cu românii din diaspora care doresc să-și valorifice talentele antreprenoriale, pofesionalismul și etica muncii dobândite în societățile adoptive pentu a contribui la modernizarea și transformaarea României, prin antreprenoriat. Re>patriot și-a propus să-i susțină pe Românii care
Repatriot () [Corola-blog/BlogPost/339159_a_340488]
-
ar putea îmbunătății în următorii ani în România și foarte mulți dintre ei spun că ar investi în turism și în agricultură. La 9 luni de la prima conferință, Re>patriot a fost dat exemplu pentru acțiune concretă de constituire de punți cu românii emigranți, în cadrul conferinței "Diaspora românească - vector de dezvoltare", organizată de Administrația Prezidențială. Cu această ocazie, președintele și premierul României au declarat reintegrarea Diasporei drept prioritate națională. Pentru a participa la acestă sesiune este nevoie de tichet de acces
Repatriot () [Corola-blog/BlogPost/339159_a_340488]
-
fapt un vaporaș destul de vechi pentru musafirii de vază, ale cărui saloane erau tapetate cu catifea roșie. Nu îmi mai amintesc cum nimerisem acolo și nici cum se numea vasul. Oricum era vorba de numele unui lac. Mă aflam pe punte și ploua. O ploaie măruntă de vară și însoțită de o lumină portocalie care cobora direct din cer pătrunzându-mi în suflet. Și cu toate acestea nu eram ud deloc și nu aveam nici cea mai mică intenție de a
RAPORT DE EVENIMENT de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340728_a_342057]
-
Că i-aș da așa, stingher Recompensă și cununa! Și-am să ies apoi din lume Pe o cale princiară Dacă plânge și n-aude Nimeni, noaptea o vioară Generația de schimb Spune-n șoaptă ghicitori Cum tangenta uneori Taie puntea unui limb Numai una mă frământă C-a rămas fără ecou Întrebarea din tablou Zigurată și înfrântă De ce omul care urcă Din ambiție, o scară Se comportă ca o fiară Și pe alții-n gol, aruncă? Latră câinii din oficiu
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340751_a_342080]