3,728 matches
-
hainele mele curate. Există posibilitatea să mă văd cu foștii colegi de liceu, să stăm la palavre la o bere. Îmi simt scheletul zbîrnîind de o neliniște nucleară. Mă opresc la un magazin alimentar - ridicat În mod ironic undeva În pustiu, la mijlocul drumului spre șoseaua principală. Nu e un miraj, arată așa cum mă aștept să-l găsesc. Pentru a camufla penuria, rafturile sînt pline, În cea mai mare parte, cu borcane de bulion. Improvizez. Cumpăr o jumătate de kilogram de bomboane
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cerul jos, un stol de ciori caligrafiază cu litere mărunte același mesaj năucitor: iubite prinț, ai căcat-o - și nici nu vor scrie vreodată altceva; pentru că Ceaușescu e viu și veșnic, iar mie mi-e foame și magazinul alimentar din pustiu e Închis - măcar jumătatea aia de pîine era bună la ceva, chiar și goală, fără s-o asezonez cu bomboane sau cu pastă de roșii; pentru că tocmai mi-au ieșit iar izmenele din ciorapi a nu știu cîta oara de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
socotesc că ar trebui să cobor la următoarea. Dar lucrurile nu sînt așa simple, nu se știe niciodată de ce. La următoarea oprire mă dau jos fără să verific unde am ajuns, așa că mă găsesc Într-o haltă, Într-un alt pustiu de lume. Și mă trezesc de-a binelea. Mă trezesc atît de tare, Încît urlu și dau cu pietre după cîinii care se reped grămadă dinspre sat lătrîndu-mă. Abia reușesc să mă strecor pe ușa haltei cu pantalonii Întregi. În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Abel, Gen 4; starea de păcat din timpul potopului, Gen 6-8; turnul din Babel, Gen 11), apoi a lui Israel și a strămoșilor săi. La momentul actual al cercetărilor e în afara oricărui dubiu că povestirile despre patriarhi, exodul, drumul prin pustiu, stabilirea în Canaan și narațiunile despre primii regi, departe de a reflecta împrejurări și personaje proprii mileniului al II-lea sau începutului mileniului I î.C., ne transpun în perioade mult mai recente, adică atunci când au prins viață aceste povestiri
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ar fi trăit pe teritoriul pe care mai apoi s-au stabilit triburile lui Israel. Firește, din toate textele reiese că Israel și Iuda au ajuns în Canaan din exterior, ca urmare a ieșirii din Egipt și a drumului prin pustiu. a) Textul biblic fixează numărul popoarelor Canaanului la șapte (Ishida 1979), dar uneori lipsesc unele dintre ele, fiind probabil vorba de omisiuni voluntare sau accidentale. Dintre aceste șapte etnii, trei au nume generic: cananeeni, amoriți, hitiți. b) Prin „cananeeni” se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
importante, prin care oferă o nouă cheie de lectură a respectivului context, în special pasajelor atribuite tradițiilor pre-Dtr: putem lua ca exemplu texte precum: Gen 15,7.18-21 (alianța dintre Yhwh și Abraham); Ex 13,5.11 (înainte de plecarea în pustiu); Ex 19,3-6.11 (sosirea la Muntele Sinai); Ex 23,20 ș.u. (poruncile cu privire la sărbători); Ex 24,3-8 (alianța de pe Sinai); Ex 32,9-14 (după vițelul de aur); Ex 33,1-4 (promisiunea țării); Ex 34,10 ș.u. (clauzele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Muntele Sinai); Ex 23,20 ș.u. (poruncile cu privire la sărbători); Ex 24,3-8 (alianța de pe Sinai); Ex 32,9-14 (după vițelul de aur); Ex 33,1-4 (promisiunea țării); Ex 34,10 ș.u. (clauzele alianței); Num 11,12 (lamentările din pustiu); Num 14,16.23 (pedeapsa de a nu mai intra în țara făgăduită pentru cei care nu ascultă de porunci); Num 21,33-35 (text paralel cu Dt 3,1-17). În aceeași categorie de texte intră și Decalogul, inserat, cu unele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în care ar fi rămas însărcinată, până în acel moment ea fiind sterilă. c) Se pare că au existat și forme portabile de sanctuar numite „arca”, „cortul întâlnirii”, „tabernacolul” sau „sanctuarul”. Arca, un obiect menționat doar în timpul preistoriei, în timpul migrației prin pustiu și stabilirea în Canaan, îndeplinea funcțiunile unui sanctuar mobil, iar în bătălii era asemenea unui carroccio; conform 1Sam 4-6 arca a fost capturată de filisteni, dar foarte repede restituită ca urmare a dezastrelor provocate prezența sa, în absența unor indicații
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cortul întâlnirii (ebr. ’ōhel mô’ēd) sau tabernacolul (erb. Miškăn, cuvânt atestat deja în Mesopotamia și Ugarit), numit și „sanctuar” în unele texte tardive („sacerdotale”) (ebr. Miqdăš; Ex 25,8 și altele); se vorbește despre acesta de la începutul drumului prin pustiu (Ex 25,8; 26,1 ș.u.; 33,7-11 și altele; din Ex 40,34 reiese că, în ciuda numelor diferite, cel puțin primele două se referă la același lucru) și continuând cu perioada stabilirii în Canaan (Ios 18,1.19
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
alta (28,69, în unele traduceri 29,1). Prin urmare, a doua alianță este încheiată tot prin intermediul lui Moise în țara Moabului cu puțin înainte de trecerea Iordanului și de intrarea propriu-zisă în țara făgăduită, după patruzeci de ani petrecuți în pustiu (echivalentul unei generații); textul accentuează că este vorba de o altă stipulare, diferită de cea de pe Sinai/Horeb. Motivul îl constituie realitatea că fiecare generație încalcă în felul său angajamentele luate (cf. Ex 32-34 după episodul „vițelului de aur”) și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ș.u.) și în special Iosia a cărui operă constituie reînnoirea prin excelență a alianței, el devenind unitate de măsură a fidelității celorlalți suverani (2Reg 22-23; 2Cr 34-35). Să nu condamnăm anacronismul: Cartea Deuteronomului și Dtr retro-datează alianța în epoca pustiului, adică în preistorie. 8.2. Caracteristicile alianței E interesant de notat că într-unul dintre stadiile cele mai vechi ale Deuteronomului (10,12-11,17) lipsește termenul bĕrît; același lucru se întâmplă într-o altă secțiune (Dt 5-6 și 8-11), și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pare justificată dacă ținem cont că „sacerdotalul” insistă asupra retro-proiecției anacronice a templului din Ierusalim (adică templul numit în general de israeliți „al doilea templu”, cel reconstruit la începutul restaurației postxilice) și a ideologiei sale, simbolizate, în epoca trecerii prin pustiu, adică în preistorie, de diferite corturi sau colibe. În acest izvor lipsește și preocuparea profeților din timpul exilului conform căreia vechea alianță ar fi fost depășită pentru că a fost încălcată mereu de regi și de popor, în consecință fiind nevoie
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
care susținea îndepărtarea componentelor cananeene din cult? În cazul în care n-ar fi fost așa, atunci împotriva cui se îndrepta predica profetică? 9.5. Sacrificiile În Am 5,25 și Ier 7,22 se găsește afirmația paradoxală că în pustiu, în timpul exodului din Egipt, Yhwh nu i-ar fi poruncit lui Israel să-i ofere sacrificii. Am văzut totuși că acest punct de vedere este o reconstituire tardivă a timpului originilor și de aceea trebuie interpretat cu precauție: probabil, profetul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
orice referință la agricultură și totodată sărbătoarea nu-și găsește sensul într-o societate sedentară. Ritul său poate fi explicat mai ușor făcând legătura cu obiceiurile antice specifice nomazilor, în contextul așa-numitelor „rituri de trecere”, ca de exemplu dinspre pustiu spre pământul cultivat și invers. Această teză este respinsă de faptul că, contrar opiniilor curente, izvoarele nu descriu niciodată Israelul preistoric ca un grup nomad, ci întotdeauna ca migrator (Soggin 1997, Partea II, Introd.; trebuie subliniat că nomazii și migratorii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
eliberase din sclavia Babilonului, însă, deoarece dintotdeauna Yhwh a avut aceeași grijă față de poporul său, această eliberare putea fi retro-datată în timpuri preistorice. Stătea în puterea sa să se folosească de elementele naturii (plăgile din Egipt, trecerea mării, miracolele din pustiu, recoltele din țara promisă) și totodată de propria putere fără rivali („nimicitorul” care „trece peste” casele poporului lui Dumnezeu, darul țării făgăduite); în fine, tot el avea autoritate asupra cosmosului, înfrângând o dată pentru totdeauna haosul prin creație și prin eliberare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
urmașii voștri să știe că i-am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi după ce i-am scos din țara Egiptului”. În acest context, tocmai referința la exod trezește suspiciunea: după cum au notat și alți cercetători, aluzia la pustiu nu ne face să ne gândim la acoperișul făcut din ramuri, ci mai degrabă la cortul nomadului sau al seminomadului pentru care, spre deosebire de primul, este o adevărată locuință. Acest fapt confirmă presupunerea că obiceiul de a ridica „colibe” e caracteristic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
presupunerea că obiceiul de a ridica „colibe” e caracteristic mai degrabă într-un mediu cu specific agricol, astfel că sărbătoarea se aseamănă cu cea descrisă în Jud 9 și 21, fiind o sărbătoare a culesului viilor. c) Deci, aluzia la pustiu vrea să justifice doar forma exterioară a celebrării, mutând-o din contextul originar, considerat reprobabil, în istoria sacră. Același fenomen al reîntoarcerii la timpul vieții în cort se verifică și în cultul samaritanilor care, pentru a celebra Paștele, se instalează
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
îi dă un sens escatologic, cu celebrarea sărbătorii în chestiune; însă, în acest text de orientare escatologică ce poartă amprenta redactării Dtr a cărților lui Osea și Ieremia, lipsește aluzia la această sărbătoare prin evocarea reîntoarcerii la origini, adică la pustiu și la timpurile primordiale; în afară de aceasta demonstrează mai curând că în epoca redactării textului era clară deosebirea dintre „corturi” și „colibe”. f) Așadar, e dificil de explicat legătura dintre ritul sărbătorii și explicația sa istorico-teologică; de aceea, ne întrebăm dacă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu numele sărbătorii, și el derivat de la rădăcina kippēr, „a ispăși”) și a altarului (cf. și Is 6,5); în fine, în 16,21 ș.u. ispășirea întregului popor a cărui vină este transferată asupra capului „țapului ispășitor” trimis în pustiu și destinat lui ‘ăză’zēl, un demon care în iudaismul mijociu va fi identificat cu unul dintre îngerii decăzuți, aceasta fiind o temă absentă în Biblia ebraică. c) În primele două rituri se face aluzie la templul din Ierusalim prin intermediul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mai bine zis, „Maestrul Drept”, un personaj de altfel anonim, care trebuie să fi trăit în primele decenii ale secolului al II-lea î.C., ucis în împrejurări pe care nu le mai putem evalua. Membrii grupului ce trăia în pustiu erau saducei care erau în contradicție cu sadu-ceii de la templu din cauza compromisurilor pe care aceștia din urmă le-au făcut cu elenismul; întrucât erau saducei era logic ca și ei să intre mai târziu în polemică cu fariseii. Respingeau lumea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
că i ai văzut pe colhoznicii ceia cum trăiau și că care ieșea din rând Siberia știa de el. Atunci de ce îți bagi capul sănătos sub Evanghelie? Matale ai dreptate, dar pentru ce ne-am vărsat noi sângele acolo în pustiul rusesc? Ca să ni se urce javrele iestea în cap? Doamne, ce zile am ajuns! Eu n-am avut norocul să intru în foc și asta nu pentru că m-am ferit, ci pentru beteșugul meu de la mână... Nu m-am gândit
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a cărții, este o privire din pisc, retrospectivă, încărcată de satisfacție, eul contemplându-și opera, femeia, egalul meu de zbor, cu încrederea că, la fel ca și până acum, iubirea are toate resursele pentru a metamorfoza vidul, privind fără de margini / pustiul pe care va trebui să-l rodești, deși întrebarea ultimă - Tu unde ești?!... - pare a-și desfășura ecoul peste zări, amplificându-se încât să cuprindă și să topească Universul de la început și până la final. Ion Cocora: Într-o elegie cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cu jeepurile lor și cu supa săracului / istoria neamului, și nici guzganii în rasă, molia cu patrafir, care își dă mâna cu bastoanele de cauciuc, încât perspectiva e fără scăpare: Între cruce și bâtă - iată istoria! - / trâmbița profetului sună-n pustiu! Trecut, așadar, prin cursul de Metafizica trandafirului galben, după ce a străbătut bolgiile realității, și a devenit el însuși un trandafir galben, eul liric din poemul lui Virgil Diaconu nu se erijează totuși în cruciat, care să salveze lumea de pandemiile
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Rozul electric al unei garoafe / înlocuiește femeia poetului, într-un univers în care Câte-un călător / între două iluzii de apă / își mână caprele, trezind însă și el suspiciune: Să fi greșit calea? Fiindcă larg răsună răsfățul unui lătrat al pustiului. În concluzie, acest volum al lui Ovidiu Genaru îi oferă cititorului o poezie în care dragostea este principalul referent, sursă și scop a tot și a toate, dar mai ales a artei, pe care poetul o radiografiază atent, dezvăluind cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
capabil să simtă și să înțeleagă astfel Firea, nu poate avea decât în suflet, o fântână (motivul sufletului-fântână se întâlnește și la alți poeți, de pildă la Ion Barbu), din prinosul căreia să le întindă și celorlalți, Precum profetul din pustiu, / sufletelor - sacagiu. / „Apăăă... Cine mai vrea?” Acesta e poetul, iar blândețea, modestia (Căci eu nu sunt înțelept. Doar mimez. La asta mă pricep.) sunt atributele sufletului său, pentru care pântecul mamei e cea mai sfântă catedrală, în care pruncul nenăscut
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]