2,488 matches
-
este, și pentru el, un paradis pierdut. Pierdut, dar nu uitat. Scriitura omului care a trecut hotarul senectuții poate reînvia acest spațiu miraculos. Tatăl (modelul uman și metafizic), mama tăcută și religioasă (face în fiecare seară o sută de mătănii), rânduielile casei, micile și marile evenimente ale satului, toate revin, acum, în memoria celui care simte respirația neantului. Deșertul... este o cronică existențială, fixată, calendaristic, din mai până în august. Naratorul (identificat cu autorul de pe copertă) a suferit un infarct și, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
până în 1939, eseurile Închinare lui Eminescu, Grigorescu, interpret ideal al frumosului românesc, Fr. Jammes și poezia catolică, Genialitate și sfințenie, Arta în artist), Ovidiu Papadima (Poezia sentimentelor mari, Folclor și clasicism, Între povestire și roman, O ordine creștină a noastră: rânduiala etc.), N. Roșu, Toma Vlădescu, Radu Gyr (Adevăruri simple despre poezie, D’Annunzio artistul, Fericirile stalactitare, o suită de medalioane memorialistice, Privighetoarea oarbă), Ernest Bernea ș.a. Urmează „trăiriștii” Mircea Vulcănescu (Despre „experiență”), Mircea Eliade (în intervalul iulie 1939 - iulie 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
așa, inima celor ce priveghează să fie deschisă lui Hristos și închisă diavolului...”. Pentru ca toți credincioșii să guste din binefacerile rugăciunii comune, Sfântul Niceta îi sfătuiește pe aceștia să adopte o atitudine demnă în timpul slujbelor și să respecte o anumită rânduială. De pildă, „Când se cântă, toți să cânte; când se roagă, toți să se roage; când se citește, să se facă liniște, ca toți să audă la fel ceea ce citește citețul; nu altul rugându-se cu voce tare să facă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aceste slujbe trebuie făcută în liniștea cea mai adâncă, lipsită de orice fel de manifestări, mai ales de oboseală, care s-ar face vinovate de distragerea atenției celorlalți și ar dovedi nepăsare. Cartea a III-a, în 12 capitole, analizează rânduiala rugăciunilor de o zi după cum aveau loc în Palestina și Mesopotamia. Organizarea rugăciunii de peste zi din cele două centre are rolul de a o modera pe cea egipteană, care era cea mai aspră. Ioan Cassian insistă pe faptul că monahii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Petru a cerut Bisericii din Roma să-l ajute prin post și rugăciune într-o sâmbătă în care a avut o dispută publică cu Simon Magul deși acesta spune clar că a fost pentru o cauză accidentală. Pe lângă celelalte rânduieli, duminica se săvârșește o singură slujbă dumnezeiască înainte de prânz și în ea sunt cuprinse și slujbele de la al treilea și al șaselea ceas. Totul este săvârșit în mare solemnitate din pricina sărbătorii Învierii Domnului. Postul săptămânii următoare devine mult mai ușor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sărbători, nu se mai rostește decât o singură rugăciune. Pentru că masa de seară la monahi nu se obișnuiește, la ea participă numai pelerinii, cei bolnavi sau cei care ar dori să ia parte (cap.12). Cartea a IV-a (Despre rânduielile celor care renunță la lume) este cea mai întinsă, având 43 de capitole, și se ocupă de prezentarea condițiilor în care sunt primiți în mănăstire cei care ,,se întorc la Dumnezeu” după rânduielile egiptene și ale tabenesioților (din Tebaida). Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cap.12). Cartea a IV-a (Despre rânduielile celor care renunță la lume) este cea mai întinsă, având 43 de capitole, și se ocupă de prezentarea condițiilor în care sunt primiți în mănăstire cei care ,,se întorc la Dumnezeu” după rânduielile egiptene și ale tabenesioților (din Tebaida). Cassian dă o serie de exemple de smerenie și ascultare ai căror subiecți au fost unii avvi (părinți), ca Ioan Pinufius și alții. El redă apoi modul în care are loc primirea în mănăstire
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
rostite și la care se răspundea. Pentru Cassian, acest interval trebuia să fie de scurtă durată, iar monahii trebuiau să se reîntoarcă imediat la textele biblice. Nefiind identice, Sfânta Scriptură și rugăciunea erau inseparabile. Pe monahii egipteni îi descrie prelungind rânduiala canonică comunitară a rugăciunii în privegheri de toată noaptea recitând, lucrând și rugându-se în chiliile lor. În centrul programului ascetic și contemplativ al lui Cassian se află meditația biblică pe care o include între practicile fundamentale ale vieții monahale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
al desăvârșirii duhovnicești. a. Personalitatea patristică a lui Dionisie cel Smerit Etapa străromână a culturii noastre, în geneal, și a teologiei, în special, consemnează ca personalitate marcantă pe Dionisie Exiguul care era un creștin integru, legat total cu statornicie de rânduielile strămoșești”. Acest nume este cunoscut mai ales în studiile istorice de circulație apuseană. Dr. Aloisie L. Tăutu îl numește Dionisie Românul. Având în vedere însă concepția lui despre viață, Dionisie Smeritul este numele cel mai potrivit cu care literatura română ar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
bene judicandi, logica) la Academia de la Vivarium. Traducea fluent din latină și greacă, dovedindu-se, astfel, un admirabil vorbitor al acestor limbi, dar și un exeget profund al Sfintei Scripturi. Era un ortodox desăvârșit, definitiv atașat regulilor din mănăstiri, respectiv „rânduielilor părintești” (ale mănăstirii dobrogene de unde venea). Se spune că era blând, înțelept, smerit, feciorelnic. Viețuia modest, fiind pasionat doar de știință. Dionisie Exiguul postea regulat, fără să-i condamne pe cei lacomi. Mânca rar, alimente simple aflate la îndemâna tuturor. Știa
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
gen de înfrânare să fii între plăcerile omenești și să păstrezi măsura cumpătării. Dar, ca să ne referim la bunele podoabe ale minții lui cu un cuvânt de laudă, putem spune că era un creștin integru, legat total, cu statornicie de rânduielile strămoșești; și ceea ce pot să găsească unii citind la diferiți scriitori, era cunoscut că strălucește în știința lui. Unii oameni răi se silesc să umbrească într-un mod calomnios numele lui glorios al lui și, prin aceasta, ei par să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
În bogata sa activitate de traducător, eruditul teolog a creat și încetățenit în limbajul canonic latin și unele noțiuni și sintagme proprii Dreptului canonic răsăritean, precum, canones, care va substitui noțiunea de „regulae” sau „statuta”: „reguli părintești”, „titlurile hotărârilor”, „disciplina rânduielii bisericești”, „canoanele Sinodului de al Niceea”, „hotărârile Sfântului Sinod de la Calcedon” etc. Până la traducerea făcută de Dionisie Exiguul, în Colecțiile canonice apusene, redactate în limba latină, apare noțiunea de „statut”, nu de „canon”. În Prefața către episcopul Ștefan, el precizează
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
acest sens se înscrie la loc de frunte Colecția datorată binecunoscutului patrolog Jean Paul Migne (†1875). Lucrarea Codicis Canonum Ecclesiasticorum Dionysii Exigui, editată de acesta, are următorul cuprins: xPraefatio (Prefață); xRegulae Ecclesiasticae Sanctorum Apostolorum prolatae per Clementem Ecclesiae Romanae Pontificem (Rânduielile eclesiastice ale Sfinților Apostoli înmânate prin Clement; Părinte al Bisericii Romei). Este vorba despre cele 50 de canoane apostolice traduse în limba latină înainte de epoca lui Dionisie. xRegulae Ancyrani Concili (Canoanele Sinodului de la Ancira, în număr de 24
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a fiecărui ceas din ea unei planete, cu nume de zeitate, ei au fixat pomenirea cotidiană a unuia sau a mai multor sfinți. Aceasta este cea de a doua mare deosebire dintre calendarul roman păgân și cel creștin, pe lângă alte rânduieli în legătură cu praznicele, pomenirile și posturile bisericești. În primele veacuri creștine, a existat ca preocupare de bază întocmirea tabelelor pascale..0 Sărbătoarea cea mare a creștinătății era retrăită anual de către credincioșii de atunci, ca și în zilele noastre, cu sentimentul evidenței
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
principalele momente ale apariției și dezvoltării Securității statului, pentru a înțelege mai bine locul și rolul ei social, contribuția ei la apărarea și consolidarea cuceririlor socialiste ale României. * * * Poporul român, greu încercat în decursul existenței sale seculare, luptând împotriva vechilor rânduieli sociale - sub conducerea partidului comunist - a scuturat jugul asupririi naționale și a instaurat puterea populară, în cursul unor puternice încleștări de clasă, declanșând procesul construirii noii orânduiri socialiste. Instaurarea puterii populare a însemnat ridicarea proletariatului la rangul de clasă conducătoare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acționând - adesea cu mijloace din cele mai perfide - împotriva puterii oamenilor muncii. S-au încercat cele mai diferite manevre pentru răsturnarea puterii populare și readucerea capitalismului la putere. Au fost constituite bande teroriste în frunte cu dușmani inveterați ai noilor rânduieli sociale din rândul legionarilor, național-țărăniștilor, liberalilor, ofițerilor deblocați etc. - Spiru Blănaru, Gogu Puiu, Fudulea Nicolae, Gavrilă Ion, Arsenescu Gheorghe, Arnăuțoiu Toma, Șușman Leon, Blidaru Vasile, Lupșa Victor, Mihuț Adrian ș.a. - care au acționat în mod sistematic împotriva reprezentanților oamenilor muncii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acest "prolog" șocant? Pentru că nimic nu explică mai bine existența unei societăți dezmembrate, fără substanță, ca apariția fantomelor pe scenă. Și am folosit pluralul pentru că Grișa este întâmpinat de Firs. Bătrânul lacheu este un spectru în devenire. Cunoscător al vechilor rânduieli, el devine de prisos prezentului. La ridicarea cortinei alte fantome ni se dezvăluie. De diverse mărimi și acoperite cu cearceafuri albe, mobilele populează un spațiu rece, pătruns parcă de bruma și frigul de afară, căzute peste vișinii albi, în floare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
însă prin constrângere, pe calea unui cod internațional coercitiv, ci pe calea unei influențări politice crescânde, proces în care un rol dintre cele mai importante revine, desigur, popoarelor, opiniei publice interesate în cel mai înalt grad în menținerea și consolidarea rânduielilor democratice. 5. Dând o înaltă recunoaștere normelor internaționale, Constituția României, republicată, prevede, în articolul 10, că "România întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principiile și pe celelalte norme
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și Bun", căruia "până azi locuitorii îi slăvesc amintirea", datorită faptului că a întărit instituția credinței ortodoxe, ridicând numeroase lăcașuri de cult, și că a continuat tradiția civilizatorilor, construind cetăți "din ruinele cele vechi" și "ținându-și țara lui în rânduieli și cu puteri înfloritoare" (Miron Costin 264). De la acest personaj istoric care, "asemenea unui rege, a fost numit cel dintâi hospodar, întocmai ca un monah slăvit" (Miron Costin 265), începe glorioasa și neliniștita dinastie a domnitorilor creștini, apărători ai ortodoxiei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
primar ocupă iscălitul (dr. Flaișer, n.n.) iar locul de secundar ocupă Dumnealui Müller cu diploma de doctor de medițină și hirurgie dela Würzburg, de la anul 1856, cu învoirea Comitetului nr. 74/1858. Pe lângă doctor numitul mai este alcătuit pentru buna rânduială și disciplină în odăile bolnavilor ca șef al gardienilor, D-lui hipochirurgul Rosenfeld cu învoirea de la Comitet ca hultuitorul cu nr. 505/1858". ss. Dr. Fleișer. În 1861, dr. Flaișer demisionând (ulterior a obținut transferul la Iași), ministrul Cultelor solicită
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și republicile alcătuite în vechile ei hotare”. Republica se proclama „slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”. Se va convoca imediat „adunarea poporană pe temeiul glăsuirii obștești”, care va hotărî „rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicii noastre”. Declarația a fost primită la Iași cu multă satisfacție, salutându-se ruperea completă a legăturilor Basarabiei cu Rusia, subliniindu-se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Astfel necăjea Moldova acelor vremuri. Dar cu cât BogdanVoievod Îmbătrânea, se ridica Ștefăniță, ca un stejar tânăr. Nu uita nici În somn moartea Îngrozitoare a lui Mitruț. Cum și-a pus pe frunte coroana Moldovei, Întâi a vrut să facă rânduială dinspre tătari. Nu le-a călcat pământurile, ci a trimis oameni să-i Întrebe : se liniștesc, sau nu ? Căci prea s-a Încruntat lumea de atâta sânge și năvăliri ! Îi sfătuia cu domolul, după firea moldovenească, să se lase de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dinți și m-am dus la boieriu să mă jeluiesc. Și boierul, În loc de un cuvânt bun, m-a scuipat drept În obraz, de față cu slugile sale,[...] Încât am crezut că a căzut ceriul pe mine de rușine !... Și cu rânduiala asta, Măria ta, În câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine, a fost cel mai scump lucru ! Cuza-Vodă a stat neclintit și s-a uitat țintă la moș Ion
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de la sfârșitul anilor ’30, în special activitatea clandestină a comuniștilor și reprimarea acesteia de oficialitățile vremii. Piesa se încheie cu procesul unui grup de comuniști, eveniment înfățișat ca o adevărată apoteoză a acuzaților care se transformă în acuzatori, vituperând energic rânduielile social-politice din epocă și prevestind răsturnări politice viitoare. „Drama” e un exemplu flagrant de artă explicit „angajată”, conformânde-se prin schematism și „mesaj” tezismului ideologic al momentului. Extrem de modeste valoric, prestațiile - târzii - ale lui M. în calitate de prozator nu prezintă vreun interes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
Cred ... întru Una ... Biserică...” .................................................................................................. 101 „... sfântă ... Biserică ...” ............................................................................................................... 104 „... sobornicească și apostolească Biserică ...”............................................................................... 105 „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” ...................................................................... 108 3 „... aștept învierea morților ...” ...................................................................................................... 110 „... și viața veacului ce va să fie ...” ............................................................................................... 115 „... Amin”. ....................................................................................................................................... 119 Bibliografie ...................................................................................................................................... 119 4 Păstrează deplină rânduiala Simbolului (de credință sau al Crezului - n.n.), păstrează adevărul desăvârșit al credinței. Crede în Dumnezeu Tatăl, crede în Dumnezeu Fiul, în Unul Născător și Unul Născut Domnul tuturor Iisus Hristos, Cel de o ființă cu Tatăl, născut în Dumnezeire, născut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]