301,101 matches
-
dintr-o mașină albastră și probabil că a fost primul bucureștean care a venit să-l cerceteze de aproape. Pe o tăbliță metalică era scris numele artistului și titlul lucrării: Tezaur. S-a uitat îndelung la piatra pătrățoasă, care părea rămasă de la lucrările de amenajare a unei băi de lux. De ce era pusă acolo, ce eveniment însemnat trebuia să amintească? Nu putea să-și dea seama. I-a mai aruncat apoi câte o privire, de la fereastra apartamentului său, încercând să-i
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
unui bloc de marmură. Nu se înțelegea mare lucru, nici măcar textul pe care îl scrisese cu atâta participare, nu se vedea, iar ploaia aurie părea doar un defect de peliculă. Din toată povestea, al cărei constructor se crezuse, nu mai rămăsese decât o grămăjoară de praf auriu, păstrat cu venerație secretă într-un dop de Coca-Cola.
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
O să-i găsesc mormântul după crucile proaspete. Câinele alb adulmecă mâinile tatălui nostru pe numele ei. Părinții mei au adus în casă un vâsc. E un dud imens în sus. E intuiția celor rechemați, în sus. În procesiunea vulpilor, cizmele rămân în urmă. Părinții mei au mâncat din vâsc. Sunt urme pentru câinii care duc spre casă. Mai sunt urme care duc spre casă. Merg cozile înainte. Părinții așează pe pragul meu un vâsc. Dumnezeu a înghețat lângă plop când cel
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
-ntre Soare, - spune școala Lui Pythagora, ce sună Cînd auzul tău raportul Ăsta știe să-l măsoare... Dacă nu, pierdut e-acordul Între Lună și-ntre Soare. Graiu,-atunci, se schimbă-n muget, Mugetul devine ciurdă; La ce-a mai rămas din cuget Ni-i urechea tot mai surdă. Unde să găsești glagorie Într-o lume fără glavă, Și să-i dai un dram de glorie Celui de-i poți spune "Avvă"? Cadra, mai sub ochi adu-o Și te uită
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
brațul stătea rezemat în suliți, gâtul pe secure. Pieptul alinta venirea săgeții și aerul murmura rugăciunea. Rugul se ruga de stele să primească trupul înfășurat în flăcări. Frica se-ascunsese în meiul mucegăit. Sufletul trecea râul cântând. vremea când am rămas singuri La început erau vitele noastre și grâul nostru și viile noastre care dădeau rod și ne scăldau în vinul aurorei. Călăreții treceau simplu și se sfârșeau în amurg minunile se-arătau des femeile prindeau contur din propriile mișcări din
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
Emil Brumaru Vai, ceața nu-i frumoasă, ți-am răspuns, Ascunde, moaie chiar ce ai mai sfînt Și luminos pe-acest negru pămînt Din care s-a-nălțat deja Isus. Noi cum rămînem? Trupurile-s grele De carnea-mpătimită la plăceri, Iubita mea, atît de caldă ieri, Și-atît de rece azi, cu palme rele Jucîndu-te c-un înger adormit, Lîngă altar, în cel mai fraged schit Pe care Dumnezeu l-a-nchipuit... Nu-ți
Vai, ceața nu-i frumoasă, ți-am răspuns... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7703_a_9028]
-
al Uniunii Scriitorilor din URSS și-mi propune, la alegere, o călătorie în Cuba sau în Vietnam. Nu ascundea nicicum că e vorba de o răsplată pentru faptul că la congresul scriitoricesc din Moldova acceptasem în cele din urmă să rămân secretar pentru un nou termen (adică să nu mai pot scrie), iar lucrul acesta îi oferise ocazia lui G. Markov, președintele US, să raporteze "acolo sus lui Brejnev" că "a reușit să păstreze toate cadrele vechi, așa că situația este stabilă
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
precis mă afund iar în problema care mă frământă din momentul când am aterizat și N. a declarat trist că o sticlă de vodcă e prea puțin pentru douăzeci și una ore de zbor. Întorc nedumerirea pe toate fețele și tot nedumerire rămâne. De unde douăzeci și una? Adun, scad, împart, extrag rădăcini și reduc la absurd: nu pot strânge mai mult de nouăsprezece ore. Admit că sunt extrem de slab la matematică. Recunosc chiar că într-a cincea de liceu am și rămas repetent din cauza ei
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
și tot nedumerire rămâne. De unde douăzeci și una? Adun, scad, împart, extrag rădăcini și reduc la absurd: nu pot strânge mai mult de nouăsprezece ore. Admit că sunt extrem de slab la matematică. Recunosc chiar că într-a cincea de liceu am și rămas repetent din cauza ei și dacă n-avea tata, Dumnezeu să-l odihnească, pile pe la ministerul de resort, cine mai știe cum mi se așternea soarta! Deși nu cunosc nici azi tabla înmulțirii, n-a fost nici o situație în care să
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
carosabilul atât de trainic, că nu-l pot sparge nici camioanele și turismele fără uși, ruginite, posibil și fără cauciucuri, prin comparație cu care "moskviciurile" par mașini adevărate. Case cu mai multe nivele doar în cartierul rezidențial: hoteluri, bănci, oficii rămase de la americani. A doua impresie: totală delăsare. Străzile curate, dar casele n-au mai vazut de mult tencuitorii și zugravii... Deși nu există clădire fără un parc mai mic sau mai impresionant în jur, e totuși o întreprindere falimentară să
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
la următoarele - sigur: orașul, peste tot, în orice colțișor, miroase a, scuzați, urină! Și miroase serios de tot! După masa, luată iarăși în patru, continuăm excursia, doar în trei. N. acuză o indispoziție - e vorba, zice el, de aclimatizare. Și rămâne la hotel. De altfel a fost absent și toată dimineața, n-a pus o singură întrebare, de vreo două ori nici n-a coborât pentru dezmorțire. Ciudat comportament... Îmi iau inima în dinți și lângă un ficus(?) uriaș cu mii
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
locuitoare, dar nici femei să le poarte cu atâta grație... Și a doua - cred că am descoperit motivul comportamentului lui N., respectiv - esența misiunii. Dar nu mă grăbesc să fiu sigur sută la sută. Mai am nevoie de probe. (Seara, rămas singur, ca de obicei, cobor la barul hotelului. La tejghea mă întreabă, prietenos, vecinul, un metis sau mulatru, cine să-i mai știe! - "Neamț?" Spaniola mea pare să nu-l satisfacă și după o scurtă trecere în revistă a limbilor
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
toate în capitală, și, asta mai merge, o călătorie cu mașina de-a curmezișul insulei, cu ședere de două zile în orașul Sancti Spiritus. Restul - timp liber, să-l folosim ad-libitum. Cam puțin pentru cele trei săptămâni care ne mai rămân... La rugămintea mea ni se promite și o vizită într-o gospodărie agricolă. La Universitate se învață, oamenii n-au timp de întâlniri, așijderea la licee. N., care n-a scos nici o vorbă în toată jumătatea de oră ce ni
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
a mai cerut nimeni formularele. De unde, probabil, și calitatea socialismului cubanez.) N. iscălește cecurile chinuit, de parcă ar fi terminat abia de două zile cursurile de alfabetizare. Mergem la magazinul diplomatic. Sunt admiși înăuntru numai proprietarii de formulare, Enrique și Juan rămân în stradă. (De altfel, peste cinci minute apar și ei. La întrebarea mea - cum? Enrique zâmbește enigmatic, spre deosebire de Juan, care ne arată discret semnul internațional al numărării banilor: și revoluțiile se cumpără...) Magazinul e uriaș, garnisit astfel ca până și
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
din vină și râsul din rid, iertare la ce-ar mai veni. (Onești, joi, 4 ianuarie 2001) Aici, ăn coperta zilei Iată și-o zgură umflând vitrina fără-afiș, doar din a fi iar gura lumii otova, pe-aflatu-n treabă, cu dinții rămași în gardul virtual, de după care mai părea leopard. (Onești, vineri, 5 ianuarie 2001) Unde ănclin creduliu S-a ridicat o cortină, ține-te bine, că scena lipsind, nici decorul nu-i cu cine joacă, actorii atârnă de rol în regie
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
de rol în regie proprie, în fine, pură improvizație să ai de unde pleca, fie și-n derivă, la scara pe roți. (Onești, sâmbătă, 6 ianuarie 2001) S-amprentez aceastî clipî Mi-e azi pe lângă zi, cu ce nu-i de rămas în ramă, că sprijin vocile care m-ating de la diminuare-n sus și las mai lesne ceva din ce luasem de necerut când se fac treptele să nu le urc, mergând să nu m-așez. (Onești, duminică, 7 ianuarie 2001
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
frișca prima înghițitură nu ți se pare grețoasă apoi dintr-o dată te-ntorci pe dos fillip nu mai e trecutul care va veni să-ți salveze onoarea (închipuirile?) ci o lume dispărută în ea însăși cum se stinge lumina și rămâi cu spirala de la becuri în jurul gâtului regină elisabeta regatul tău pe geamuri dimineața - ecorșeul aceluiași coșmar țesând pânza freatică a incoerențelor ce-ți strepezesc dinții a simultaneității căderilor după ce-arunci buchetul strângi repede pleoapele iubirea și orbii se-mbracă
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
călătorea cu pielea fedeleș în jurul sentimentelor ca ceștile de porțelan o eleganță amenințătoare le coboară abrupt disonant în poală din ceaiul cu lapte reflexia profilului îmblânzește toropită otrăvuri pursânge și nepresimțind degust voluptuos propria flacără în tot mai puținul acela rămân la fel de mult și încă mi se aprind creierii prea ușor pe catranul un pic acrișor al respirației tale dar cu aripioarele mele eterice ajung până la vârf prin bolgiile obsesiei cât umbra spatelui tău la amiază ale visurilor care scârțâie uși
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
ea m-ar iubi și eu neuitând aș iubi-o mai mult și pentru tine - o musculiță de oțet scrisoare în octombrie (ii) iubire lumea se schimbă brusc își schimbă culoarea lumina străzii îmi ciugulește din ochi ce-am mai rămas după un an și sute de ciorne cu marginile ferfeniță până la cadra pe care-o voiam ideală pentru tine acum dintr-o dată în cărbune iubire îmi ard obrajii simt că-s invizibilă implozia mă trimite într-un recycle bin pentru
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
mea de sute de ori pe zi o străbat în gând dezlegată de sforile imaginii tale nescufundate încă în umbra proaspătă ce s-a ivit alături parcă din vechi ezitări și rugăciuni potrivite - neapărat într-o zi cu soare... marioneta rămâne un pumn de câlți morții nu sunt decât niște păpuși: sufletul și voința lor în noi se luptă cu cearcănele cât ștreangul nu privi înapoi înspre mine aripile ți le-ai răsădit în umerii ei aproape transparenți sub plete castanii
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
basm nu se suprapune cu viața pentru că atunci când ți-e cu adevărat rău ea se rescrie cu o viteză fulgerătoare din bucăți de viitor. bătrâna de la azil îmi vorbește despre părăsire și povestea-i pulsează ca o inimă resuscitată. trupul rămâne întreg după ruperi, însă nu mai e localizabil. câtă prefacere atâta ființă. Îmbrîțișare când crezi că poți ceva cazi din îmbrățișare; nu poți, dar iese din tine o putere ce drămuiește fericirea într-un război fără tabere adverse însă cu
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
știi dacă te vei întoarce și asta învie culorile de pământ ars. Foșnetul pădurii e o ureche în care se strânge geamătul celor ce te-au atins și s-au tras curând înapoi, fără cuvinte de schimb. în horn a rămas puțină zăpadă și o pată albastră spre care te urnești cu toate repictările așezate pe suflet până ce fiecare punct dureros intră în expansiune sub fascinația mântuirii prin foc. Înîuntru-afară când mă despart de tine spațiul își pierde brusc punctele în
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
nevoie de o lacună în care o rupere de simetrie ne poate salva memoria întreagă când îți deduci mișcarea din suflet mereu uiți ceva important trupul nu e al tău cu o mișcare poți alungi universul doar să vrei să rămâi cu o singură față
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
în tăcerea curgînd, lumea petrecîndu-se fără de mine și totuși în mine n-a fost și nu există început doar răsfrîngerea unui alean într-un golde vale: atunci, cînd umbrele tot mai lungi înlesnesc o altă vedere rotunjind în auz înserarea rămîne doar ce aduce vîntul dinspre cîmpie în răsucirea adierii ochii tăi în sclipirea depărtată a apelor * adevăratul poet, un echilibrist pe un fir de lumină, suspendat între cer și pămînt: deasupra, Abisul dedesubt Valea cale de întoarcere, nu există. nici
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
Fe, iar celălalt din Punta Arenas, în }ara de Foc. Parisul și ea, Caterina Maria Luiza Onetti, fata lui Don Julio Onetti, mult iubitul și iubărețul ei tată. Toată lumea îi spune Kiki. De mică a fost așa și Kiki a rămas. I-au plăcut mai mult mașinile și tractoarele decît păpușile. Ar fi trebuit să fie băiat, dar nu a fost după felul ei de-a fi. La șase ani știa să călărescă un poney, la opt deja cînta la pian
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]