2,941 matches
-
funcția pedagogică (caracteristica discursului politic este aceea de a furniza informații, cel puțin la nivel teoretic, dar și de a genera adeziunea, consimțământul publicului receptor la un set de valori și credințe); funcția terapeutică (discursul politic furnizează un tip de raționalitate politică, conferă un sens spațiului politic, împiedicând astfel apariția îndoielilor, a angoasei, prin reînnoirea permanentă a anumitor certitudini)44. Registrul funcțiilor îndeplinite de limbajul politic poate fi completat, mai ales dacă avem în vedere discursul politic interpretativ (discursul ziariștilor, al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o gândire anonimă, colectivă, care nu poate fi atribuită unui singur individ. Ideologia este disimulatoare: ea își camuflează natura ideologică, pretinzând mereu a fi altceva decât ceea ce este. În strânsă legătură cu natura mistificatoare a ideologiei se află revendicarea de raționalitate care o diferențiază de mituri și credințe. Ultima trăsătură indicată de Olivier Reboul vizează relația dintre ideologie și putere: autorul subliniază că ideologia nu este o simplă viziune asupra lumii, ci se află întotdeauna în serviciul unei puteri pe care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Introduction á l'étude de la parole, Petite Bibliothèque Payot, Paris. Sarfati, Georges-Elia, (2002), Précis de pragmatique, Nathan, Paris. Saussure, Ferdinand de, (1998), Curs de lingvistică generală, traducere și cuvânt înainte de Irina Izverna Tarabac, Editura Polirom, Iași. Sălăvăstru, Constantin, (2001), Critica raționalității discursive, Editura Polirom, Iași. Sălăvăstru, Constantin, (2003), Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași. Sălăvăstru, Constantin, (2009), Discursul puterii, Editura Tritonic, București. Sârghie, Anca, (2004), Din istoria presei românești, Techno Media, Sibiu. Scărlătescu, Doru, (1990), "Poezie și politică", în Cronica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
structures, Mouton, La Haye, 1957, p. 56. 113 Petre Botezatu, Semiotică și negație: orientare critică în logica modernă, Editura Junimea, Iași, 1973, p. 174. 114 Mirela Arsith, Semiotica discursului politic, Editura Ștefan Lupașcu, Iași, 2005, p. 62. 115 Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, pp. 111-116. 116 Apud Adam Schaff, Introducere în semantică, Editura Științifică, București, 1966, p. 27. 117 Adam Schaff, op. cit., p. 175. 118 O. Ducrot, Dire et ne pas dire. Principes de sémantique
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
științei. El e, poate, mai dispus acum să ia în seamă poziția celor care studiază relația dintre religie și știință (epistemologi, istorici și filozofi ai religiei și ai științei), anume că religia și știința reprezintă variante diferite, dar complementare de raționalitate și de înțelegere a realului ; că nu există un etalon care să permită măsurarea celor două tipuri de cunoaștere, astfel încît să poată fi dovedită obiectiv superioritatea cunoașterii științifice asupra celei religioase. în ce privește științele religiei, ele își stabilesc cu grijă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
li se cuvine, le putem lua perindarea pestriță, în ansamblul ei, drept material simbolic. Putem privi spectacolul lumii cu un ochi sensibil la analogii verticale. Logica simbolică nu înlănțuie lucrurile potrivit unei productivități cauză efect, pe care se aplică stricta raționalitate. Ea se întemeiază pe o relație mai directă decît cauzalitatea, dar și mai subtilă, între arhetipuri și imediat : ne înfățișează lucrurile lumii ca oglindiri ale principiilor pe diferite trepte de realitate, de la cele mai înalte la cele mai mărunte. Relația
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
profit de sens. Pe deasupra, am devenit de o vreme conștienți că o bună parte din spectacolul modernității, din principiile și din regia lui paradigma istoriei, laicitatea, atenția față de demnitatea persoanei, accentul major pus pe libertatea ei, chiar tipul occidental de raționalitate coboară de-a lungul unui traseu complicat, dar coboară totuși dintr-o tematică religioasă. Nu e atunci pertinent să luăm în calcul posibilitatea ca, pornind de la acest spectacol, să urcăm spre domeniul care l-a inspirat? Experimentul cusan nu pune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Aici teiștii fac o greșeală în concepția lui Himma, spunând că din moment ce premisa este adevărată și argumentul este valid, atunci argumentul acesta arată că concluzia este adevărată. Dar dacă este plauzibil de susținut că orice persoană cu un minim de raționalitate care are îndoieli în legătură cu statutul concluziei, va avea aceleași dubii și în legătură cu premisa. De exemplu, dacă cineva se îndoiește că este rațional să accepți că Dumnezeu există, atunci poți fi sigur că acesta se va îndoi și de faptul că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acesta se va îndoi și de faptul că este rațional să accepți premisa " Ori există Dumnezeu, ori 2+2=5". După autorul citat, același lucru se poate întâmpla și cu argumentul lui Plantinga. Astfel, orice persoană cu un minim de raționalitate care înțelege premisa și concluzia acestui raționament și care are dubii în legătură cu existența unei entități care posedă o mărime maximă, va avea aceleași îndoieli și cu faptul că există o lume posibilă în care o asemenea ființă să existe 331
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să accepte premisa acestui argument? b) Poate fi rezonabil pentru un teist să accepte premisa acestui argument independent de concluzia argumentului? Răspunsul natural pentru a) ne obligă să ne aplecăm asupra răspunsului lui b): există vreo garanție independentă potrivită pentru raționalitatea credinței teiste: este posibil să existe o entitate care să posede mărime maximă!? Oppy consideră că nu avem în argumentul lui Plantinga nici un înțeles care să ne arate că este rațional pentru un teist să creadă în existența unei entități
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu printru-un argument deductiv, a cărui caracter poate fi exprimat astfel: "îți convine bine, nu îți convine poți să pleci". Daniel Dombrowski consideră că poziția lui Hartshorne se situează undeva între aceste extreme deoarece chiar dacă acesta încearcă să folosească raționalitatea pentru a justifica credința în Dumnezeu, nu este de părere că un singur argument, chiar și cel ontologic este suficient. Contrar poziției enunțate mai sus(lanțul argumentației este atât de puternic precum este cea mai slabă verigă), Hartshorne consideră că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
la desăvârșirea omului, la o existență mai liberă și mai fericită, aceasta rămâne o chestiune deschisă”52. Progresul tehnic reprezintă baza hotărâtoare obiectivă a desfășurării tuturor forțelor motrice ale societății. Lumea tehnicizată de astăzi nu presupune Însă, implicit, că această raționalitate umană (mereu În dezvoltare) ar duce neaparat și liniar la un grad mai mare de libertate, de unde apare cu evidență că aceste două valori fundamentale (rațiunea și libertatea), cât și corelațiile lor se cer a fi reevaluate În noile condiții
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la desăvârșirea omului, la o existență mai liberă și mai fericită, aceasta rămâne o chestiune deschisă”52. Progresul tehnic reprezintă baza hotărâtoare obiectivă a desfășurării tuturor forțelor motrice ale societății. Lumea tehnicizată de astăzi nu presupune Însă, implicit, că această raționalitate umană (mereu În dezvoltare) ar duce neaparat și liniar la un grad mai mare de libertate, de unde apare cu evidență că aceste două valori fundamentale (rațiunea și libertatea), cât și corelațiile lor se cer a fi reevaluate În noile condiții
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cognitive a omului, cât și procesul cognitiv, considerat În ansamblu, se realizează În desfășurarea activității intelectuale. Gândirea este, În esență, cunoașterea care conduce la rezolvarea problemelor sau a sarcinilor 75 Karl R. Popper, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității, București, Editura Trei, 1998 (Vezi studiul - Știința: Probleme, scopuri, raționalități, p.112 148) 76 Postolachi Valentina, Managementul performanțelor prioritare În sistemul de cercetare dezvoltare al Republicii Moldova (Teză de doctor În științe economice), ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA, Chișinău, 2004
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se realizează În desfășurarea activității intelectuale. Gândirea este, În esență, cunoașterea care conduce la rezolvarea problemelor sau a sarcinilor 75 Karl R. Popper, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității, București, Editura Trei, 1998 (Vezi studiul - Știința: Probleme, scopuri, raționalități, p.112 148) 76 Postolachi Valentina, Managementul performanțelor prioritare În sistemul de cercetare dezvoltare al Republicii Moldova (Teză de doctor În științe economice), ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA, Chișinău, 2004. George-Ștefan COMAN 87 urmărește același scop unic de consolidare cât
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cognitive a omului, cât și procesul cognitiv, considerat În ansamblu, se realizează În desfășurarea activității intelectuale. Gândirea este, În esență, cunoașterea care conduce la rezolvarea problemelor sau a sarcinilor 75 Karl R. Popper, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității, București, Editura Trei, 1998 (Vezi studiul - Știința: Probleme, scopuri, raționalități, p.112 148) 76 Postolachi Valentina, Managementul performanțelor prioritare În sistemul de cercetare dezvoltare al Republicii Moldova (Teză de doctor În științe economice), ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA, Chișinău, 2004
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se realizează În desfășurarea activității intelectuale. Gândirea este, În esență, cunoașterea care conduce la rezolvarea problemelor sau a sarcinilor 75 Karl R. Popper, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității, București, Editura Trei, 1998 (Vezi studiul - Știința: Probleme, scopuri, raționalități, p.112 148) 76 Postolachi Valentina, Managementul performanțelor prioritare În sistemul de cercetare dezvoltare al Republicii Moldova (Teză de doctor În științe economice), ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA, Chișinău, 2004. George-Ștefan COMAN 89 cu care este confruntat omul. Gândirea Începe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
imaginea mărcii. Să presupunem că "Atena" este o marcă de parfumuri; în acest caz, se vor pune, probabil, în evidență anumite trăsături semantice atașate numelui de zeiță (feminitate, clasicism, Grecia...), în timp ce alte trăsături vor fi lăsate pe plan secund (Antichitate, raționalitate...). În schimb, dacă "Atena" este o marcă de informatică, se va privilegia în mod normal dimensiunea legată de raționament și de rigoare morală. Alegerea numelui "Clinique" pentru o marcă de cosmetice permite "dirijarea" produsului către categoria de medicament și nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu caracter reglator constituie cheia obținerii marilor performanțe. Obiectivul principal al reglării și autoreglării stărilor psihice este obținerea comportamentului eficient, cu randament cât mai înalt. Reglarea specific umană depășește nivelul comportamentelor instinctive, de simplă adaptare biologică caracterizându-se prin conștientizare, raționalitate și capătă datorită funcției sale simbolice un caracter prospectiv, anticipativ, creator. Reglarea implică posibilitatea dirijării comportamentului unui individ de către o altă persoană (prin cuvânt sau prin mijloace de acțiune fiziologică: substanțe medicamentoase, procedee de masaj, încălzire). Autoreglarea este realizată de către
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
integralismului lingvistic. Ce înseamnă, de fapt, această sintagmă? Potrivit lui Mircea Borcilă, integralismul fundamentat de către Eugeniu Coșeriu reprezintă o parte a noii paradigme instaurate în cercetarea umanistă la sfârșitul secolului al XX-lea și caracterizată, pe de o parte, prin prevalența "raționalității imaginative", iar, pe de alta, prin impunerea unui demers de ordin antropologic. Integralismul lingvistic este astfel "un traseu investigațional în studiile culturale, care se articulează, mai întâi, la un prim eșalon unificat, i.e., cel al științelor limbajului, și care promovează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și limitele imaginarului rațional / 44 1.3.1. Originile monahismului și puritatea începuturilor / 45 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional / 47 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului / 51 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului / 59 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional / 59 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor / 62 1.4.3. Logica și raționalitatea pură / 68 1.4.4. Despre suflet și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și amplificarea imaginarului / 51 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului / 59 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional / 59 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor / 62 1.4.3. Logica și raționalitatea pură / 68 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional / 83 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii / 83 1.5
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Sinteza imaginarului în perioada Renașterii / 83 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității / 85 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii / 88 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii / 94 1.5.5. Noua raționalitate a Renașterii / 97 Capitolul 2. Cenzura imaginarului în secolul al XVII-lea / 101 2. 1. Anul 1600 și simbolurile cenzurii imaginarului / 101 2.1.1. Inchiziția, instituția cenzurii vechii raționalități / 103 2.1.2. Procesul lui Giordano Bruno, sinteză a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și sinteza metaforică a Renașterii / 94 1.5.5. Noua raționalitate a Renașterii / 97 Capitolul 2. Cenzura imaginarului în secolul al XVII-lea / 101 2. 1. Anul 1600 și simbolurile cenzurii imaginarului / 101 2.1.1. Inchiziția, instituția cenzurii vechii raționalități / 103 2.1.2. Procesul lui Giordano Bruno, sinteză a cenzurii inchiziționale / 106 2.1.3. Procesul lui Galileo Galilei, întâlnirea celor două tipuri de imaginar rațional existențe în secolul al XVII-lea / 110 2. 2. Reforma și cenzura imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un astfel de moment de final și început de ciclu este cel de la începutul secolului al XVII-lea când imaginarul renascentist este cenzurat pentru a permite un nou început. Atunci începe ciclul epocii moderne, epocă ce va fi dominată de raționalitatea științifică. În acest context putem vorbi despre o cenzură a imaginarului științific la începutul modernității axată pe secolul al XVII-lea, cenzură ce surprinde toate aspectele imaginarului. Inițial putem să identificăm o cenzură religioasă reprezentată de reformă, o cenzură metodică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]